Interviu cu dl. Inspector Scolar


   Domnule Inspector, am retinut dintr-un articol al Dumneavoastra, publicat în “Cuvinte de suflet” nr. 4/2003, îndemnul evanghelic “Fiti precum copiii!”. Cum tâlcuiti pentru cadrele didactice aceste mari cuvinte? Dar pentru parintii elevilor nostri?
În principiu, aceste cuvinte ale Mântuitorului nostru Iisus Christos ne îndeamna pe toti sa fim fara rautate precum copiii. Desi suntem maturi în gândire si în fapte, trebuie sa pastram în sufletele noastre inocenta si puritatea lor. Îndemnul este acelasi, atât pentru cadrele didactice cât si pentru parinti!
– Fiind pe sfârsite anul 2003, va rugam sa ne vorbiti de prioritatile învatamântului ilfovean, inclusiv pentru anul 2004!
Prioritatile învatamântului ilfovean sunt cele ale învatamântului românesc în general, de a înfaptui reforma, si în acest domeniu, în tara noastra, pâna la capat, pentru a putea intra în Uniunea Europeana în 2007!
– Cum considerati ca poate contribui la atingerea acestui obiectiv si unitatea noastra scolara?
În primul rând, prin continuarea a ceea ce s-a început la 1 septembrie 2003 la Scoala nr.2 Rosu Chiajna, odata cu schimbarea totala a stilului de lucru, iar în al doilea rând prin folosirea eficienta a dotarilor interne si externe, care tind deja spre încadrarea în standardele europene.
– Ce noutati apar pentru elevii care termina clasa a VIII-a în 2004 ?
Este de reamintit schimbarea sistemului de evaluare finala la încheierea ciclului gimnazial. Notarea se va face la sfârsitul semestrului prin testari mai apropiate de modul de evaluare cu care elevii sunt deja obisnuiti. Rezultatele obtinute le vor permite sa acceada la diferitele licee sau scoli de arte si meserii, dupa proceduri asemanatoare celor ce urmau fostului examen de capacitate.
– Domnule Inspector, va multumim pentru interviu si va uram Sarbatori Fericite!
Si eu urez la fel tuturor ostenitorilor acestei scoli!
Revista Pas cu Pas – Scoala Nr. 2 Chiajna

Interviu cu comandantul Postului de Jandarmi din comuna Chiajna

 

     – Domnule Comandant, cum evolueaza situatia privind linistea si ordinea publica în satul Rosu?
Situatia apreciem ca este foarte buna (90%). Ramâne de vazut cum va evolua în urma mutarii locatiei Postului de Jandarmi lânga scoala dumneavoastra, deoarece din informatiile pe care le avem anumite persoane care locuiesc în zona vor trebui sa respecte linistea si ordinea publica mai mult decât au facut-o pâna acum.
– Domnule Comandant, credeti ca un comportament civilizat si o scadere a infractionalitatii într-o localitate reflecta educatia primita în scoala?
Obligatoriu! Si nu numai educatia primita în scoala! Cea din familie conteaza mai mult. În familie se formeaza comportamentul viitorilor cetateni. Ce vad la mama si la tata fac si copiii. Scoala poate însa conduce la învatarea constienta a normelor de conduita civilizata.
– Pornind de la afirmatia Dumneavoastra, credeti ca vecinatatea Postului de Jandarmi Chiajna cu sediul scolii noastre impune copiilor respect fata de lege si de autoritate?
Fara îndoiala! Aceasta apropiere le va oferi în primul rând un model de disciplina. Dar daca familiile nu se ocupa de copii, tot degeaba! Profit de acest prilej pentru a le reaminti cetatenilor comunei ca se pot adresa oricând angajatilor Postului de Jandarmi în orice problema privitoare la respectarea linistii si ordinii publice.
– Domnule Comandant, va multumim pentru interviu!
Revista Pas cu Pas – Scoala Nr. 2 Chiajna

„Hoitarii” de la Chiajna.

PETRISOR CANA , DANIEL NEAMU

„Hoitarii” de la Chiajna.
La fosta groapa de gunoi de linga cartierul Giulesti Sirbi,zeci de oameni scurma prin resturile cladirilor prabusite in urma cutremurului din1977, cautind fier vechi. De mai bine de o luna, fosta groapa de gunoi Chiajna, situatalinga cartierul Giulesti Sirbi, este asaltata de tiganii care
cauta fier vechi. Zecide carute sint prezente aproape in fiecare zi a saptaminii, iar
zeci de oameni sapa  groapa dupa groapa, in cautarea metalului care le asigura banii pentru traiul zilnic.

Putini stiu insa ca o buna parte din fierul pe care tiganii il transporta la centrele  de colectare provine de la cladirile care s-au prabusit in urma cutremurului din martie1977. Atunci, autoritatile au transportat la fosta groapa de gunoi cele mai multe dintre resturile ramase in urma seismului. Cimitirul cladirilor prabusite in’77. Groapa de gunoi situata in apropierea fostului cartier 16 Februarie a fost inchisa in urma cu aproximativ cinci ani. Cu toate acestea,
exista oameni care isi duc existenta de pe urma colectarii metalelor sau bunurilor gasite in acest  loc. „De 11 ani sap gropi si caut fiare vechi, ca sa ma intretin. Am doi copii si trebuie sa fac, cumva, rost de bani. Scot cam 40-50 de kilograme de fier pe zi pe care le car cu un carucior la centrul de colectare. Pe timpul lui Ceausescu mai lucram la CAP-uri, la ferme, dar acum din asta traiesc”, ne-a povestit Constantin Stefan, in virsta de 32 de ani. Stefan are insa un motiv de ingrijorare: numarul „cautatorilor de fier vechi” a crescut vertiginos in ultimul timp. Unul dintre motivele pentru care tiganii au luat cu asalt „groapa Chiajna”, cum o denumesc localnicii, este inasprirea pedepselor pentru furturi de metale neferoase. „Dupa ce s-a anuntat ca au crescut pedepsele pentrufurtul de metale neferoase, tiganii nu prea s-au mai apropiat de zona caii ferate, loc de unde furau tot ce puteau si duceau la centrele de colectare”, ne-a declarat plt.-maj.

Dan Lepadatu, seful Postului de Politie TF Bucurestii Noi, situat in apropiere de groapa de gunoi. De aceea, multi dintre tiganii care locuiesc in zona au „migrat” spre „groapa Chiajna”. Groapa de gunoi, „locul de munca” al cautatorilor de metale. Fluxul mare de cautatori de fier vechi a condus chiar la crearea unei mici industrii pe plan local.Asa cum ne-au declarat localnicii, a fost inchiriat chiar un excavator spre a sapa gropi imense pentru ca tiganii sa scoata bucati mari de fier vechi, provenit de lacladirile darimate de cutremurul din 1977. Totodata, in zona s-a deschis un centrude colectare a fierului vechi. Unii dintre tigani si-au
construit, strategic, „cartierul general”, chiar linga „locul de munca”. Majoritatea au carute si
transporta fierul vechi la centrele de colectare care ofera un pret mai bun. Altii insa cara cu sacii sau cu carucioarele bucatile de metal la cel maiapropiat centru, la circa trei kilometri distanta. Un kilogram de fier vechicosta intre 800 si 1.000 de lei. Multi nu pot duce decit citeva zeci dekilograme si cistiga 40-50 de mii de lei pe zi. „Cit sa ne ajunga sa luam ceva de mincare”, precizeaza Constantin Stefan.

Primarul Mircea Minea emancipeaza Chiajna

STIRI 2001
Comuna Chiajna va fi racordata la reteaua de apa si canalizare a Bucurestiului in cel mult doi ani, declara primarul localitatii, Mircea Minea. La initiativa asa a fost realizat un proiect de alimentare cu apa care asigura o cantitate de 2247 metri cubi pe zi pentru comuna amintita. Mircea Minea declara ca demersurile sale se inscriu intr-un program de emancipare edilitara care va culmina cu construirea unui circuit automobilistic pentru formula unu, asemanator celui de la Monza. Pana atunci insa, primarul lanseaza „o strigare” catre toti chiejnenii pentru plata racordarii la conducta de gaz metan, adusa cu mare cheltuiala si efort in comuna. (M.T.)

Groapa de gunoi ecologica

10 Septembrie 1999 – MONA STOICA

Bucurestiul are groapa de gunoi ecologica.

In sfirsit, Capitala are,de ieri, o groapa ecologica de depozitare a deseurilor. Ea se afla in
Giulesti-Sirbi, comuna Chiajna, la aproximativ 15 km de centrul Capitalei. Aceasta este amenajata dupa standardele internationale,fiind prevazuta cu celule ecologice, care nu permit infiltrarea deseurilor in pinza freatica. Investitia, de circa 40 de milioane dolari, este suportata de firma romano-germana Iridex Group, pe o perioada de 20 de ani, timp in care groapa va fi extinsa pe o suprafata de 16 hectare. Capacitatea Gropii Chiajna este de 250.000tone de gunoi pe an, ceea ce este insuficient, in conditiile in care Capitala produce anual aproximativ 700.000 tone deseuri. Pentru depozitarea, aici, a unei singure tone de deseuri, taxa este de
8,5dolari, avind prioritate sectoarele 1, 6 si 5, care se afla la odistanta de circa 12 km de aceasta groapa. Viorel Lis, primarul general al Capitalei, insotit de o liota de directori ai primariei, a descins ieri in Chiajna, pentru a inaugura „minunea”.

Deocamdata, Groapa Chiajna are o singura celula, urmind ca in urmatorii ani sa fieamenajate inca patru celule, in functie de cerere. Primarul general spune ca deschiderea acestei prime gropi ecologice este cea mai marerealizare de pina acum a municipalitatii. In prima jumatate a anului viitor, va fi data in folosinta cea de-a doua groapa ecologica, in  comuna Vidra, primaria incheind deja contractul de executie a acesteia. Dupa deschiderea gropii de la Vidra, care va deservi sectoarele 2, 3 si 4 ale Capitalei, Groapa Glina va fi neutralizata, avind in vedere ca aceasta a devenit un adevarat focar de infectie.”Groapa Glina va deveniin citeva luni un adevarat parc, pentru ca asa nu se mai poate, aceasta fiind, in prezent, o adevarata sursa de poluare, care trebuie eliminata”, a declarat ieri Viorel Lis

Primarul Chiajnei vrea sa bage gaze in comuna pana-n noiembrie

ZIUA Nr. 1438 de luni, 15 martie 1999

Una dintre comunele din jurul Bucurestuiului, care infloreste cu pasi mici dar siguri, este Chiajna. Condusa de inimosul primar Mircea Minea, comuna Chiajna a reusit in cativa ani sa se remarce prin vointa de emancipare. Chiejnenii, oameni care stiu ce vor, au pus bani mana de la mana pentru instalarea gazelor in comuna. Primarul Mircea Minea este convins ca pana in luna noiembrie a acestui an conducta degaze va fi instalata, chiar daca fondurile sunt extrem de greu de obtinut. Minea se mandreste si cu euro-pubelele pe care le-a adus in comuna, asa incat gunoiul menajer nu mai este aruncat „la colt de strada” ci ridicat de de catreo firma specializata. Despre Chiajna se spune ca este una dintre putinele comune limitrofe Bucurestiului care are toatestrazile pavate. La initiativa primarului s-a modernizat iluminatul public si s-a introdus
telerviziunea prin cablu, iar in scoala  elevii studiaza tainele calculatorului.