CHIAJNA: «Vom fi ce-am fost si mai mult decat atat!»-Convorbiri cu prof. Cristian Degeratu

Serialul realizat in urma convorbirilor cu profesorul de istorie Cristian Degeratu a ajuns la final. Ul­time concluzii care reliefea­za, pe bazele unui trecut bogat in fapte si impliniri atat spirituale cat si mate­riale, configurarea unui des­tin comunitar in continua prefacere, in continuu progres.

Zona fertila, amplasare strategica 

In jurul Bucurestiului conditiile de viata au fost extrem de prielnice. O data apa curgatoare a Dambovitei, binefacatoare ca de fapt si apa Colentinei, care ofereau lunci extrem de fertile de-a lungul lor, terasa Dam­bovitei, foarte înalta care permitea supravegherea plus pozitia strate­gica deosebita avand o raza mare de observare din partea vestica pana in partea estica a orasului cu o per­spectiva absoluta. Astfel, de aici, in anumite zile senine se puteau vedea cu claritate Muntii Bucegi, chiar Var­ful Omu, si Carpatii de curbura. Nu este astfel de mirare ca zona a fost locuita din antichitate. Si astazi pamantul Chiajnei po­sedand o zestre arheologica destul de bogata alaturi de satele inconju­ratoare, Giulesti, Rosu, Militari, zona Boja. Primul sat mentionat la 29 apri­lie 1453, chiar inainte de mentio­narea Bucurestiului la 20 septem­brie 1459 in timpul lui Vlad Tepes, este satul Dragomirestii de Dambovita. In 1492 este atestat satul Gro­zavesti, satul Magurele pe la 1510, in timpul lui Vlad cel Tanar Voievod; avem satul Giulesti in timpul lui Mircea Ciobanu, la 1548; satul Rosu men­tionat la 30 aprilie 1586, cand un anume Neagu din Rosu vinde o parte din mosia sa lui  Dan Vistierul. In aceasta perioada au loc mari epidemii de ciuma, holera, tifos exantematic, consemnate in izvoare si care au decimat populatia Bucurestiului.

Incendiul din 1787 la Palatul Cotroceni determini stabilirea primelor familii de bulgari în Chiajna

Asezarea populatiei bulgare s-a produs in conditii diverse. Fie ca dom­nitorii romani, incepand cu Vlad Tepes, au transferat populatii crestine la nord de Dunare, fie ca bulgarii au fost adusi in calitate de priceputi agri­cultori pentru aprovizionarea Capitalei, fie ca a trebuit sa umple acest vid de populatie creat in urma marilor epidemii care au bantuit Bucurestiul. Cam in acest context se incadrea­za si populatia satului Chiajna. Ala­turi si ea de alte asezari pe care le-as mentiona in jurul Bucurestiului. Este vorba de Popesti, Bragadiru, Dragomiresti, Domnesti, aproape buna -parte din zona sud-vestica a Bucu­restiului si poate chiar din cea estica, mai putin din cea nordica. Stim ca in anul 1787, la 29 oc­tombrie, la palatul Cotroceni a avut loc un incendiu. In preajma palatu­lui domnesc vietuia o colonie bulgara care a fost acuzata pentru produce­rea lui. S-au creat presiuni, intimidare, prilej cu care aceasta populatie a cautat un loc mai sigur pentru a se stabili. Si mergand pe malul Dam­bovitei s-au orientat in zona Chiaj­nei. Asa cel putin spune traditia locala. Pe malul drept au gasit aceasta po­zitie extrem de favorabila a satului Chiajna si ei au venit aici in doua valuri. Primul val in care s-au ase­zat aici cam 7-8 familii printre ca­re: Gheorghe Covacu, Stefan Cristea, Constantin Hagiu, Tudor Buftea, Du­mitru Catlagiu, pe toti acestia ii ga­sim întradevar langa terasa Dambo­vitei, in partea de nord a satului. Mai tarziu, in 1806 a venit un al doi­lea val format din zece familii din Craclane, de la sud de Dunare: Tudor Uzum, Donciu Aramaza, Penciu si Iancu Cutar, Iancu Degeratu, stramosul meu, Tudor Simirigiu, Gheorghe Popazu, Gheorghe Baraitaru. Toti acestia s-au asezat in partea de sud a satului. Cu ocazia acestei colonizari s-au stabilit populatii bulgaresti si in alte sate precum Dudu, Rosu, Giulesti, Domnesti, Ciorogarla, Dragomiresti si împreuna vor contribui la prospe­ritatea asezarilor lor. Au ctitorit bise­rici, asezari stabile.

Ctitori de biserici din piatra

Au ridicat biserica Chiajnei care dateaza din 1831, zidita din piatra, constructie care se vede si acum. Biserica din Dudu este construita din 1827, cea din Rosu pe la 1829, biserici care rezista si astazi timp de aproape 200 de ani. In pisaniile acestor biserici se mentioneaza ca au fost construite de populatii de bulgari pe locul unor stravechi biserici de lemn. De-acum incolo, dupa 1831, viata comunitatii devine mult mai activa, mult mai organizata, mai temeinica, pamantul favorabil, existenta padu­rilor, existenta apei, solul extrem de fertil au determinat prosperitatea comunei, populatia ocupandu-se de re­gula cu cresterea animalelor, agricul­tura, gradinaritul si mai ales, profi­tand de drumurile comerciale, cu negotul, ceea ce i-a îmbogatit pe lo­calnici, acestia devenind mari pro­prietari de pamant cu proprietati pe care le fructifica si astazi. Astfel, pros­peritatea lor s-a perpetuat si a sporit in timp astfel ca au reusit sa ocupe, prin proprietatiile detinute, o zona cu­prinsa intre palatul Cotroceni si Cio­rogarla si de la Domnesti pana la Chitila deci o suprafata de 1780 ha.

Eroi ai neamului

Barbatii din Chiajna au participat la evenimetele care s-au petrecut in Bucuresti legate de Revolutia de la 1848, de Unirea din 1859. Posed un act prin care bunicii mei au fost împroprietariti cu pamant de insusi domnitorul Ioan Cuza la 1864, in func­tie de numarul de animale, potrivit modului in care se facea improprie­tarire la momentul acela. In spate­le meu, in cadrul coltului muzeistic avem un certificat cu numele a patru locuitori din Chiajna care si-au dat viata in razboiul din 1877. Sunt multe diplome de participare a lor la razboaiele balcanice din 1912-1913.

Manuc Bei – un mosier tradator de tara

Intre anii 1806-1812, in timpul razboaielor dintre Turcia si Rusia, in aceasta zona a avut mosii si Manuc Bei. El a particpat la perfectarea tra­tatului de pace din 1812 cand a prezentat Rusiei harti false pe baza carora ne-a fost rapita Basarabia prima oara. El va fugi apoi din tara si izvoarele mentioneaza nu mai putin de 25 de mosii la Pasarea, la Predeal, la Dragomirestii de Sus, la Giulesti si Chiajna. Trebuie spus ca in 1899, Marele Dictionar Geografic al Romaniei da pentru Chiajna, Dudu, Giulesti si Rudeni o populatie de 2313 locuitori si o suprafata de aproape 3000 ha. Printre acestia si o serie de boieri cu averi mari. Spre exem­plu, Seminarul lui Nifon Mitropolitul detinea mosii aici precum si boier Misir sau Elena Izvoranu.

De asemenea, localnicii au par­ticipat, ca de fapt toata populatia Romanieri, la razboiul din 1916, nu­mele lor fiind inscriptionate pe mo­numentul din centrul satului. Dupa 1870, viata comunei ia un alt par­curs odata cu inceperea procesu­lui de industrializare a Bucurestiu­lui. Multi au lucrat la de Atelierele CFR Grivita si strabateau distante foarte mari in cursul zilei pentru a ajunge la locul de munca si a asigura traiul familiilor lor. Trebuie mentio­nat ca locuitorii erau docili, linistiti, muncitori, seriosi, cu dragoste fata de copiii lor.

Prosperitatea actuala, rodul stradaniei stramosilor

lata ca rodul efortului depus de stramosi are drept consecinta pros­peritatea comunei de astazi a carei inflorire este de-a dreptul extraor­dinara. Pozitia sa strategica, la in­tersectie de drumuri importante de­termina ca fiecare metru de pamant sa poata fi valorificat la maxim. Atat agricol, dar mai ales industrial, in do­meniul imobiliar, astfel ca in momen­tul de fata venitul anual al Chiajnei se ridica la 250 de miliarde. Este o suma pe care putine comune din tara o realizeaza, iar perspectiva este înca foarte, foarte mare.

Spirit si cultura

Atunci cand scoala a inceput sa aiba un colectiv de profesori foarte buni, nu au intarziat sa apara si rezultate in privinta ridicarii nivelu­lui intelectual al comunitatii. In comu­na s-au stabilit astfel personalitati venite din alte parti ale tarii. Aces­tia, in colaborare cu populatia locala care i-a inteles in mod deplin s-au angajat pentru aprinderea facliei culturale. Este vorba de prof. Dincusor Stefanescu, om de o cultura deosebita, este vorba de preotul Costin, o figura de referinta, este vorba de dl. Nicolae Sitaru, fostul director al scolii, de dl. Stefanescu care a fost director al scolii din Chiajna si ulte­rior al la Liceul I. L. Caragiale. Un corp profesoral de exceptie care incepand din 1955 au schimbat total fata co­munei initiind traditii de învatamant, spiritualitate si cultura care a adus si aduce Chiajnei noi valuri de inte­lectuali.

 

Prof. C. Degeratu ne descrie cu acest prilej una din morile de care si astazi bucurestenii mai varstnici isi aduc aminte,”Moara lui Vintilescu”

 

„Pentru a nu se creea gol in aprovizio­narea cu grane a capitalei, intre 1805-1810 s-au ridicat 44 de mori pe Dambovita. Initial au fost construite mori cu apa, dar acestea fiind deficitare iarna cand ingheta apa, s-a trecut la mori cu cai. Tatal unchiului meu a fost proprietarul unea dintre cele mai mari mori din Bucuresti, construita la podul de la Dambovita, mergand spre gara Chiajna. Era «Moara lui Vintilescu», o moara cu cinci etaje, cu motoare puternice, era o realizare mareata a vremii. O constructie de capacitate mare, macina sute de tone de cereale zilnic si avea un racord la calea ferata. Era una dintre cele mai reprezentative mori, comparabila cu vestita moara Herdan. Nu valorifica numai granele din zona ci din toata tara, avand o productie extraordinar de mare. A fost si ea nationalizata… In vara lui ’67, cand eu mergeam cu bicicleta la bunica s-a starnit o furtuna din senin, de o furie extraordinara si a luat acoperisul morii si l-a aruncat in garla! De atunci au ciuntit moara, bucata cu bucata, pana a ramas doar temelia. Era o moara de mari proportii si nu-ti venea sa crezi ca cineva ar fi avut bani si posibilitati la vremea aceea pentru a ridica o asemenea con­structie. si ce-ar fi insemnat daca societatea romaneasca ar fi putut con­tinua sa exploateze ceea ce acumulase la vremea respectiva. Pe cati nu i-am fi lasat de caruta…”

Tariceanu promite ca nu va tine discursuri in biserica

Premierul Tariceanu si-a inceput, marti, discursul in fata autoritatilor din Chiajna spunand ca unii  oameni politici merg la biserica pentru a tine discursuri si nu pentru slujba  religioasa.
“Asa cum ati vazut in ultimul timp, a aparut o noua moda: oamenii politici merg  la biserica pentru a tine discursuri, desi cetatenii vin la biserica pentru  slujba religioasa. Eu nu voi face acest lucru”, a declarat, marti, Tariceanu, in  fata autoritatilor locale si a localnicilor din Chiajna.
Declaratia premierului, chiar daca nu contine niciun nume, se refera fara  echivoc la singurul politician roman care a avut discursuri in biserica –  presedintele Traian Basescu, aflat, de Paste, la Sibiu si recent la manastiri  din Moldova.
Primarul liberal, Mircea Minea, a afirmat ca  prezenta si vorbele premierului la Chiajna l-au “imbarbatat”  si a anuntat ca va candida pentru un nou mandat, desi nu mai avea aceasta  intentie.
“Daca nu veneati nu mai candidam. Acum voi candida pentru ca vad ca pot colabora  cu Guvernul. Vreau sa va multumesc pentru caldura pe care ne-ati bagat-o pe  teava, pe instalatii, in 1997 cand erati ministru al industriilor”, a afirmat Minea.
Cu toate indemnurile primarului si premierului, localnicii au evitat sa puna  intrebari, asa ca Tariceanu a inceput sa ii intrebe pe localnici: “Aveti  servicii bancare? Aveti supermarket? Aveti transport public?”.

“Nimeni nu ma vrea!”

Fostul international crede ca nu-si mai gaseste locul în fotbalul românesc din cauza unui circuit închis al antrenorilor. Lita Dumitru a fost unul dintre cei mai buni mijlocasi ai României. Când avea 20 de ani, a participat la turneul final al CM din Mexic 1970, unde l-a avut adversar pe legendarul Pele. A evoluat de 57 de ori la nationala, pentru care a marcat 12 goluri. Dupa ce a jucat pentru Rapid, Steaua si Poli Timisoara a plecat în Germania, întorcându-se în ‘90. A antrenat în prima divizie Poli Timisoara, FC National, Rapid si Jiul, apoi ceva prin Divizia B, dupa care a iesit din circuit. Ce faceti acum?       Lita Dumitru: Pâna la 1 octombrie am colaborat cu firma lui Victor Becali. Eram angajat pentru a depista jucatori tineri care sa semneze pentru firma lui. De doua luni sunt în discutii cu primarul comunei Chiajna, unde m-am nascut eu, pentru a prelua o echipa de Divizia D. Zilele acestea el chiar vrea sa ia locul divizionarei C, FC Arges Mihailesti. Obiectivul nostru este de a încerca promovarea în esalonul al doilea anul viitor sau cel târziu în 2007. La ora actuala sunt vicepresedintele si directorul tehnic al Scolii de fotbal Concordia, tot din Chiajna, unde avem cinci echipe de copii si juniori. La echipa mare voi fi un fel de sfatuitor al lui Radu Troi. De asemenea, la aceasta scoala i-am adus si pe Adrian Bumbescu, Smarandache si Costica Zamfir. Am facut o trupa de fosti stelisti. De ce nu mai antrenati la nivel înalt?       Pentru ca unii din fotbalul românesc au dorit ca eu sa fiu uitat. Ma rog la Dumnezeu sa fie ales Gica Popescu ca presedinte al FRF, deoarece sunt convins ca va veni cu idei noi si nu cred ca va accepta sa mai fie aceiasi antrenori care nu au învatat nimic. Sunt putini tehnicieni în primele doua esaloane care au calitatea si valoarea de a exprima si a da jucatorilor ceea ce le trebuie pentru a face performanta.
“FRF ia bani de la antrenori” Dar în România exista mai nou licenta Pro. Nu înseamna nimic?       Am stat în Germania zece ani, am luat-o de la zero si am obtinut licenta B, cum se numeste la ei, si aveam voie sa antrenez pâna la liga a treia, unde este semiprofesionism. Acum trei ani m-am întors acolo, cu carnetul meu de categoria I, obtinut în România, si am facut o cerere la Federatia Germana pentru a mai face niste cursuri. Au aprobat, am urmat sase luni câteva cursuri si mi-au acordat licenta A. Cu ea as putea sa pregatesc si nationala Germaniei.Si atunci la noi de ce se cere licenta Pro?       FRF vrea sa mai încaseze 4.000 de euro de la fiecare antrenor care vrea sa pregateasca echipe de Divizia A.
“Dinamo e stapâna campionatului” Este Divizia A un cerc închis pentru antrenori?       Si Divizia B este la fel. Pentru mine e închis totul. Va dau un exemplu: Dinamo este un club foarte puternic nu atât prin venirea lui Giovani Becali ca presedinte si actionar, ci prin faptul ca, lucrând în perspectiva, a ajuns sa aiba controlul fotbalului românesc. Peste tot sunt antrenori care provin de la aceasta grupare. În cele trei serii ale Diviziei B, plus la primul esalon. Cum apare vreun jucator talentat, cum pun ochii pe el, îi informeaza pe cei de la Dinamo si l-au luat. Spuneti-mi vreun tehnician care provine de la Dinamo si a stat mai mult de doua luni fara angajament. Ion Marin, de exemplu. L-au dat afara de la Universitatea Cluj si i-au gasit repede un alt contract la FC Bihor. Cum ar putea fi spart acest cerc?       Sa vina altii la conducerea fotbalului românesc. La ora actuala exista doua mari cercuri de influenta: unul provenit de la Sportul Studentesc, pe linie de presedintie, si altul de la Dinamo, pe linie de antrenorat. Ceilalti sunt muritori de foame.
“Lotul de acum al Stelei este cel mai slab din toate timpurile” Steaua?       Lita Dumitru: Care Steaua? Din informatiile mele, Gigi Becali si Meme Stoica s-au rupt de ce a însemnat Steaua odata. Eu, de exemplu, nu mai am nici o legatura cu nimeni de acolo. Deci numirea lui Marius Lacatus ca presedinte e doar o lovitura de imagine?       Cred ca Gigi Becali a fost încoltit. Si-a facut o imagine proasta, iar acum încearca sa si-o repare. Pe Gigi l-au dus la faliment. El spune ca a facut o imagine extraordinara cu Steaua. Unde, în Cupa UEFA? De ce n-a facut-o în Liga Campionilor, ca a avut o sansa extraordinara si trebuia sa raspunda pentru asta? I-a scos Rosenborg, o echipa de babaciuni. La ora actuala, Steaua are cel mai slab lot din istoria acestui club. Iar antrenorii pe care îi aduc, de fapt îi fac peste noapte, vin doar sa-si realizeze carti de vizita. Au fost fotbalisti mari pe unde au jucat si au aplicat ce stiau ei. N-au venit cu nimic nou. Atunci de ce apeleaza la ei?       Întrebati-l pe Meme Stoica . Nu se mai doresc fosti stelisti?       Nu. Pentru ca au venit altii, din alte parti, si au condus acest club. Ei au urmarit sa se dispenseze de fostele glorii. Daca acestea erau la club, îi contraziceau. Exista un conducator la Steaua, îl cheama Leo Strizu, care nu a jucat decât pe la nunti si botezuri, nu fotbal, si pentru ca este cununat de domnul Tea Sponte, machedon ca si Strizu, este într-o asemenea functie si se ocupa cu dezlegarile fotbalistilor si ale copiilor de la Steaua. El n-a facut nimic pentru Steaua.
“Singura sansa: Divizia D” Veti antrena vreodata Steaua?       Lita Dumitru: Mie, în momentul actual, nu doar Steaua îmi e închisa, ci fotbalul românesc în general. Un presedinte de club din Divizia B, cu care eram gata sa semnez, mi-a spus: “Sa dea Dumnezeu sa vina altii la conducerea fotbalului, sa mai poti antrena!”. Singura mea sansa este sa pornesc de jos, de la Divizia D. Altfel sunt mort.       De ce?       Pentru ca cei care conduc fotbalul au creat ideea ca Lita Dumitru este antrenor slab. Întrebati însa jucatorii pe care i-am antrenat. Este o idee falsa. Ce ziceti de faptul ca trei echipe românesti sunt în grupele Cupei UEFA?        Am prins un moment prielnic. Nu cred ca se poate vorbi despre redresare. Nu putem spune: Da, avem si noi valori! Au venit calificarile când era nevoie pentru cei care conduc fotbalul românesc, ca sa le mai dea niste momente de respiro. Hai sa vedem cum s-au calificat. Dinamo a facut-o meritoriu. Steaua a trecut de o echipa care a jucat cu juniorii. Singura care a avut dificultati si a demonstrat ca nu prea are valoare sa scoata pe Feyenoord a fost Rapid. A batut întâmplator. Daca mai joaca de zece ori, îi bat olandezii de fiecare data de le suna apa în cap.        Despre ce i s-a întâmplat lui Razvan Lucescu ce spuneti?       Atât timp cât va fi Copos la Rapid, asa va fi. Numai mintea lui poate sa gândeasca însa ca nu trebuie sa dea bani pentru ca echipa sa iasa campioana. El intervine doar atunci când nu ar trebui, ca sa poata sa dezmembreze si sa faca nenorociri. Singurul care a putut sa-l tempereze a fost Mircea Lucescu.
“Mircea Sandu e ca Nicolae Ceausescu” Ce ziceti de candidatura lui Mircea Sandu la presedintia FRF?       Lita Dumitru: Eu, în locul lui, nu as mai fi candidat. Asa trebuia sa faca si Ceausescu. Daca se retragea dupa ce a condus tara asta o gramada de timp si spunea “luati-o voi, eu ma retrag cu bunele si relele mele”, si acum îl mai cautau românii. Acelasi lucru ar fi trebuit sa-l gândeasca si Mircea Sandu. A condus fotbalul românesc 15 ani si a venit timpul sa vina alta generatie. Cum vedeti candidatura lui Gica Popescu?       Cred ca va câstiga, dar lânga el ar trebui sa vina si Ionut Lupescu, iar Gica Hagi sa fie antrenor. Nu va întrebati de ce oare Gica Hagi nu antreneaza? Pentru ca el nu este agreat de actualii oameni din fotbal. Nu va fi legat numele lui Gica Popescu de cel al fratilor Becali?       Nu are nici o legatura. Popescu este un nume mare în Europa si în lume. El a declarat în urma cu câteva luni ca Giovani nu este seful lui. Va face totul independent. Popescu este o persoana credibila, care are mare experienta fotbalistica si e un tip cu bani. Lui nu-i mai trebuie bani, ci doar glorie si sa fie pe prima pagina a ziarelor.
“Oli n-are sânge de campion” Antrenorii tineri din Divizia A au valoare?       Lita Dumitru: Trebuie sa li se acorde timp, dar eu zic ca au început prea brusc la primul esalon. De exemplu, toata lumea îi cere lui Olaroiu sa ia titlul cu Poli Timisoara. Nu are cum, pentru ca în afara lui Viorel Moldovan nici un fotbalist nu a mai jucat vreodata pentru campionat. Acelasi lucru se întâmpla si cu Oli, care n-a avut în sânge asa ceva. E greu sa se schimbe ca mentalitate, chiar daca merge prin Italia sau prin alte parti ca sa învete. Uitati-va la Andone! A stat în umbra atâtia ani, a antrenat echipe mici si apoi a venit la Dinamo sa câstige cupe si campionate. Nu asa peste noapte. La nationala unde s-a gresit?       Marea greseala a fost ca l-au tinut pe Iordanescu dupa înfrângerea cu Danemarca de la Bucuresti. Trebuia sa nu-l întoarca si sa-l lase sa-si demonstreze valoarea pe alte meleaguri. Dar a avut totusi niste performante, n ‘94, ‘96, ‘98.       Meritul lui a fost faptul ca i-a avut pe Hagi, Popescu, Lupescu, Dumitrescu si ceilalti. Când a disparut aceasta generatie, nu a mai avut acele performante. A fost beneficiarul “Generatiei de Aur”. Anghel Iordanescu nu a luat jucatori, cum a facut Lucescu în cazul lui Raducioiu si al celorlalti, sa-i creasca. N-a descoperit nici un jucator în afara lui Filipescu. A avut o echipa gata facuta. Asa cum a gasit-o si nea Imi Ienei de fiecare data. Nea Imi a facut doar o atmosfera buna, antrenamente la fel, i-a pus pe jucatori bine pe teren si a avut rezultate. Ce putea sa le spuna Iordanescu lui Hagi, Dumitrescu, Belo si Petrescu?

Elevi, scosi la munca patriotica

Simona Gheorghe
Gheorghe Stoica


Mobilizare generala la scoala din comuna Chiajna. Ieri dimineata, levii din clasele a VII-a si a VIII-a au pornit sa stringa gunoaielede la marginea localitatii. Copiii nu stiau decit ca s-asa a zis domnul Nastase si primaria ne duce si pe noi sa ajutam?. Parca intorsi inaintede ’89, cind elevii erau scosi la munca patriotica, copiii de la  Chiajna au adunat remorci de gunoaie sub privirea profesorilor supraveghetori si a viceprimarului, pentru ca dupa-amiaza sa se intoarca la ore. Imbracati sumar, doar in trening, si echipati cucele mai urite manusi pe care le-au
gasit pe acasa, elevii au fostimbarcati intr-un microbuz  In frig, pe fulguiala, copiii s-au apucat sa stringa sticle goale, hirtii si ambalaje.

Mobilizare generala la scoala din comuna Chiajna. Ieri dimineata, elevii din clasele a VII-a si a VIII-a au pornit sa stringa gunoaiele de la marginea localitatii. Copiii nu stiau decit ca asa
a zis domnul Nastase si primaria ne duce si pe noi sa ajutam?.
Parca intorsi inainte de ’89, cind elevii erau scosi la munca patriotica, copiii de la Chiajnaau
adunat remorci de gunoaie sub privirea profesorilor supraveghetori sia viceprimarului, pentru ca dupa-amiaza sa se intoarca la ore. Imbracati sumar, doar in trening, si echipati cu cele mai urite manusi pe care le-au gasit pe acasa, elevii au fost imbarcati intr-un microbuz.
Insotiti de profesorul deistorie, pe care l-au poreclit ?fluiericiul?, deoarece tot sufla intr-un
fluier pentru a le atrage atentia si pentru a-i dirija, copiii au ajuns in zona Carrefour Militari.
In frig, pe fulguiala, s-au apucat de zor sa stringa sticle goale, hirtii si ambalaje de ladiverse produse. ?Haideti la mama sa va dea saci, puneti totul in sacisi rasturnati in gramada?, striga cit o tineau puterile ?tanti? Mariana Colada, o functionara de la primarie, trimisa si ea sa-i
dirijeze pe copii.

 Elevii s-au imprastiat pe dimburile din preajma soselei care duce spre supermarket si au strins tot ce le-a iesit in cale, inclusiv frunze si  crengi. ?Le dam foc, ardem si hirtiile, iar restul incarcam in remorca si duce tractoristul la groapa de gunoi. Nu vedeti ce este aici, de la opt
dimineata tot stringem! Pina la doispe jumate trebuie sa terminam.Copiii trebuie sa mai ajunga si la scoala?, ne instiinteaza ?fluiericiul?, profesorul Cristian Degeratu. El ne explica si de ce este nevoit sa fluiere si sa tina in mina o nuia: ?Trebuie sa-i arbitrez, sa-i fac atenti, mai ales ca nu aud din cauza masinilor care trec pe aici. Cu nuiaua ii atentionez sa-si faca treaba?, se justifica profesorul.

Singurul echipament de protectie: manusile sanitare. In tot acest timp, copiii lucreaza si indeasa in saci gunoaiele, uniiisi umplu bratele cu hirtii si cartoane si le arunca direct in foc.

?Ne mai incalzim, da? oricum ne incalzim, chiar daca nu stam pe linga foc, ca alergam dupa gunoaiele pe care le arunca dobitocii?, zice enervatStefan Ivan, elev in clasa a VIII-a. Elevii spun ca nu sint suparati ca au fost scosi la curatenie. ?Ne distram, nu este asa greu. Ne-au
dat si niste manusi de la primarie, dar erau din alea sanitare, din plastic, s-au rupt imediat, nu vedeti cum avem miinile, ne-am zgiriat?, povesteste Razvan Tuculean, un alt copil, in timp ce, cu miinile murdare, incearca sa-si stearga funinginea de pe fata. Toata dimineata, elevii impreuna cu cinci, sase angajati ai primariei au umplut vreo sase remorci cu gunoi care a incaput in peste o suta de saci. In schimbul muncii de peste patru ore, primarul din Chiajna le-a promis copiilor cite o sticla de suc si un corn. Nu stim daca si-a indeplinit promisiunea. Stim doar ca, dupa ce ca au muncit toata dimineata, elevii au fost obligati sa mearga si
la scoala,la orele de dupa-amiaza. ?Asa se fomeaza omu?, prin munca? Nici elevilor si nici profesorilor actiunea de curatenie la care au fost scosi de catre conducerea primariei nu li s-a parut iesita din comun. ?Am apelat la copii pentru ca sint mai sprinteni si mai ageri. Nu puteam sa-i urc pe coclauri pe functionarii de la primarie si oamenii care primesc venitul minim garantat. Si am zis ca nu e o munca unde se necesita efort mare.Acum o sa-i duc acasa cu masina mea si cu o alta duba, ca microbuzul aplecat?, explica viceprimarul Trifu Viorel.? La rindul ei, directoarea scolii din Chiajna, Mariana Fojica, nu vede nimic rau in a-i
trimte pe elevi la strins gunoaie. ?Mi se pare un lucru bun, asa se formeaza omul de miine, prin munca. Daca este nevoie, in functie de solicitari, mergemsi miine?, ne-a declarat directoarea.

Scoala, nu ore de munca. Seful Inspectoratului Scolar Ilfov, Gheorghe Stoica, afirma ca
persoaneledin conducerea scolii care i-au trimis pe elevi? sa stringa gunoaiele vor fi sanctionate. ?Nu sintem inainte de ?89. Sintem in 2004, nu in 1984. S-a gresit, nimeni nu a cerut acordul inspectoratului. Voi vorbi cu primarulsi cu directoarea, copiii nu trebuie sa faca voluntariat in zilele de scoala?, ne-a declarat Gheorghe Stoica.

Interviu cu dl. Inspector Scolar


   Domnule Inspector, am retinut dintr-un articol al Dumneavoastra, publicat în “Cuvinte de suflet” nr. 4/2003, îndemnul evanghelic “Fiti precum copiii!”. Cum tâlcuiti pentru cadrele didactice aceste mari cuvinte? Dar pentru parintii elevilor nostri?
În principiu, aceste cuvinte ale Mântuitorului nostru Iisus Christos ne îndeamna pe toti sa fim fara rautate precum copiii. Desi suntem maturi în gândire si în fapte, trebuie sa pastram în sufletele noastre inocenta si puritatea lor. Îndemnul este acelasi, atât pentru cadrele didactice cât si pentru parinti!
– Fiind pe sfârsite anul 2003, va rugam sa ne vorbiti de prioritatile învatamântului ilfovean, inclusiv pentru anul 2004!
Prioritatile învatamântului ilfovean sunt cele ale învatamântului românesc în general, de a înfaptui reforma, si în acest domeniu, în tara noastra, pâna la capat, pentru a putea intra în Uniunea Europeana în 2007!
– Cum considerati ca poate contribui la atingerea acestui obiectiv si unitatea noastra scolara?
În primul rând, prin continuarea a ceea ce s-a început la 1 septembrie 2003 la Scoala nr.2 Rosu Chiajna, odata cu schimbarea totala a stilului de lucru, iar în al doilea rând prin folosirea eficienta a dotarilor interne si externe, care tind deja spre încadrarea în standardele europene.
– Ce noutati apar pentru elevii care termina clasa a VIII-a în 2004 ?
Este de reamintit schimbarea sistemului de evaluare finala la încheierea ciclului gimnazial. Notarea se va face la sfârsitul semestrului prin testari mai apropiate de modul de evaluare cu care elevii sunt deja obisnuiti. Rezultatele obtinute le vor permite sa acceada la diferitele licee sau scoli de arte si meserii, dupa proceduri asemanatoare celor ce urmau fostului examen de capacitate.
– Domnule Inspector, va multumim pentru interviu si va uram Sarbatori Fericite!
Si eu urez la fel tuturor ostenitorilor acestei scoli!
Revista Pas cu Pas – Scoala Nr. 2 Chiajna

Interviu cu comandantul Postului de Jandarmi din comuna Chiajna

 

     – Domnule Comandant, cum evolueaza situatia privind linistea si ordinea publica în satul Rosu?
Situatia apreciem ca este foarte buna (90%). Ramâne de vazut cum va evolua în urma mutarii locatiei Postului de Jandarmi lânga scoala dumneavoastra, deoarece din informatiile pe care le avem anumite persoane care locuiesc în zona vor trebui sa respecte linistea si ordinea publica mai mult decât au facut-o pâna acum.
– Domnule Comandant, credeti ca un comportament civilizat si o scadere a infractionalitatii într-o localitate reflecta educatia primita în scoala?
Obligatoriu! Si nu numai educatia primita în scoala! Cea din familie conteaza mai mult. În familie se formeaza comportamentul viitorilor cetateni. Ce vad la mama si la tata fac si copiii. Scoala poate însa conduce la învatarea constienta a normelor de conduita civilizata.
– Pornind de la afirmatia Dumneavoastra, credeti ca vecinatatea Postului de Jandarmi Chiajna cu sediul scolii noastre impune copiilor respect fata de lege si de autoritate?
Fara îndoiala! Aceasta apropiere le va oferi în primul rând un model de disciplina. Dar daca familiile nu se ocupa de copii, tot degeaba! Profit de acest prilej pentru a le reaminti cetatenilor comunei ca se pot adresa oricând angajatilor Postului de Jandarmi în orice problema privitoare la respectarea linistii si ordinii publice.
– Domnule Comandant, va multumim pentru interviu!
Revista Pas cu Pas – Scoala Nr. 2 Chiajna

„Hoitarii” de la Chiajna.

PETRISOR CANA , DANIEL NEAMU

„Hoitarii” de la Chiajna.
La fosta groapa de gunoi de linga cartierul Giulesti Sirbi,zeci de oameni scurma prin resturile cladirilor prabusite in urma cutremurului din1977, cautind fier vechi. De mai bine de o luna, fosta groapa de gunoi Chiajna, situatalinga cartierul Giulesti Sirbi, este asaltata de tiganii care
cauta fier vechi. Zecide carute sint prezente aproape in fiecare zi a saptaminii, iar
zeci de oameni sapa  groapa dupa groapa, in cautarea metalului care le asigura banii pentru traiul zilnic.

Putini stiu insa ca o buna parte din fierul pe care tiganii il transporta la centrele  de colectare provine de la cladirile care s-au prabusit in urma cutremurului din martie1977. Atunci, autoritatile au transportat la fosta groapa de gunoi cele mai multe dintre resturile ramase in urma seismului. Cimitirul cladirilor prabusite in’77. Groapa de gunoi situata in apropierea fostului cartier 16 Februarie a fost inchisa in urma cu aproximativ cinci ani. Cu toate acestea,
exista oameni care isi duc existenta de pe urma colectarii metalelor sau bunurilor gasite in acest  loc. „De 11 ani sap gropi si caut fiare vechi, ca sa ma intretin. Am doi copii si trebuie sa fac, cumva, rost de bani. Scot cam 40-50 de kilograme de fier pe zi pe care le car cu un carucior la centrul de colectare. Pe timpul lui Ceausescu mai lucram la CAP-uri, la ferme, dar acum din asta traiesc”, ne-a povestit Constantin Stefan, in virsta de 32 de ani. Stefan are insa un motiv de ingrijorare: numarul „cautatorilor de fier vechi” a crescut vertiginos in ultimul timp. Unul dintre motivele pentru care tiganii au luat cu asalt „groapa Chiajna”, cum o denumesc localnicii, este inasprirea pedepselor pentru furturi de metale neferoase. „Dupa ce s-a anuntat ca au crescut pedepsele pentrufurtul de metale neferoase, tiganii nu prea s-au mai apropiat de zona caii ferate, loc de unde furau tot ce puteau si duceau la centrele de colectare”, ne-a declarat plt.-maj.

Dan Lepadatu, seful Postului de Politie TF Bucurestii Noi, situat in apropiere de groapa de gunoi. De aceea, multi dintre tiganii care locuiesc in zona au „migrat” spre „groapa Chiajna”. Groapa de gunoi, „locul de munca” al cautatorilor de metale. Fluxul mare de cautatori de fier vechi a condus chiar la crearea unei mici industrii pe plan local.Asa cum ne-au declarat localnicii, a fost inchiriat chiar un excavator spre a sapa gropi imense pentru ca tiganii sa scoata bucati mari de fier vechi, provenit de lacladirile darimate de cutremurul din 1977. Totodata, in zona s-a deschis un centrude colectare a fierului vechi. Unii dintre tigani si-au
construit, strategic, „cartierul general”, chiar linga „locul de munca”. Majoritatea au carute si
transporta fierul vechi la centrele de colectare care ofera un pret mai bun. Altii insa cara cu sacii sau cu carucioarele bucatile de metal la cel maiapropiat centru, la circa trei kilometri distanta. Un kilogram de fier vechicosta intre 800 si 1.000 de lei. Multi nu pot duce decit citeva zeci dekilograme si cistiga 40-50 de mii de lei pe zi. „Cit sa ne ajunga sa luam ceva de mincare”, precizeaza Constantin Stefan.

Primarul Mircea Minea emancipeaza Chiajna

STIRI 2001
Comuna Chiajna va fi racordata la reteaua de apa si canalizare a Bucurestiului in cel mult doi ani, declara primarul localitatii, Mircea Minea. La initiativa asa a fost realizat un proiect de alimentare cu apa care asigura o cantitate de 2247 metri cubi pe zi pentru comuna amintita. Mircea Minea declara ca demersurile sale se inscriu intr-un program de emancipare edilitara care va culmina cu construirea unui circuit automobilistic pentru formula unu, asemanator celui de la Monza. Pana atunci insa, primarul lanseaza „o strigare” catre toti chiejnenii pentru plata racordarii la conducta de gaz metan, adusa cu mare cheltuiala si efort in comuna. (M.T.)

Groapa de gunoi ecologica

10 Septembrie 1999 – MONA STOICA

Bucurestiul are groapa de gunoi ecologica.

In sfirsit, Capitala are,de ieri, o groapa ecologica de depozitare a deseurilor. Ea se afla in
Giulesti-Sirbi, comuna Chiajna, la aproximativ 15 km de centrul Capitalei. Aceasta este amenajata dupa standardele internationale,fiind prevazuta cu celule ecologice, care nu permit infiltrarea deseurilor in pinza freatica. Investitia, de circa 40 de milioane dolari, este suportata de firma romano-germana Iridex Group, pe o perioada de 20 de ani, timp in care groapa va fi extinsa pe o suprafata de 16 hectare. Capacitatea Gropii Chiajna este de 250.000tone de gunoi pe an, ceea ce este insuficient, in conditiile in care Capitala produce anual aproximativ 700.000 tone deseuri. Pentru depozitarea, aici, a unei singure tone de deseuri, taxa este de
8,5dolari, avind prioritate sectoarele 1, 6 si 5, care se afla la odistanta de circa 12 km de aceasta groapa. Viorel Lis, primarul general al Capitalei, insotit de o liota de directori ai primariei, a descins ieri in Chiajna, pentru a inaugura „minunea”.

Deocamdata, Groapa Chiajna are o singura celula, urmind ca in urmatorii ani sa fieamenajate inca patru celule, in functie de cerere. Primarul general spune ca deschiderea acestei prime gropi ecologice este cea mai marerealizare de pina acum a municipalitatii. In prima jumatate a anului viitor, va fi data in folosinta cea de-a doua groapa ecologica, in  comuna Vidra, primaria incheind deja contractul de executie a acesteia. Dupa deschiderea gropii de la Vidra, care va deservi sectoarele 2, 3 si 4 ale Capitalei, Groapa Glina va fi neutralizata, avind in vedere ca aceasta a devenit un adevarat focar de infectie.”Groapa Glina va deveniin citeva luni un adevarat parc, pentru ca asa nu se mai poate, aceasta fiind, in prezent, o adevarata sursa de poluare, care trebuie eliminata”, a declarat ieri Viorel Lis

Primarul Chiajnei vrea sa bage gaze in comuna pana-n noiembrie

ZIUA Nr. 1438 de luni, 15 martie 1999

Una dintre comunele din jurul Bucurestuiului, care infloreste cu pasi mici dar siguri, este Chiajna. Condusa de inimosul primar Mircea Minea, comuna Chiajna a reusit in cativa ani sa se remarce prin vointa de emancipare. Chiejnenii, oameni care stiu ce vor, au pus bani mana de la mana pentru instalarea gazelor in comuna. Primarul Mircea Minea este convins ca pana in luna noiembrie a acestui an conducta degaze va fi instalata, chiar daca fondurile sunt extrem de greu de obtinut. Minea se mandreste si cu euro-pubelele pe care le-a adus in comuna, asa incat gunoiul menajer nu mai este aruncat „la colt de strada” ci ridicat de de catreo firma specializata. Despre Chiajna se spune ca este una dintre putinele comune limitrofe Bucurestiului care are toatestrazile pavate. La initiativa primarului s-a modernizat iluminatul public si s-a introdus
telerviziunea prin cablu, iar in scoala  elevii studiaza tainele calculatorului.