INTERVIU | Adrian Cristea, un fotbalist cu stofa. -Am facut din talent totul, am dus o viata haotica-. Statuia lui Giovani, cum primea banii de la Borcea, cat a castigat de la FCSB, cea mai frumoasa femeie, atelierul de haine si o declaratie.


Răspunde cu o voce înceată. Îşi argumentează fiecare răspuns. Stabileşte contactul vizual cu interlocutorul. Şi nu driblează. Nu driblează întrebările. Stă în jumătatea lui preferată. Sus. Pentru că are încă ţeluri înalte. Stă pe terenul pe care şi-a lăsat urmele crampoanelor. Dar stă şi lângă acul Singerului ce-i dictează programul zilei.

Temporar. Cât nu-şi pune iscălitura pe alt contract. E fotbalist liber de contract. Actual designer vestimentar. Îşi face antrenamentele fizice pe diferite stadioane sau printr-un parc mai primitor. Cu un preparator fizic ce-i ţine ritmul: 2/4 sau 4/4.

Adrian Cristea are puterea să vorbească despre erori şi gestionarea greşită a unor relaţii sau decizii. Ştie că greşelile recunoscute sunt pe jumătate iertate. Vorbeşte despre cum a driblat munca şi cum niciun adversar n-a reuşit să-l blocheze. Discută despre risipă, oameni nepotriviţi în momentele cheie ale carierei, cauzele căderii fotbalului românesc şi statui. Nu pentru Hagi – viitorul campion -, cum anticipează, ci pentru Ioan Becali.

El e Adrian Cristea. Stă mai mult pe la atelierul său de vestimentaţii de lux de pe strada Alexandru Philippide, colţ cu Polonă. Dar trăieşte fotbalul la prezentul continuu. Aşa arată şi vorbeşte „Prinţul”, la 33 de ani şi aproape 5 luni.

33 de ani şi aproape cinci luni. E vârsta la care… 
La care mă antrenez. Mă antrenez în fiecare zi cu un antrenor personal ca să nu-mi pierd condiţia fizică şi îmi doresc ca de la vară să joc din nou. Timpul trece greu până când îţi găseşti o echipă, dar se scurge şi mai greu dacă stai şi nu faci nimic în timpul ăsta. Din momentul în care se deschide perioada de transferuri, voi fi cu ochii-n patru pentru a-mi găsi o formaţie să joc. Şi eu am nevoie de o echipă, dar cred că şi multe echipe au nevoie de un fotbalist care poate aduce un plus de valoare şi de varietate în jocul unei formaţii de Liga 1.

E mai greu să ştii că te echipezi pentru un antrenament de unul singur sau pentru un meci în care ştii că vei termina partida lovit din cap până-n picioare?
E mai greu să te antrenezi singur, dar trebuie să fii foarte puternic din punct de vedere mental şi să ţi se imprime bine în creier faptul că după ce te vei lăsa de sport… tot sport vei face. Important este să-ţi reconfigurezi mereu traseul în viaţă în funcţie de obstacolele care-ţi apar. Şi să te adaptezi… Asta e viaţa. O continuă luptă pentru adaptare, iar în fotbal lucrul ăsta ţi se transmite de la juniori.

Ai învăţat asta de la juniori? 
Pot să spun că m-a călit viaţa la Poli Iaşi, nu am ars nicio etapă. Am început de la Divizia D, când echipa trebuia să aibă un junior în teren. M-a călit, jucam pe la ţară, pe terenuri denivelate, te mai loveau… Eu mă consider foarte puternic psihic şi sunt nişte etape care m-au oţelit! Am început la Iaşi, am promovat cu Poli în B, apoi în A şi m-a cumpărat Dinamo, dar m-a mai lăsat şase luni la Iaşi.

Cu ce antrenori ai lucrat cel mai bine în carieră? 
Cu Andone, cu Rednic, cu Walter Zenga. Walter a fost un antrenor foarte bun, a avut încredere în mine, îmi oferea libertate în joc. Cu Reghecampf… Şi cu Marius Baciu, la Chiajna, am colaborat foarte bine.

De ce ai plecat de la Chiajna?
N-am mai fost pe aceeaşi lungime de undă, n-a fost chimia bună între mine şi antrenor. Acolo e un aer păgubos, pesimist, se scaldă într-un bazin de mediocritate şi nu vor să-şi depăşească nicicum condiţia! Drept dovadă, după ce ne-am salvat de la retrogradare în ultima etapă, când ne băteam cu Gaz Metan Mediaş, tot nu şi-au fixat alte ţinte mai înalte. Eu am avut un aport considerabil în traseul echipei, având în vedere încrederea pe care mi-au acordat-o antrenorii şi felul în care am reuşit să influenţez jocul. După ce a venit Marius Baciu, un antrenor cu care am colaborat foarte bine, am jucat titular mai mereu. Nu vreau să fac din asta un titlu de glorie, dar când n-am mai jucat titular, echipa a pierdut sau a făcut egal. Poate că lumea va spune că este coincidenţă, dar contează enorm aportul unui fotbalist capabil să facă diferenţa asupra jocului per ansamblu.

Nu mi-ai răspuns. De ce-ai plecat?
După ce am reuşit să ne salvăm de la retrogradare, am crezut că-şi doresc mult mai mult, având în vedere condiţiile de care beneficiază. Au un teren de antrenament modern, sală de forţă, bazin. Dispun de un complex sportiv foarte bun pentru România, luând în calcul şi condiţiile de care beneficiază celelalte echipe. În plus, au o stabilitate financiară… cât de cât. N-a fost locul meu acolo! După ce ne-am salvat, eu mi-am pus bonus pentru performanţă: pentru câştigarea Cupei României, Cupei Ligii, pentru o calificare într-o cupă europeană. Dar ei tot acolo se scaldă! În mediocritate! E un aer care te trage în jos. Antrenorii vin cu o mentalitate de echipă de la ţară, de echipă mică. Aşa percep şi echipa.

„Alexa nu m-a vrut de la primul antrenament. Cu el e puţin riscant pentru Concordia, e un antrenor fără experienţă! Să lupţi la retrogradare e mai greu decât să te lupţi la titlu”

Să înţeleg că te-a dat afară primarul Mircea Minea?
Cu primarul n-am avut vreo discuţie, îl respect, îl apreciez pentru ce a făcut acolo. Dacă analizezi ce a făcut primarul şi te gândeşti că echipa nu participă în cupele europene, iar spectatorii nu cumpără bilete, poţi spune că a făcut asta ca să lase ceva în urmă pentru orgoliul lui şi pentru oamenii de acolo. E de apreciat.

Dacă nu ai avut discuţii cu Minea, înseamnă că antrenorul nu te-a vrut.
Alexa nu m-a vrut de la primul antrenament. Mi-a spus că nu se bazează pe jucătorii cu experienţă. E un antrenor nou, are puterea să dea afară de la echipă pe cine vrea… gândind logic. E un antrenor la o echipă nouă, normal ar fi fost să vezi ce marfă ai la dispoziţie, să-i ţii pe toţi 10 zile pentru a te edifica de potenţialul fiecăruia şi apoi te hotărăşti pe cine te bazezi. Dar antrenorii au această putere când preiau o echipă… să renunţe la tine fără să te analizeze. Cu Alexa e puţin riscant pentru Concordia, e un antrenor fără experienţă, la început de drum. A antrenat doar la Rapid şi Timişoara.
Sa lupţi la retrogradare e mult mai greu decât să te lupţi la campionat. Gândul că ai putea să pici te distruge psihic. Dar eu îmi doresc să se salveze pentru Minea, pentru foştii mei coechipieri.

Banii i-ai recuperat? 
Banii i-am recuperat. Mi-am dat seama că n-am fost pe aceeaşi lungime şi am preferat să plec. Eu am reziliat contractul cu ei după 20 februarie, data limită la care puteam să devin jucător liber. Nu mai avea rost să stau. Mi-era uşor să stau până la vară, să mă antrenez o oră şi să-mi iau salariul, dar n-am vrut să stau unde nu mi-e locul.

35 de lei a plătit Cristea pentru prima minge din copilărie. „Jucam în faţa blocului. Ţara asta are pepinieră mare, dar nimeni nu mai face din plăcere. Mulţi se gândesc direct la beneficii”

50 de lei a fost primul premiu în bani câştigat de Cristea din fotbal. „La un turneu de sală din Moldova, am fost declarat cel mai tehnic jucător”

90 de dolari a fost primul salariu pe care l-a avut Cristea la Poli Iaşi. „Ai mei nu au fost de acord să fac fotbal, dar apoi au fost alături de mine când au realizat că-l practic dintr-o pasiune imensă”

„Eu am cheltuit banii pentru că m-am bucurat şi de viaţă, şi de fotbal. Am dus o viaţă haotică! Eu am făcut totul din talent în fotbal, nu am fost un tip muncitor”. Cele două sfaturi pe care le oferă tinerilor fotbalişti

Aş vrea să te întreb dacă tu crezi că ai fi putut strânge mai mulţi bani de-a lungul carierei? 
Eu am cheltuit banii pentru că m-am bucurat şi de viaţă, şi de fotbal. Banii vin şi se duc. Trebuie să circule! Dar important e să fii puţin mai chibzuit. Acum, la vârsta pe care o am, dacă ar fi să-mi rezum viaţa într-o propoziţie aş spune că am jucat şi fotbal şi am dat tot ce am avut mai bun din mine şi încă pot să dau, dar mi-am trăit şi viaţa la intensitate maximă!

Şi ai simţit vreodată că-ţi găseşti un echilibru între cele două planuri?
Acum nu pot trăi în trecut şi nu mai pot întoarce timpul, ce-am face dacă tot am regreta lucruri? Îmi place să fiu bine ancorat în prezent. Dar ca să-ţi răspund la întrebarea asta, îţi spun că eu am făcut totul din talent în fotbal. Dacă mai şi munceam, poate atingeam alte zări, dar n-am fost un jucător muncitor. Nu pot spune că regret, dar mă mai gândesc la unele decizii luate. Asta e viaţa şi n-am ce face. Dar am ajuns în postura în care pot să le dau un sfat tinerilor fotbalişti.

Care e?
Trebuie să fie organizaţi atât în viaţa sportivă, cât şi în viaţa socială. Eu n-am fost organizat şi asta dăunează! Dăunează clar asupra cursului carierei tale! E important când şi ce mănânci, în ce interval orar te odihneşti, când mergi la sală… Eu am dus o viaţă puţin haotică şi talentul meu poate că ar fi fost valorificat altfel dacă aş fi avut un alt ritm de viaţă. Şi alt sfat pe care îl mai pot da tinerilor fotbalişti este să nu fie niciodată în coproprietate. Ori… ori! Niciodată să nu fie în proprietatea a două cluburi! Ori sută la sută, ori rămân!

Cum ţi s-a întâmplat ţie cu Dinamo şi Iaşi? 
Ştii, uneori mă gândesc că mai bine făceam şi eu parte din bizareriile vremii! Adică să fiu în proprietatea unui acţionar de la Dinamo… dintre cei şapte sau opt sau câţi erau. Aşa aş fi putut să mă fi transferat mai uşor. Fac haz de necaz acum… dar poate că ar fi fost mai bine. Să fi fost al lui Neţoiu, Badea, Borcea, Turcu! Aşa am devenit o minge de ping-pong între Ştefan cel Mare şi Iaşi. Când venea o ofertă de câteva milioane de dolari din Germania sau din Turcia, nu mă dădea Dinamo pentru că ideea lor de afacere era obstrucţionată de cota pe care ar fi trebuit să o livreze spre Iaşi! Şi îşi spuneau: „De ce să le dăm noi bani ălora!?„. Aşa gândeau! Şi tot sperau să aibă sută la sută. Cei de la Iaşi nu voiau să cedeze şi mie mi-a dăunat asta!

Şi când apărea o ofertă de afară?
Plecau oamenii rapid! Cine te aşteaptă pe tine!? Stai să ajungă la un numitor comun Dinamo cu Iaşi! Nimeni nu te aşteaptă!


„La Dinamo am fost primit foarte bine, erau jucători mari: Petre, Niculescu. Dinamo mi-a dat această mentalitate de învingător. La Dinamo, oriunde mergeam, cu cine jucam, trebuia să câştigăm!”

„Execut bine loviturile libere din instinct, din talent şi e important să exersezi mult”

„Bălan de la Voluntari execută cel mai bine loviturile libere în Liga 1. Are o lovire a balonului ca la carte”

Adrian Cristea

Dinamovistul Adrian Cristea (C) trece de trei adversari, in meciul cu Universitatea Cluj, din cadrul etapei a VIII-a a Ligii I, disputat in Bucuresti, duminica, 23 septembrie 2007. GEORGE FILIP / MEDIAFAX FOTO

 

„N-am avut noroc de bani în carieră”. Întrebare: „E adevărat că Borcea îţi dădea bani din propriul buzunar?” Răspuns: „Da, nu ascund lucrul ăsta, îmi dădea nişte prime, dar la ce salarii aveau unii…”

Pe ce salariu ai venit la Dinamo?
2.000 de dolari.

Şi ai ajuns până la 70.000 de dolari…
Pe acolo… N-am avut noroc de bani în carieră…

E adevărat că a apărut o doză de frustrare când ştiai că alţi colegi erau plătiţi mai bine ca tine? 
E vorba de management la echipă, pentru că lucrurile astea tot se află între jucători. A fost o eroare din partea managementului clubului. Erau jucători nemulţumiţi că unul ia atât, altul ia atât. Nu era supărarea mare între noi, ci pe oamenii care gestionau situaţia de o manieră lipsită de profesionalism.
Asta a făcut Gigi Becali când în Ghencea au reapărut performanţele. Factorul esenţial a fost că a echilibrat balanţa salariilor la toţi jucătorii. Dinamo a pierdut mult teren în lupta cu Steaua, la un moment dat, pentru că la clubul din Ştefan cel Mare erau discrepanţe consistente în privinţa banilor.

E adevărat că Borcea îţi dădea bani din propriul buzunar?
Da, nu ascund lucrul ăsta, îmi dădea, îmi dădea nişte prime, nu ascund, dar la ce salarii aveau unii…

Cu ce acţionar de la Dinamo te-ai înţeles foarte bine?
Cu Borcea, cu Walter. El m-a luat şi la Universitatea Cluj. Cu Nea Vasile! (n.r. Turcu). Dumnezeu să-l odihnească! Era un tip foarte sufletist, degeaba îl  înjurau suporterii. Era singurul care băga bani la Dinamo într-o perioadă. Nea Vasile era foarte sufletist, era unul dintre cei mai sufletişti acţionari din tot fotbalul românesc. Şi acum mă gândesc… în ce dezavantaj am fost că nu am aparţinut unui acţionar: trei la Borcea, patru la Neţoiu…

Îl înjurau suporterii pe Turcu, dar te înjurau şi pe tine de foarte multe ori. Îţi reproşau că eşti indolent şi că ar putea să pice ceva lângă tine şi tot nu te-ar fi deranjat.
Indolent….

Indolent! 
Ăştia sunt suporterii, nu-i poţi mulţumi pe toţi. Eu sunt tare din punct de vedere psihic, nu-mi tremură picioarele dacă ţipă unul la mine sau dacă mă înjură altul. Nu-i poţi împăca pe toţi. Ca suporter de fotbal trebuie să ai un tablou complet despre echipa ta. Să ştii ce poate face un jucător, cum te poate ajuta altul – în funcţie de calităţile pe care le posedă fiecare. La noi… hai să înjurăm. Ştii de ce mă înjurau pe mine?

De ce? 
Pentru că nu recuperam şi pentru că nu intram prin alunecare. Pe Mărgăritescu ştii de ce-l înjurau?

Zi-mi tu!
Pentru că nu dribla! Îţi dai seama care erau aşteptările…

„La Euro 2008 n-am jucat, dar a fost o experienţă unică. Sunt momentele care te validează ca fotbalist. Chiar dacă doar am simţit şi am văzut tot… N-am jucat”

„Oamenii pe care-i ai în jurul tău! Ăsta e un factor esenţial în cariera de fotbalist născut şi crescut în România”

„Cele mai frumoase goluri? Eu marchez mai rar, sunt un jucător de creaţie şi de ultimă pasă. Dar mi-aduc aminte de un gol cu Timişoara, cu Ceahlăul şi la Chiajna, un gol cu Petrolul. Frumos! Marchez mai rar, dar şi când marchez!”

Adrian Cristea

Răspunde cu o voce înceată. Îşi argumentează fiecare răspuns. Stabileşte contactul vizual cu interlocutorul. Şi nu driblează. Nu driblează întrebările. Stă în jumătatea lui preferată. Sus. Pentru că are încă ţeluri înalte. Stă pe terenul pe care şi-a lăsat urmele crampoanelor. Dar stă şi lângă acul Singerului ce-i dictează programul zilei.

>Temporar. Cât nu-şi pune iscălitura pe alt contract. E fotbalist liber de contract. Actual designer vestimentar. Îşi face antrenamentele fizice pe diferite stadioane sau printr-un parc mai primitor. Cu un preparator fizic ce-i ţine ritmul: 2/4 sau 4/4.

Adrian Cristea are puterea să vorbească despre erori şi gestionarea greşită a unor relaţii sau decizii. Ştie că greşelile recunoscute sunt pe jumătate iertate. Vorbeşte despre cum a driblat munca şi cum niciun adversar n-a reuşit să-l blocheze. Discută despre risipă, oameni nepotriviţi în momentele cheie ale carierei, cauzele căderii fotbalului românesc şi statui. Nu pentru Hagi – viitorul campion -, cum anticipează, ci pentru Ioan Becali.

El e Adrian Cristea. Stă mai mult pe la atelierul său de vestimentaţii de lux de pe strada Alexandru Philippide, colţ cu Polonă. Dar trăieşte fotbalul la prezentul continuu. Aşa arată şi vorbeşte „Prinţul”, la 33 de ani şi aproape 5 luni.

33 de ani şi aproape cinci luni. E vârsta la care… 
La care mă antrenez. Mă antrenez în fiecare zi cu un antrenor personal ca să nu-mi pierd condiţia fizică şi îmi doresc ca de la vară să joc din nou. Timpul trece greu până când îţi găseşti o echipă, dar se scurge şi mai greu dacă stai şi nu faci nimic în timpul ăsta. Din momentul în care se deschide perioada de transferuri, voi fi cu ochii-n patru pentru a-mi găsi o formaţie să joc. Şi eu am nevoie de o echipă, dar cred că şi multe echipe au nevoie de un fotbalist care poate aduce un plus de valoare şi de varietate în jocul unei formaţii de Liga 1.

E mai greu să ştii că te echipezi pentru un antrenament de unul singur sau pentru un meci în care ştii că vei termina partida lovit din cap până-n picioare?
E mai greu să te antrenezi singur, dar trebuie să fii foarte puternic din punct de vedere mental şi să ţi se imprime bine în creier faptul că după ce te vei lăsa de sport… tot sport vei face. Important este să-ţi reconfigurezi mereu traseul în viaţă în funcţie de obstacolele care-ţi apar. Şi să te adaptezi… Asta e viaţa. O continuă luptă pentru adaptare, iar în fotbal lucrul ăsta ţi se transmite de la juniori.

Ai învăţat asta de la juniori? 
Pot să spun că m-a călit viaţa la Poli Iaşi, nu am ars nicio etapă. Am început de la Divizia D, când echipa trebuia să aibă un junior în teren. M-a călit, jucam pe la ţară, pe terenuri denivelate, te mai loveau… Eu mă consider foarte puternic psihic şi sunt nişte etape care m-au oţelit! Am început la Iaşi, am promovat cu Poli în B, apoi în A şi m-a cumpărat Dinamo, dar m-a mai lăsat şase luni la Iaşi.

Cu ce antrenori ai lucrat cel mai bine în carieră? 
Cu Andone, cu Rednic, cu Walter Zenga. Walter a fost un antrenor foarte bun, a avut încredere în mine, îmi oferea libertate în joc. Cu Reghecampf… Şi cu Marius Baciu, la Chiajna, am colaborat foarte bine.

De ce ai plecat de la Chiajna?
N-am mai fost pe aceeaşi lungime de undă, n-a fost chimia bună între mine şi antrenor. Acolo e un aer păgubos, pesimist, se scaldă într-un bazin de mediocritate şi nu vor să-şi depăşească nicicum condiţia! Drept dovadă, după ce ne-am salvat de la retrogradare în ultima etapă, când ne băteam cu Gaz Metan Mediaş, tot nu şi-au fixat alte ţinte mai înalte. Eu am avut un aport considerabil în traseul echipei, având în vedere încrederea pe care mi-au acordat-o antrenorii şi felul în care am reuşit să influenţez jocul. După ce a venit Marius Baciu, un antrenor cu care am colaborat foarte bine, am jucat titular mai mereu. Nu vreau să fac din asta un titlu de glorie, dar când n-am mai jucat titular, echipa a pierdut sau a făcut egal. Poate că lumea va spune că este coincidenţă, dar contează enorm aportul unui fotbalist capabil să facă diferenţa asupra jocului per ansamblu.

Nu mi-ai răspuns. De ce-ai plecat?
După ce am reuşit să ne salvăm de la retrogradare, am crezut că-şi doresc mult mai mult, având în vedere condiţiile de care beneficiază. Au un teren de antrenament modern, sală de forţă, bazin. Dispun de un complex sportiv foarte bun pentru România, luând în calcul şi condiţiile de care beneficiază celelalte echipe. În plus, au o stabilitate financiară… cât de cât. N-a fost locul meu acolo! După ce ne-am salvat, eu mi-am pus bonus pentru performanţă: pentru câştigarea Cupei României, Cupei Ligii, pentru o calificare într-o cupă europeană. Dar ei tot acolo se scaldă! În mediocritate! E un aer care te trage în jos. Antrenorii vin cu o mentalitate de echipă de la ţară, de echipă mică. Aşa percep şi echipa.

„Alexa nu m-a vrut de la primul antrenament. Cu el e puţin riscant pentru Concordia, e un antrenor fără experienţă! Să lupţi la retrogradare e mai greu decât să te lupţi la titlu”

Să înţeleg că te-a dat afară primarul Mircea Minea?
Cu primarul n-am avut vreo discuţie, îl respect, îl apreciez pentru ce a făcut acolo. Dacă analizezi ce a făcut primarul şi te gândeşti că echipa nu participă în cupele europene, iar spectatorii nu cumpără bilete, poţi spune că a făcut asta ca să lase ceva în urmă pentru orgoliul lui şi pentru oamenii de acolo. E de apreciat.

Dacă nu ai avut discuţii cu Minea, înseamnă că antrenorul nu te-a vrut.
Alexa nu m-a vrut de la primul antrenament. Mi-a spus că nu se bazează pe jucătorii cu experienţă. E un antrenor nou, are puterea să dea afară de la echipă pe cine vrea… gândind logic. E un antrenor la o echipă nouă, normal ar fi fost să vezi ce marfă ai la dispoziţie, să-i ţii pe toţi 10 zile pentru a te edifica de potenţialul fiecăruia şi apoi te hotărăşti pe cine te bazezi. Dar antrenorii au această putere când preiau o echipă… să renunţe la tine fără să te analizeze. Cu Alexa e puţin riscant pentru Concordia, e un antrenor fără experienţă, la început de drum. A antrenat doar la Rapid şi Timişoara.
Sa lupţi la retrogradare e mult mai greu decât să te lupţi la campionat. Gândul că ai putea să pici te distruge psihic. Dar eu îmi doresc să se salveze pentru Minea, pentru foştii mei coechipieri.

Banii i-ai recuperat? 
Banii i-am recuperat. Mi-am dat seama că n-am fost pe aceeaşi lungime şi am preferat să plec. Eu am reziliat contractul cu ei după 20 februarie, data limită la care puteam să devin jucător liber. Nu mai avea rost să stau. Mi-era uşor să stau până la vară, să mă antrenez o oră şi să-mi iau salariul, dar n-am vrut să stau unde nu mi-e locul.

35 de lei a plătit Cristea pentru prima minge din copilărie. „Jucam în faţa blocului. Ţara asta are pepinieră mare, dar nimeni nu mai face din plăcere. Mulţi se gândesc direct la beneficii”

50 de lei a fost primul premiu în bani câştigat de Cristea din fotbal. „La un turneu de sală din Moldova, am fost declarat cel mai tehnic jucător”

90 de dolari a fost primul salariu pe care l-a avut Cristea la Poli Iaşi. „Ai mei nu au fost de acord să fac fotbal, dar apoi au fost alături de mine când au realizat că-l practic dintr-o pasiune imensă”

„Eu am cheltuit banii pentru că m-am bucurat şi de viaţă, şi de fotbal. Am dus o viaţă haotică! Eu am făcut totul din talent în fotbal, nu am fost un tip muncitor”. Cele două sfaturi pe care le oferă tinerilor fotbalişti

Aş vrea să te întreb dacă tu crezi că ai fi putut strânge mai mulţi bani de-a lungul carierei? 
Eu am cheltuit banii pentru că m-am bucurat şi de viaţă, şi de fotbal. Banii vin şi se duc. Trebuie să circule! Dar important e să fii puţin mai chibzuit. Acum, la vârsta pe care o am, dacă ar fi să-mi rezum viaţa într-o propoziţie aş spune că am jucat şi fotbal şi am dat tot ce am avut mai bun din mine şi încă pot să dau, dar mi-am trăit şi viaţa la intensitate maximă!

Şi ai simţit vreodată că-ţi găseşti un echilibru între cele două planuri?
Acum nu pot trăi în trecut şi nu mai pot întoarce timpul, ce-am face dacă tot am regreta lucruri? Îmi place să fiu bine ancorat în prezent. Dar ca să-ţi răspund la întrebarea asta, îţi spun că eu am făcut totul din talent în fotbal. Dacă mai şi munceam, poate atingeam alte zări, dar n-am fost un jucător muncitor. Nu pot spune că regret, dar mă mai gândesc la unele decizii luate. Asta e viaţa şi n-am ce face. Dar am ajuns în postura în care pot să le dau un sfat tinerilor fotbalişti.

Care e?
Trebuie să fie organizaţi atât în viaţa sportivă, cât şi în viaţa socială. Eu n-am fost organizat şi asta dăunează! Dăunează clar asupra cursului carierei tale! E important când şi ce mănânci, în ce interval orar te odihneşti, când mergi la sală… Eu am dus o viaţă puţin haotică şi talentul meu poate că ar fi fost valorificat altfel dacă aş fi avut un alt ritm de viaţă. Şi alt sfat pe care îl mai pot da tinerilor fotbalişti este să nu fie niciodată în coproprietate. Ori… ori! Niciodată să nu fie în proprietatea a două cluburi! Ori sută la sută, ori rămân!

Cum ţi s-a întâmplat ţie cu Dinamo şi Iaşi? 
Ştii, uneori mă gândesc că mai bine făceam şi eu parte din bizareriile vremii! Adică să fiu în proprietatea unui acţionar de la Dinamo… dintre cei şapte sau opt sau câţi erau. Aşa aş fi putut să mă fi transferat mai uşor. Fac haz de necaz acum… dar poate că ar fi fost mai bine. Să fi fost al lui Neţoiu, Badea, Borcea, Turcu! Aşa am devenit o minge de ping-pong între Ştefan cel Mare şi Iaşi. Când venea o ofertă de câteva milioane de dolari din Germania sau din Turcia, nu mă dădea Dinamo pentru că ideea lor de afacere era obstrucţionată de cota pe care ar fi trebuit să o livreze spre Iaşi! Şi îşi spuneau: „De ce să le dăm noi bani ălora!?„. Aşa gândeau! Şi tot sperau să aibă sută la sută. Cei de la Iaşi nu voiau să cedeze şi mie mi-a dăunat asta!

Şi când apărea o ofertă de afară?
Plecau oamenii rapid! Cine te aşteaptă pe tine!? Stai să ajungă la un numitor comun Dinamo cu Iaşi! Nimeni nu te aşteaptă!

Bild

„La Dinamo am fost primit foarte bine, erau jucători mari: Petre, Niculescu. Dinamo mi-a dat această mentalitate de învingător. La Dinamo, oriunde mergeam, cu cine jucam, trebuia să câştigăm!”

„Execut bine loviturile libere din instinct, din talent şi e important să exersezi mult”

„Bălan de la Voluntari execută cel mai bine loviturile libere în Liga 1. Are o lovire a balonului ca la carte”

Adrian Cristea

„N-am avut noroc de bani în carieră”. Întrebare: „E adevărat că Borcea îţi dădea bani din propriul buzunar?” Răspuns: „Da, nu ascund lucrul ăsta, îmi dădea nişte prime, dar la ce salarii aveau unii…”

Pe ce salariu ai venit la Dinamo?
2.000 de dolari.

Şi ai ajuns până la 70.000 de dolari…
Pe acolo… N-am avut noroc de bani în carieră…

E adevărat că a apărut o doză de frustrare când ştiai că alţi colegi erau plătiţi mai bine ca tine? 
E vorba de management la echipă, pentru că lucrurile astea tot se află între jucători. A fost o eroare din partea managementului clubului. Erau jucători nemulţumiţi că unul ia atât, altul ia atât. Nu era supărarea mare între noi, ci pe oamenii care gestionau situaţia de o manieră lipsită de profesionalism.
Asta a făcut Gigi Becali când în Ghencea au reapărut performanţele. Factorul esenţial a fost că a echilibrat balanţa salariilor la toţi jucătorii. Dinamo a pierdut mult teren în lupta cu Steaua, la un moment dat, pentru că la clubul din Ştefan cel Mare erau discrepanţe consistente în privinţa banilor.

E adevărat că Borcea îţi dădea bani din propriul buzunar?
Da, nu ascund lucrul ăsta, îmi dădea, îmi dădea nişte prime, nu ascund, dar la ce salarii aveau unii…

Cu ce acţionar de la Dinamo te-ai înţeles foarte bine?
Cu Borcea, cu Walter. El m-a luat şi la Universitatea Cluj. Cu Nea Vasile! (n.r. Turcu). Dumnezeu să-l odihnească! Era un tip foarte sufletist, degeaba îl  înjurau suporterii. Era singurul care băga bani la Dinamo într-o perioadă. Nea Vasile era foarte sufletist, era unul dintre cei mai sufletişti acţionari din tot fotbalul românesc. Şi acum mă gândesc… în ce dezavantaj am fost că nu am aparţinut unui acţionar: trei la Borcea, patru la Neţoiu…

Îl înjurau suporterii pe Turcu, dar te înjurau şi pe tine de foarte multe ori. Îţi reproşau că eşti indolent şi că ar putea să pice ceva lângă tine şi tot nu te-ar fi deranjat.
Indolent….

Indolent! 
Ăştia sunt suporterii, nu-i poţi mulţumi pe toţi. Eu sunt tare din punct de vedere psihic, nu-mi tremură picioarele dacă ţipă unul la mine sau dacă mă înjură altul. Nu-i poţi împăca pe toţi. Ca suporter de fotbal trebuie să ai un tablou complet despre echipa ta. Să ştii ce poate face un jucător, cum te poate ajuta altul – în funcţie de calităţile pe care le posedă fiecare. La noi… hai să înjurăm. Ştii de ce mă înjurau pe mine?

De ce? 
Pentru că nu recuperam şi pentru că nu intram prin alunecare. Pe Mărgăritescu ştii de ce-l înjurau?

Zi-mi tu!
Pentru că nu dribla! Îţi dai seama care erau aşteptările…

„La Euro 2008 n-am jucat, dar a fost o experienţă unică. Sunt momentele care te validează ca fotbalist. Chiar dacă doar am simţit şi am văzut tot… N-am jucat”

„Oamenii pe care-i ai în jurul tău! Ăsta e un factor esenţial în cariera de fotbalist născut şi crescut în România”

„Cele mai frumoase goluri? Eu marchez mai rar, sunt un jucător de creaţie şi de ultimă pasă. Dar mi-aduc aminte de un gol cu Timişoara, cu Ceahlăul şi la Chiajna, un gol cu Petrolul. Frumos! Marchez mai rar, dar şi când marchez!”

Adrian Cristea

Pe unde s-au evaporat cei 600.000 de euro, primă de la Gigi Becali, pentru Dinamo – CFR 1-0, în mai 2007. „Din păcate, jucătorii nu au mai contat. Au contat alte persoane”

Am fost pe stadionul Dinamo, pe 8 mai, acum 10 ani, când i-aţi învins pe CFR, eraţi deja campioni şi Steaua s-a dus în preliminariile Ligii Campionilor. Tu ai înscris şi ai stabilit scorul final: 1-0.
A fost un gol frumos, obişnuit, din lovitură liberă.

Ai bătut de pe loc.
Oarecum.

Şi golul tău a generat o imagine rară în fotbalul românesc. Gigi Becali a fluturat fularul echipei Dinamo. 
Nu a fost un spectacol de bun augur, trebuie să ai o decenţă, să arăţi caracter. A fost un spectacol pentru voi, pentru televiziuni!

8 mai 2007, o întâlnire lejeră pentru dinamovişti înaintea partidei cu CFR Cluj. Echipa antrenată de Mircea Rednic era pe primul loc în campionat, la 13 puncte distanţă de clujeni. O nouă victorie în faţa CFR-ului şi Dinamo se apropia cu paşi repezi de cel de-al 18-lea titlu din istoria clubului. 1-0 pe Ştefan cel Mare şi fularele alb roşii inundau “Groapa”.  Visul a devenit realitate, Dinamo a devenit campioana României, iar Steaua, de pe locul secund, a ajuns în preliminariile Champions League.

Atunci aţi avut 600.000 de euro primă din partea lui Gigi Becali… 
Nu ştiu din partea cui am avut.

A fost o primă mare…
O primă mare, dar chiar nu ştiu din partea cui am avut-o. De obicei, pe jucători nu-i interesează de unde vin banii. Să vină!

Şi au venit până la urmă, atunci?
(momente de pauză) ….

A fost o ceartă la oficială, una în care Bogdan Lobonţ le-a reproşat conducătorilor voştri că şi-au bătut joc!
Toţi aveam familii, copii… A fost o situaţie neplăcută, din păcate nu au mai contat jucătorii, au contat alte persoane.

La cine te referi?
E trecut, nu mai contează.

Înţeleg că n-au mai ajuns toţi banii la voi.
Mda.

Episodul „Microbuzul”. „Am luat atitudine faţă de unele nereguli care se întâmplau în sânul echipei. Conducătorii încercau să-i acopere pe alţii. Şi acum aş proceda identic”

Ai avut oameni care să te sfătuiască de-a lungul carierei? 
Chiar atunci când am venit de la Iaşi, mi-a recomandat cineva un impresar străin,  nu-i mai dau numele. A făcut transferul la Dinamo şi a luat omul vreo 10.000 de dolari. A plecat şi nici în ziua de azi n-a mai dat vreun telefon. Pe urmă eu n-am avut impresar, am mai fost cu Giovani Becali după o perioadă, dar având şi situaţia contractuală despre care ţi-am vorbit… Era greu.

Ce maşină ai?
Nu am maşină momentan. Am avut şi permisul luat… Am dat din nou examen ca să-mi iau permisul.

Ştii de ce te întreb asta?
Nu-mi dau seama.

Voiam să te întreb dacă-ţi mai place să mergi cu microbuzul?
Haha, ştiu unde baţi. Am luat atitudine faţă de unele nereguli care se întâmplau în sânul echipei faţă de unii dintre jucători, faţă de întreaga echipă. Conducătorii au încercat să-i acopere pe unii şi cu ceilalţi se purtau altfel. Să ştii că şi acum aş proceda identic.

15 aprilie 2010 a marcat istoria clubului din Ştefan cel Mare. Episodul “Lotul microbuzul” s-a desfăşurat la Cluj şi i-a avut ca protagonişti pe Bratu, Mărgăritescu, Zicu, Adrian Cristea, Boştină şi Alexe, iar ca actori într-un rol secund pe N’Doye, Kone şi Diabate. Totul a început după ce Dinamo a ratat Cupa României. În partida retur din semifinale, CFR Cluj a câştigat în Gruia, 2-1, iar tensiunea la Dinamo a atins cote maxime (în tur Dinamo – CFR Cluj a fost 1-1). După eliminarea din finală, cei trei străini de la echipă – N’Doye, Kone şi Diabate – au ales să-şi ridice glicemia cu ajutorul cuburilor de gheaţă din mixul whisky-RedBull. În toiul nopţii, Bratu a luat foc şi a fost la un pas să se ia la bătaie cu Prunea: “Suntem într-o situaţie delicată, iar nouă ne arde de cluburi acum?”. Alături de fostul atacant, s-au mai “răsculat” şi alţi dinamovişti: Mărgăritescu, Zicu, Adrian Cristea, Boştină şi Alexe. Enervaţi de lipsa de reacţie a oficialilor, dinamoviştii au dat ultimatum: „Ori el, ori noi! Dacă rămâne N’Doye la echipă, plecăm noi, ceilalţi. Toţi!”

La două zile distanţă, Dinamo avea meci în Liga I cu Gloria Bistriţa, iar câinii au anunţat că vor părăsi cantonamentul. Zis şi făcut. Solidari cu Bratu, care fusese trimis la echipa a doua după reacţia violentă la adresa lui Prunea, Mărgăritescu, Zicu, Adrian Cristea, Boştină şi Alexe au luat microbuzul şi au plecat din cantonamentul roş-alb. Alături de Bratu, la echipa a doua a fost trimis şi N’Doye şi a fost amendat cu 15.000 de euro. Kone şi Diabate au fost amendaţi cu 2.000 de euro, iar “dezertorii” au fost penalizaţi cu câte 5.000 de euro. În lot, pentru meciul cu Bistriţa, au rămas doar 13 jucători. Gloria Bistriţa – Dinamo s-a terminat 3-2.

Aţi fi putut trece de Lazio?
Greu.

Era destrămată echipa?
Toată echipa şi-a dorit acea calificare. Ce s-a mai auzit de atunci… Eu n-am simţit sau n-am văzut să fie discuţii în jurul meu.

Cum ţi se pare acum Dinamo?
Negoiţă nu are potenţă să ţină un club precum Dinamo, asta e maximum pentru el. Dinamo e o pălărie prea mare pentru el. A scos-o din insolvenţă, din păcate astea sunt vremuri grele. Nivelul societăţii din România se reflectă şi în stadiul în care se află fotbalul… şi sportul în general.

„Mi-am deschis atelierul de haine de lux pornind de la ideea că bărbaţii trebuie să se întoarcă la atitudinea, vestimentaţia şi comportamentul de gentleman”. Cât a investit

Aş vrea să vorbim puţin despre cariera ta pe un alt teren, al afacerilor. Ce te-a determinat să investeşti în atelierul de haine de lux pentru bărbaţi de pe strada Alexandru Philipide din centrul Bucureştiului?
Eu m-am gândit că, la un moment dat, se va termina cariera mea de fotbalist. Şi nu mă pasionează cariera de antrenor. Poate, undeva mai sus, în organigrama unui club. M-am tot gândit şi am încercat şi câteva business-uri pe lângă acesta cu costume. Atelierul pe care l-am deschis împreună cu un prieten, asociatul meu, a pornit de la ideea că bărbaţii trebuie să se întoarcă la atitudinea de gentleman. Şi aici mă refer la atitudine, vestimentaţie şi comportament în societate.

 

Cu câţi bani ai pornit Christian Tailoring?
Între 25.000 de euro şi 30.000 de euro, eu şi asociatul meu. Încercăm să creştem pas cu pas, facem totul pe măsurile clientului. Toate piesele vestimentare sunt personalizate până la ultimul detaliu, la serie e mai simplu – se fac mai mulţi bani.

De ce design vestimentar?
Pentru că-mi place să mă implic, să joc şi acest rol de designer vestimentar. Mie mi-a plăcut mereu moda, mi-a plăcut să am grijă de mine, să mă îmbrac cât mai bine.

Au stil bărbaţii din România?
A început să se dezvolte şi la noi această grijă de a te îmbrăca. La femei… nu mai spun, româncele se îmbracă foarte bine, sunt foarte frumoase. La bărbaţi mai trebuie să lucrăm, ca să-şi cultive această pasiune pentru îmbrăcăminte.

 

Bild

Întrebare: „Zi-mi o femeie frumoasă din România!?”. Răspuns: „Ştii că sunt într-o relaţie…!”. Actriţa care l-a impresionat pe fostul dinamovist

Ce rol are o femeie în viaţa unui fotbalist?
Un rol important, dacă doreşti ceva serios. Dacă eşti mai libertin şi nu pui preţ… Sunt vârste şi vârste…

Ai avut colegi care tânjeau după viaţa de burlac?
Mai glumeam între noi, erau fotbalişti cu familii şi nu mai puteau să vină cu noi la un şpriţ, dar fiecare cu viaţa lui.

Cum arată o femeie frumoasă?
Fiecare vede frumuseţea în felul lui. Importantă e chimia pe care o ai cu persoana respectivă. Frumuseţea e în ochii privitorului.

Ce nu-ţi place la o femeie?
Vulgaritatea, lipsa feminităţii, lipsa educaţiei.

Zi-mi trei femei frumoase din România!
Acum… sunt într-o relaţie… vrei să…!? (n.r. – Adrian Cristea se află într-o relaţie cu Maria Păuna, supranumită „Prinţesa Sprâncenelor”).

Atunci zi-mi doar una!
Ştii că sunt într-o relaţie…

Ştiu că eşti într-o relaţie, dar zi-mi o actriţă frumoasă!
Din România sau de afară?

Ştiu că eşti într-o relaţie, aşa că spune-mi de afară!
Monica Bellucci! Dar sunt multe şi în România.

Spune-mi trei fotbalişti străini cu stil!
David Beckham e fashion icon, dar are o armată de stilişti. Italienii se mai îmbracă foarte bine.

Balotelli!?
Haha, nu e pe stilul meu! Dar important e să te simţi bine în pielea ta şi atunci când pui o haină pe tine să-ţi dea un plus de încredere şi de siguranţă în propria persoană.

„Nu m-a impresionat niciun jucător străin care a evoluat în România. Nici Wesley, nici Adailton! Jucători buni, marcatori, atât”

„Jucătorii români când fac pasul de la o echipă mică la Steaua sau Dinamo au mari probleme. Te întrebi ce a păţit ăsta de nu mai joacă aşa cum o făcea înainte?”

Adrian Cristea

A câştigat la Steaua cât n-a câştigat la Dinamo. „Prima pentru calificarea în Champions League a fost foarte mare”. Cum a scăpat Becali de el. „Era în detenţie, i s-au picurat multe în urechi. Ce era să facă Reghecampf? Să sacrifice o întreagă echipă pentru mine?”

Hai să vorbim şi despre perioada Steaua. Cum ai ajuns acolo?
M-a vrut Gigi Becali, am vorbit cu el la telefon, dar şi cu Laurenţiu Reghecampf. Şi a fost un pas important pentru mine, trecerea la o echipă cu tradiţie şi cu o organizare excelentă. Peste Dinamo la toate capitolele.

De ce n-ai reuşit să te impui? 
Ba da, m-am impus, dar am stat foarte puţin. Reghecampf m-a băgat de câte ori a putut, din păcate, nu m-au vrut nişte oameni din anturajul lui Gigi. El pe atunci se afla în detenţie, vorbea la telefon mai mult. Îmi imaginez ce i-au băgat în cap oamenii lui… până când Gigi a zis: „Cristea – stop!„. Îţi dai seama că Reghecampf nu putea să sacrifice o echipă pentru mine! I s-au picurat în urechi vrute şi nevrute despre mine. Dacă ne uităm pe statistici, faţă de alţi jucători am avut cifre asemănătoare sau superioare.

E adevărat că ai câştigat la Steaua cât n-ai câştigat ani buni la Dinamo?
E adevărat că prima de calificare în Champions League a fost foarte mare.

Cum ai lucrat cu Neubert?
Neubert e un preparator foarte bun şi Steaua are de suferit pentru că nu mai este el. Mi s-a părut cel mai bun om cu care am lucrat. Nu făceam mai mult de jumătate de oră cu el, dar făcea foarte intens, 200 la sută şi perioade scurte în care spuneai că nu mai poţi, că nu termini exerciţiul respectiv, dar îl duceai până la capăt. Deveneai strong cu el.

„Un jucător de ultimă pasă, de creaţie, trebuie să anticipeze locul în care ajunge vârful de atac”

„Dacă eşti educat şi ştii să te comporţi în lume, niciodată nu te va arăta lumea cu degetul: uită-te la ăla! E român!”

Adrian Cristea

„Florin Niţă e un fotbalist pe care nu-l avantajează marketingul. Rar găseşti în lumea fotbalului un jucător ca el”. Cine e antrenorul care poate transforma rapid cota unui jucător şi cum stau în genunchi antrenorii în faţa patronilor

De ce nu mai trag la poartă fotbaliştii români? 
Am observat şi eu, mai ales la naţională, că ne-am pierdut identitatea. Românii sunt mingicari, talentaţi, ne place mingea, ne place să driblăm. Nu mai văd ce vedeam înainte. Ne plăcea să avem posesie, să avem ocazii de poartă, acum doar ne apărăm şi poate-poate facem ceva pe contraatac. Hagi are experienţă şi ştie foarte bine: jucăm „lungă şi pe a doua” şi vedem ce o ieşi! Ne-am pierdut identitatea.

Care e cauza?
Cauza provine şi din mentalitatea antrenorilor noştri. Probabil din frica de a nu fi demişi. Ei la ce se gândesc? În primul rând se gândesc ce să facă pentru a nu pierde un meci. Nicidecum ce să facă pentru a câştiga un meci!? E un detaliu care face diferenţa. Dacă nu pierd, mă duc în faţa patronului şi îi spun ce bine m-am apărat, ce puternici suntem. Dacă nu am dat gol, găsim noi scuze.

Spune-mi un antrenor român care poate transforma repede cota unui jucător de la 200.000 de euro la 1 milion de euro!
Acum e Hagi, care are un proiect foarte bun, chiar e de admirat şi îi doresc să câştige campionatul! N-au experienţă băieţii lui la meciurile mai tari, fiind tinerei se mai şi pierd. Mai sunt antrenori buni, nu contează doar antrenorul, sunt mai mulţi factori care-l fac pe jucător să crească. În acest plan contează şi echipa la care joci, şi marketingul.

Spune-mi un fotbalist român capabil să facă saltul la o echipă importantă, dar pe care nu-l avantajează marketingul! 
Florin Niţă de la Steaua! Marketingul nu-l avantajează. E un portar foarte bun. Îl ştiu şi cum se antrenează, e un caracter extraordinar, rar există în lumea asta fotbalist ca el. Dar n-are imagine, aşa s-a format el.

„Sunt fotbalişti români care ar trebui să-şi facă în faţa casei statuie cu Giovani Becali. Să-i mulţumească şi să-i pupe statuia! A dus afară jucători care nu făceau un dribling, i-a vândut pe casete şi pe CD-uri, pe şmecheria lui”

Ceea ce înţeleg din spusele tale e că sunt şi au fost foarte mulţi fotbalişti umflaţi. 
Sunt alţi jucători care au imagine şi au plecat pe imagine. Sunt unii jucători care ar trebui să-i facă o statuie lui Giovani Becali! Să-i facă o statuie, să şi-o pună în faţa casei şi să-i mulţumească. Pe mulţi i-a dus Giovani afară cu şmecheria lui.

Pe câţi? Dă-mi un exemplu! 
90 la sută! Ştim foarte bine cum îi ducea pe relaţiile lui. Au mai fost şi unii de valoare, bineînţeles!

Per total, fraţii Becali au făcut bine sau rău fotbalului?
Şi un bine, dar şi un rău! Rău – că n-au fost puţin mai selectivi în a vinde jucătorii, şi-au văzut interesul lor, dar trebuiau să se gândească şi pe viito. N-au gândit în perspectivă, au dus jucători care nu ştiau să tragă la poartă şi să dribeleze, i-au vândut pe CD-uri şi pe casete video. Ducând astfel de oameni, nivelul fotbalului românesc a scăzut.

Luăm în calcul norocul, fotbalişti români care prind vârf de formă şi scăderea de nivel a adversarilor din grupă. Ne calificăm la Mondialul din Rusia?
Greu, aproape imposibil! Nu există chimie între fotbaliştii români şi selecţioneri străini. Nu e o formulă bună, nu cunoaşte Daum jucătorii, mentalitatea noastră şi, drept dovadă, n-a făcut mare lucru. Orice antrenor român care venea, dacă nu reuşea mai mult, măcar cât a reuşit Daum… tot făcea şi el. Sau, pentru a merge pe varianta unui antrenor străin, aş fi mizat pe tehnicieni care au stat prin Liga 1, gen Walter Zenga.

„M-am inspirat şi de la Ilie Dumitrescu, şi de la Adrian Ilie”. Cine va câştiga campionatul şi idolii de afară

Spune-mi doi jucători de care nu ai putut să treci la antrenamente sau în meciuri prin dribling? 
Nu cred că au fost… Nu există să nu treci niciodată!

Niciodată?
Nu… nu există!

Un coechipier?
Coechipier!? Poate Mărgăritescu, e aşa, îndesat, mi-a plăcut pentru postul lui, e prietenul meu.

Dar ai furat driblinguri de la alţi jucători…
Toţi am crescut cu Hagi, Ilie Dumitrescu, Adi Ilie. Am luat şi de la Dumitrescu şi de la Adrian Ilie… Jucător foarte bun, cu simţul porţii, inteligent în joc, foarte tehnic. Acum suferim la angajament, la alte lucruri, dar la talent stăm bine. De afară mi-au plăcut Van Basten, Romario, brazilianul Ronaldo şi Zidane. Cum se mişcau, cum pasau…

www.prosport.ro

Metropola Chiajna – sau dilema asumarii urbanului ca standard de viata si de locuire

BildText: Carmen Mihalache

Foto: Bogdan Cătălin CazaciocBucharest Housing Stories

 Chiajna de astăzi este percepută de către cei care o locuiesc – deopotrivă localnici și alogenii stabiliți aici, îndeosebi în ultimul deceniu – din ce în ce mai mult ca o „metropolă”, denumire șăgalnică ce trimite însă în modul cel mai serios și profund către un pronunțat aspect și caracter urban.

Modelul tradițional de locuire al Chiajnei din diferite perioade anterioare anului 1990 are încă o identitate certă dată de comunitățile coezive, de casele construite într-o relaţie de coerenţă cu vecinătăţile și cu mediul, ca și de unitatea stilistică a detaliilor lor arhitecturale, de străzile cu o identitate proprie. Acest model a început să fie puternic (și agresiv, am zice) concurat de construcțiile apărute pe teritoriul Chiajnei îndeosebi în perioada 2000 – 2015, cu densitate mare, cu localizări adesea improprii, realizate de cele mai multe ori într-un timp scurt, cu materiale ieftine și fără să fie respectate proporțiile reale, conforme normelor, ale unor spații de locuit, reflectând mai degrabă interesele financiare ale dezvoltatorilor imobiliari de diferite calibre decât modele de locuire coerente.

„E un hibrid, da’ e un hibrid ciudat: nu e nici cal, nici măgar, nici catâr! Pur și simplu e Chiajna. Cu ceva element țărănesc în comportament, în rădăcină, civilizație, cu un element de urban care-i vizibil: străzi asfaltate, canalizări, vile, gaze, internet, tot ce trebuie, nu?“ (Constantin, bărbat, 69 ani, locuitor sat Chiajna)

Chiajna are astăzi o infrastructură edilitară relativ dezvoltată, o economie puternică și diversificată (întreprinderi industriale, servicii, depozite, zone comerciale moderne), funcționând ca o prelungire de facto a orașului.

„Chiajna tinde spre un urbanism general, pe care noi nu vrem să-l propagăm ca idee politică, adică să-l facem oraş. Pentru că nu ne convine, ar fi impozitul mare şi nu ne convine. Stăm în standardul nostru de viaţă care e foarte bun, ţinând cont de investiţiile care au fost făcute. Chiajna, ca putere financiară, ţinând cont de primărie, are bani, deci are din ce să întreţină. Avem echipă, sală de sport, avem stadion… Deci dotările sunt (…)  Evoluţia de viitor este spre un progres mai bun, modern. Modern.“ (Tudor, bărbat, 66 ani, locuitor sat Chiajna

Însă spațiul rural înseamnă și ceea ce comprimă un teritoriu în timp ca atitudini umane față de mediul natural, față de pământ ca sursă de putere materială și spirituală, față de familie și față de semeni. Or, în acest punct, Chiajna veche, omogenă, se definește ca fiind încă rurală. Partea sa nouă, în construcție, este eterogenă și într-un proces de definire aflat deocamdată la debutul său

BildText: Carmen Mihalache

Spațiul rural nu se mai suprapune peste spațiul agricol, ca în trecut; structura lui s-a modificat și s-a diversificat, fiind un spațiu periurban influențat progresiv de lumea urbană aflată atât de aproape. Ruralul în sens tradițional nu se mai regăsește nici în ocupațiile tradiționale ale populației, nici în timpul efectiv petrecut în teritoriul rural: parte din localnici trăiesc tot timpul în localitate, alţii petrec aici doar o parte din timp, lucrând în afara localității, iar unii vin aici doar pentru sfârşitul săptămânii.

BildText: Carmen Mihalache

„Chiajna are o situaţie puţin diferită, e un amalgam între viziunea orăşenească sau de orăşean a oamenilor care s-au născut aicea, care au trăit în case specifice zonei, dar fiind în apropierea unui centru mare, influenţa a fost foarte puternică. Şi-atuncea modelele de casă sau experienţa pe care a acumulat-o fiecare l-a dus să vrea altceva decât casa pe care omul o moşteneşte sau în care a trăit sau în care s-a născut. Toţi vor altceva.“ (Tiberiu, bărbat, 60 ani, locuitor București

Bild

În Chiajna, migraţia tot mai accentuată spre rural (exodul urban temporar sau definitiv, la care se adaugă imigrările din satele mai îndepărtate de București), cu motivaţii multiple, a influențat profilul demografic al localității, a convertit un spațiu eminamente agricol într-un spațiu aproape integral construit și subminează, deocamdată, sistemul tradiţional de locuire local.

Viitorul locativ al Chiajnei se află într-un proces permanent de edificare. Tendința evidentă de modernizare caută o cale de a împăca tradiționalul cu modernul și autenticul cu artificialul, păstrând un echilibru între aspectele rurale și cele urbane și făcând eforturi să respecte limitele acestora de specificitate. Obligată să-și rescrie continuu identitatea, Chiajna locuită nu pare să-și dorească să conserve insulele de locuire rurală încă autentică cu prețul sacrificării ideii de modernitate.

Din punct de vedere arhitectural, casele vechi îşi mențin aspectul și structura oarecum artificial, frâna mijloacelor financiare avute la dispoziție favorizând deocamdată această stare de fapt. Din punct de vedere socio-cultural, însă, atitudinea față de locuire a localnicilor se menține ca una esențialmente rurală, pentru că ruralul nu înseamnă neapărat în momentul de față tradiții moarte, imobilism, peisaj agricol sau idilic, și toate aceste lucruri se văd în procesul locuirii.

Sub presiunea alogenilor, localnicii încearcă să menţină o locuire optim adaptată la mediu, sănătoasă şi durabilă, şi continuitatea unor atribute ale tradiţiei, preluând tot ceea ce oferă confortul modern, dar refugiindu-se într-un trecut sigur. Conştienţi că modalitatea tradiţională de organizare a locuirii şi-a dovedit viabilitatea la timpul ei, nu sunt pregătiţi să renunţe complet la ea, sesizând correct dezavantajele „deruralizării” teritoriului şi pericolele deja prezente ale urbanizării. Pragmatismul tradiţional local în conflict cu modernitatea globalistă va genera cel mai probabil un nou tip de tradiţie a locuirii, proprie zonei, care să continue să funcţioneze chiar şi după pierderea coeziunii comunităţii rurale, aşa cum exista ea până în anul 2000. Și asta întrucât comunităţile tradiţionale au fost întotdeauna capabile de a-şi autoregla mediul construit

Textul are la bază capitolul „Metropola Chiajna. Experiențe ale locuirii într-un spațiu rural periurbandin volumul colectiv „De la stradă la ansambluri rezidenţiale. Opt ipostaze ale locuirii în Bucureştiul contemporan” (Editura Pro Universitaria, Bucureşti 2016) şi web documentarul Bucharest Housing Stories. Atât volumul, cât şi web documentarul, au fost realizate de Asociaţia VIRA în cadrul proiectului „Case Vii. Diversitatea culturală a spaţiilor de locuit din Bucureşti şi împrejurimi” finanțat printr-un Grant oferit de Norvegia, Islanda, Liechtenstein şi Guvernul României în cadrul Programului PA17/RO13 „Promovarea Diversității în Cultură și Artă din cadrul Patrimoniului Cultural European” (parteneri proiect: Asociaţia Mişcarea pentru Acţiune şi Iniţiativă Europeană şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român). Volumul şi web documentarul pot fi accesate gratuit la adresa: www.bucharesthousingstories.ro

Masini de gunoi, blocate la descarcare la groapa din Chiajna. IRIDEX: Romprest refuza plata suprataxei / Romprest – Locuitorii Sector 1 nu vor ramane cu deseurile neridicate

36 de maşini Romprest, încărcate cu gunoi, sunt trase pe dreapta şi nu li se permite accesul, luni, la groapa de gunoi Chiajna din Ilfov după ce compania de colectare ar fi refuzat semnarea noului contract care prevede achitarea suprataxei de 80 lei pe tonă, susţin reprezentanţii IRIDEX

Luni dimineaţă, 36 de maşini încărcate cu gunoi au fost trase pe dreapta şi nu li s-a permis accesul pentru descărcare la groapa de gunoi Chiajna, administrată de IRIDEX, pe motiv că reprezentanţii Romprest, cei cărora le aparţin maşinile, ar fi refuzat să semneze noul contract unde se prevede achitarea suprataxei de 80 de lei pe tona de deşeuri, au declarat oficialii IRIDEX pentru agenţia MEDIAFAX.

„Nu e vorba despre nicio formă de protest din partea noastră. Pur şi simplu, operatorul Romprest, cel care este desemnat să facă salubrizarea în Sectorul 1, a refuzat să semneze noul contract, contract care prevedea şi achitarea taxei de 80 de lei pe tonă, taxă impusă de legislaţia românească emisă de Guvernul României. Refuză fără niciun motiv concret şi legal, doar afirmă că această taxă se va proroga, că urmează să se amâne, dar această eventuală amânare, deocamdată, nu este publicată în vreun act normativ şi nu are niciun temei. Pentru că există riscul ca această taxă să nu fie plătită de către cel care aduce gunoaiele, în speţă de către Romprest, şi atunci ne transformăm din oameni cinstiţi în potenţiali evazionişti fiscali sau infractori, prin faptul că nu avem de unde să plătim această taxă, trebuie să fie plătită de către cel care generează deşeurile, nu de cel care le elimină. Noi am înştiinţat din noiembrie anul trecut cu privire la obligativitatea acestei taxe, pe toată lumea, inclusiv în presă. Personal, cred că aşteaptă, speră ca aceea taxă să fie amânată sau anulată şi în această speranţă ei nu vor să semneze noul contract. Toţi ceilalţi operatori sau autorităţi publice locale au semnat şi au acceptat obligativitatea acestei taxe, singurul care a refuzat este operatorul Romprest. În momentul de faţă, toate maşinile Romprest sunt trase pe dreapta, nu îi primim.”, a declarat Sorin Matei, director tehnic al IRIDEX, pentru agenţia MEDIAFAX.

Primarul Sectorului 1, Dan Tudorache, a acuzat IRIDEX, în timpul comandamentului convocate de Primăria Capitalei, că încearcă să „forţeze mâna” autorităţilor locale

„Avem informaţii că la groapa de gunoi IRIDEX un număr de 36 de maşini sunt blocate.(…) Mi-e frică să nu fie blocată şoseaua de centură.(…) S-au hotărât ei acum să ne forţeze mâna, să blocheze depozitarea gunoiului, sugerând că avem acea taxă de plătit. (…)Până miercuri se va rezolva problema, dar sper să nu continue această luptă inutilă”, a spus Dan Tudorache, primarul Sectorului 1.

Primarul general susţine că a luat legătura cu ministrul Mediului pe această problemă şi că vor fi comunicate soluţii.

„Societatea IRDEX ţine gunoiul la poartă, lucru urât şi ilegal. Invocă că vor trebui să plăteaască suprataxa. Nu este adevărat, nu sunt în niciun pericol. Am luat legătura cu ministrul Mediului, Daniel Constantin, fireşte că nu poate să tolereze, sunt convinsă că a luat măsuri„, a adăugat Gabriela Firea.

Reprezentanţii Romprest susţin că locuitorii Sectorului 1 nu vor rămâne cu deşeurile neridicate, în contextul în care s-a refuzat plata suprataxei prin semnarea unui nou contract cu IRIDEX, la ora transmiterii acestei ştiri fiind purtate discuţii la sediul primăriei pentru a se găsi soluţii.

„Reprezentanţii Romprest se află în incinta Primăriei Sector 1 pentru a căuta soluţii alternative, garantând totodată că deşeurile vor fi ridicate de la locuitorii sectorului. Vom reveni cu mai multe detalii după ce se va termina această şedinţă.Se vor găsit soluţii alternative iar locuitorii sectorului sunt asiguraţi că nu vor rămâne cu deşeurile neridicate”, a declarat Adriana Calcan, purtător de cuvânt al Romprest, pentru agenţia MEDIAFAX.

36 de maşini Romprest, încărcate cu gunoi, sunt trase pe dreapta şi nu li se permite accesul, luni, la groapa de gunoi Chiajna din Ilfov după ce compania de colectare ar fi refuzat semnarea noului contract care prevede achitarea suprataxei de 80 lei pe tonă, susţin reprezentanţii IRIDEX. – mediafax.ro

STEAUA. Muta Becali echipa la Chiajna? Decizie de ultima ora: Ma intilnesc cu el!

 

Bild

UPDATE. Gigi Becali a anunţat că se va întîlni cu primarul din Chiajna în următoarele zile, dar nu mai doreşte să investească.

„O să mă întîlnesc cu primarul din Chiajna marţi sau miercuri, dar nu mai vreau să fac această mutare. Procesul o să mai dureze 3-4 ani şi nu are rost. Eu doream să fac asta pentru viitor. E posibil să fac acest artificu în vară, dar acum nu mai am nevoie. Acum o să iau jucători pe societatea asta. Nu mai pot să transfer jucătorii tineri pe care eu îi doream şi aşa îi puneam pe altă societate”, a spus Becali.

UPDATE / Gigi Becali a reacţionat după declaraţiile făcute de Marius Burcă şi a anunţat că a primit o propunere de la Mircea Minea, de la Chiajna: „Ce preşedinte? Are el vreo putere? Eu vorbesc cu patronul, nu cu Burcă! Patronul este prietenul meu demult, mi-a zis că facem cum vreau eu.

M-a sunat ăsta de la Chiajna, primarul. Şi mi-a zis că pentru ce să iau eu o echipă din B, C. A zis că îmi dă echipa lui şi am jucătorii în divizia A. Dacă, prin absurd se întîmplă, bag 20 de milioane, cîştig campionatul din primul an, direct. N-am nicio treabă cu numele, se schimbă. Voi avea parte de suporteri. Am primit nişte mesaje de la galerii, care au organizat deja la prefecturi să facă miting. O să fac eu un miting, iau aprobările, cu 500.000 de oameni, ca la revoluţie.”, a spus Becali la Digisport.

Marius Burcă, preşedintele celor de la Metaloglobus, a vorbit despre discuţia pe care Gigi Becali a avut-o cu patronul clubului în vederea achiziţionării acestuia:

„N-am luat parte la nici o discuție. E de notorietate faptul că patronul nostru este fan al Stelei, merge la meciuri și stă în apropierea domnului Becali. Am discutat cu patronul nostru despre asta și mi-a explicat. A fost o discuție acum o lună, o lună și ceva.

Gigi Becali l-a întrebat despre echipa de fotbal dacă o vinde și răspunsul a fost scurt. Nu! Discuția a durat 30 de secunde. Gigi Becali poate spune ce vrea el. Nu e asta o problemă”, a spus Burcă pentru GSP.RO

La Multi Ani 2017 !

– Aho…aho prieteni dragi,
Staţi puţin şi ascultaţi
Mâine anul se-noieşte
www.chiajna.com vă doreşte
Mult belşug şi sănătate
Numai reuşite-n toate
Ce să vă aducă anul?
Norocul să umple carul
Pace şi bucurie
Sănătate şi iubire!

Să vă spun ce vă doresc
Să v-arăt cât vă iubesc.
Vă doresc întâi de toate,
Un an nou cu sănătate,
Voie bună, trai uşor,
Bucurie şi mult spor!

Un an mai bogat in împliniri, mai inalt in aspiraţti si plin de succese.
Noul an sa va fie presarat cu realizari remarcabile, impliniri,fericire si nu in ultimul rand sanatate!

La multi ani!

Comunicat de presa – Consiliul Judetean Ilfov

Consiliul Județean Ilfov, alături de Primăria Municipiului București, titulari ai Planului de Mobilitate Urbană Durabilă pentru regiunea București-Ilfov, organizează o dezbatere publică pentru proiectul de plan propus.

Dezbaterea publică are loc pe 21 noiembrie 2016, ora 15.00, la Universitatea Politehnică București din Splaiul Independenței, nr. 313, Rectorat, Amfiteatrul AN 010, dezbaterea fiind difuzată live pe www.pmud.ro

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) își propune să realizeze, în perioada 2016-2030, un sistem de transport eficient, integrat, durabil și sigur, care să promoveze dezvoltarea economică, socială și teritorială și să asigure o bună calitate a vieții. Astfel, până în 2030 se vor construi 123 km de linii de metrou noi, 259 km de linii modernizate pentru tramvai, 490 Km de piste pentru biciclete, se vor achiziționa 250 de autobuze ecologice noi și se vor inaugura 450 de intersecții conectate la un centru de comandă inteligent

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă este elaborat pentru Municipiul București cu sectoarele sale și Județul Ilfov, format din 8 orașe (Bragadiru, Buftea, Chitila, Măgurele, Otopeni, Pantelimon, Popești-Leordeni și Voluntari) și 32 comune (1 Decembrie, Afumați, Balotești, Berceni, Brănești, Cernica, Chiajna, Ciolpani, Ciorogârla, Clinceni, Copăceni, Corbeanca, Cornetu, Dărăști-Ilfov, Dascălu, Dobroești, Domnești, Dragomirești-Vale, Găneasa, Glina, Grădiștea, Gruiu, Jilava, Moara Vlăsiei, Mogoșoaia, Nuci, Periș, Petrăchioaia, Snagov, Ștefăneștii de Jos, Tunari și Vidra).

Obiectivele PMUD cuprind accesibilitatea (atât conectivitatea între anumite puncte, cât și accesul oamenilor la numeroase oportunități de călătorie, în ciuda unor deficiențe fizice sau a unor factori sociali), îmbunătățirea siguranței și securității în timpul deplasărilor, protecția mediului (reducerea poluării, a emisiilor de gaze cu efect de seră și a consumului de energie), eficiența economică, calitatea mediului urban.

Documentele referitoare la Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pot fi consultate pe site-ul www.pmud.ro, la secțiunea ‘Informații utile’ (http://pmud.ro/pdf-files/proiect_pmud.pdf și http://pmud.ro/pdf-files/raport_mediu.pdf), pe site-ul Consiliului Județean Ilfov (http://www.cjilfov.ro/upload2/PMUD_BUC-IF/PMUD_BI_revizuit1.pdf) și pe pagina de Facebook a Consiliului Județean Ilfov (https://www.facebook.com/Consiliul-Judetean-Ilfov-180188392106371/?fref=ts).

Penny Market a deschis un nou magazin în Chiajna, reteaua se apropie de 180 unitati

Grupul german Rewe continuă extinderea în România cu brandul Penny Market, rețeaua ajungând la 179 de unități, după ce a deschis miercuri un nou magazin Penny Market în satul Dudu, comuna Chiajna, județul Ilfov.

Magazinul are o suprafață de vânzare de 1.396 metri pătrați,  80 locuri de parcare și 17 angajați.

Rewe România a înregistrat anul trecut cea mai mare creștere a afacerilor dintre cele cinci piețe unde grupul german Rewe este prezent, de 13,8%, până la 2,65 miliarde de lei (597 de milioane de euro). Totodată, profitul net al companiei a avansat cu 13%, la 12,8 milioane de lei (2,9 milioane de euro).

Grupul german a deschis primul magazin pe piața locală în 2005, iar alături de magazinele Penny Market, mai operează în România 8 magazine XXL Mega Discount.

La sfârșitul anului trecut, acționarii au decis ca activitatea grupului să se concentreze în viitor pe dezvoltarea business-ului de discount, după vânzarea supermarketurilor Billa grupului Carrefour.

De altfel, Rewe vrea să ajungă la o rețea de 200 de magazine Penny Market în România până la sfârșitul anului și să modernizeze 50 din cele existente, începând cu toate unitățile din București și Oradea. Noul design va fi implementat în toate magazinele din rețea până la sfârșitul anului 2018.

Principalul concurent al retailerului pe segmentul pe care activează este Lidl.

Fondat în 1927 în Koln, Rewe este unul dintre cele mai importante grupuri de retail și turism din Germania, dar și din Europa. Cu aproximativ 330.000 de salariați în 12 țări europene, grupul are 15.000 magazine iar în 2014 a înregistrat o cifră de afaceri de peste 51 de miliarde de euro.

CNADNR spune ca termina pana la iarna Centura Capitalei intre A1 si Chiajna

Lucrările la Centura Capitalei, între A1 şi Chiajna/Drumul Naţional 7 de modernizare şi extindere la două benzi pe sens şi circulaţie în regim de autostradă intră în linie dreaptă, iar circulaţia va fi deschisă spre finalul anului. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) lucrează în prezent la relocarea utilităţilor în zonele Titan Mar, Mega Company şi Remat Holding, execuţia lucrărilor necesare în vederea finalizării sensurilor giratorii de la Dragomireşti, Remat şi Petrom, rampa de la Pod Chitila şi la pasajul peste apeducte în zona Mega Company. Astfel, pe o lungime de 8,695 km stadiul fizic este de 55%.

„Deşi a fost un proiect cu foarte multe probleme, chiar blocat, lucrările evoluează destul de bine. Se putea şi mai bine. Am avut o întâlnire de lucru şi în momentul de faţă vorbim de un proiect deblocat. Sunt anumite zone unde activitatea poate fi intensificată. Stăm bine cu mobilizarea. Până la sfârşitul anului ne-am angajat să redăm traficului cele 4 benzi în zona pasajului peste apeductele Apa Nova.” a declarat directorul general al CNADNR, Cătălin Homor.

De asemenea, pentru cele două probleme majore care au stat în calea evoluţiei lucrărilor, respectiv eliberarea amplasamentelor de către diverşi proprietari persoane fizice/persoane juridice şi finalizarea lucrărilor de lărgire la patru benzi în zona pasajului peste apeductele Arcuda I, II şi III ale Apa Nova, km 57 plus 740, au fost identificate soluţii.

În acest sens, la începutul lunii septembrie 2016, se va finaliza procedura de expropriere prin emiterea încheierii de intabulare pentru coridorul de expropriere situat pe raza administrativă a UAT Chitila. În acelaşi timp vor fi defrişaţi pomii marcaţi şi a fost stabilită şi soluţia pentru devierea traficului în zona pasajului de la km 57 plus 740 în vederea finalizării lucrărilor de lărgire, la 4 benzi, a părţii carosabile.

Până la finele anului 2016, în zona pasajului de la km 57 plus 740 se va circula pe patru benzi, urmând ca aşternerea straturilor rutiere de mixtură asfaltică să fie executată imediat ce condiţiile meteorologice vor permite acest lucru. Recepţia întregului obiectiv se va face în luna mai a anului 2017.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 01.09.2016

Centura Bucuresti se inchide doua luni la Chiajna

Este vorba despre apeductul Arcuda V de la km. 59 care are un diametru de 2200 mm şi alimentează cu apă Capitala. Practic, aducţiunea Arcuda, intersectează oblic centura Bucureşti Nord iar pentru protecţia conductei CNADNR nu poate lărgi centura direct peste zona unde trece apeductul ci cu devierea circulaţiei pe un pod cu o lungime de aprox. 50 de metri a cărui construcţie durează aprox. două luni.

Compania de Drumuri a solicitat Poliţiei Rutiere aprobare pentru închiderea circulaţiei pe Centura Bucureşti Nord la Chiajna şi începe săptămâna aceasta mai multe verificări pe traseu pentru a vedea ce soluţii sunt pentru devierea circulaţiei.

Potrivit responsabililor proiectului din CNADNR amenajarea unui drum lateral pe care să fie deviată circulaţia ar putea dura chiar mai mult.

Dacă pentru traficul uşor rămâne varianta circulaţiei pe bulevardele Iuliu Maniu şi Uverturii, pentru transportatori este puţin probabil ca drumurile judeţene locale să poată prelua fluxul de trafic şi varinta de deviere va fi pe tronsonul de Sud.

Între intersecţia de la A 1 şi Chitila se circulă zilnic în coloană spre intersecţia cu DJ 601 dinspre Chiajna. La sensul giratoriu de lângă Chiajna de la patru benzi se intră din nou pe două benzi.

Modernizarea centurii Bucureşti pe tronsonul de 9 km. dintre Autostrada A 1 şi Chitila a început în 2014, costă 132 milioane de lei iar proiectul are termen de finalizare decembrie 2016. Potrivit datelor CNADNR, stadiul fizic de execuţie în luna iulie este de 50 %.

Cele mai multe întârzieri pe şantier au fost cauzate de exproprierile suplimentare şi mutarea reţelelor de utilităţi.

SURSA: RRA

Intreruperi programate in alimentarea cu energie electrica

Intreruperi programate în alimentarea cu energie electrica

Enel Distribuţie Muntenia S.A. anunţă că, urmare a lucrărilor planificate de revizii, reparaţii şi modernizări în reţeaua de distribuţie, alimentarea cu energie electrică va fi întreruptă în zonele şi în intervalele orare precizate mai jos:

 Luni, 03.10.2016
 În municipiul Bucuresti
Între orele 08:00 – 16:00,  în următoarele zone:
• str. Aron Cotruș;
• aleea Snagov;
 Între orele 09:00 – 16:00,  în următoarele zone:
• str. Feleacu, nr. 14;
Între orele 09:00 – 17:00,  în următoarele zone:
• str. Pridvorului nr 62, Calea Vacaresti 356-358;
Între orele 12:00 – 15:00,  în următoarele zone:
• perimetrul cuprins între Şoseaua Ştefan cel Mare, strada Polona, strada Ion Bogdan, calea Dorobanti, inclusiv zona din spatele blocurilor;
În judeţul Ilfov
 Între orele 08:00 – 15:00, în următoarele zone:
• localitatea Voluntari, str. Camil Petrescu;
Între orele 09:00 – 17:00, în următoarele zone:
• localitatea Domnesti, sos. Bucuresti – Domnesti, str. Tudor Vladimirescu, Principala şi străzile adiacente, Zona Statia Electrica;
• localitatea Chiajna, str. Rezervelor, Tineretului, Apeductului, Orhideelor, Gladiolelor şi străzile adiacente;
• localitatea Clinceni, sos. Bucuresti – Domnesti – Zona Statia Electrica, Putul Olteni, str. Mare, Loc. Camp Prodal şi străzile adiacente;
În judeţul Giurgiu
Între orele 09:00 – 16:00, în următoarele zone:
• localitatea Milcovatu, str. Mereni, Postei şi şos Gaiesti;
Între orele 09:00 – 17:00, în următoarele zone:
• localitatea Greaca Balta;
Marți, 04.10.2016
 În municipiul Bucuresti
Între orele 08:00 – 16:00,  în următoarele zone:
• strada Glinka Mihail;
• strada David Emanuel;
• strada Polonă;
Între orele 09:00 – 17:00,  în următoarele zone:
• calea Giuleşti nr.44 bl.7;
• str. Margeanului cu străzile laterale;
În judeţul Ilfov
 Între orele 09:00 – 17:00, în următoarele zone:
• localitatea Chiajna, str. Rezervelor, Tineretului, Apeductului, Orhideelor, Gladiolelor şi străzile adiacente;
• localitatea Magurele, Zona Dumitrana, Pruni în totalitate;
 În judeţul Giurgiu
Între orele 09:00 – 14:00, în următoarele zone:
• localitatea Mihailesti cartierul Tufa si satul Popesti, Loc Mihailesti cartier Tufa cu strazi afectate Chirculesti Morii, Viilor, sos. Principala Salciei si satul Popesti;
Între orele 09:00 – 17:00, în următoarele zone:
• localitatea Greaca Balta;
Miercuri, 05.10.2016
 În municipiul Bucuresti
Între orele 09:00 – 17:00,  în următoarele zone:
• calea Giuleşti nr.44 bl.7;
În judeţul Ilfov
Între orele 08:00 – 15:00, în următoarele zone:
• localitatea Dobroesti, str. Copacul cu Flori, str. Craitelor, str. Lalelelor, str. Orhideelor, str. Magnoliilor, str. Bujorilor, str.



Crinilor, str. Ghioceilor, str. Nuferilor, aleea Lacului, str. Trandafirilor, sos. Dobroiesti – Fundeni, str. Panselelor, str. Narciselor;

Între orele 09:00 – 17:00, în următoarele zone:
• localitatea Gruiu, satul Lipia, str. Malu Rosu, str Intrarea Dumbravei, str. Lujerului şi străzile adiacente;
• localitatea Chiajna, str. Rezervelor, Tineretului, Apeductului, Orhideelor, Gladiolelor şi străzile adiacente;
• localitatea Ciolpani, satul Izvorani, str. Nicolae Grigorescu, str Mihai Eminescu, str Vintila Bratianu, sos. Pacii, str. Gradinarilor, str. Maresal Averescu şi străzile adiacente;
• localitatea Nuci, satul Suditi, satul Merii Petchi, satul Nuci, sos.Calea Bucuresti, str. Brazilor, str. Narciselor, str. Crinilor, str. Rozmarin, str. Lalelelor, str. Pinului, str. Teiului, str. Trandafirilor, str. Macesului şi străzile adiacente;
În judeţul Giurgiu
Între orele 09:00 – 17:00, în următoarele zone:
• localitatea Greaca Balta;
Joi, 06.10.2016
 În municipiul Bucuresti
Între orele 09:00 – 17:00,  în următoarele zone:
• calea Giuleşti nr.44 bl.7;
În judeţul Ilfov
Între orele 09:00 – 17:00, în următoarele zone:
• localitatea Otopeni, str. Drumul Odaii şi străzile adiacente de la intersectia cu str. Ion Creanga până la DN 2;
• localitatea Măgurele, Zona Dumitrana, Pruni în totalitate;
• localitatea Chiajna, str. Rezervelor, Tineretului, Apeductului, Orhideelor, Gladiolelor şi străzile adiacente;
• localitatea Ciolpani, satul Izvorani, str. Jandarmeriei, str. Mihai Eminescu şi străzile adiacente;
În judeţul Giurgiu
Între orele 09:00 – 17:00, în următoarele zone:
• localitatea Greaca Balta;
Vineri, 07.10.2016
 În judeţul Ilfov
Între orele 09:00 – 17:00, în următoarele zone:
• localitatea Chiajna, str. Rezervelor, Tineretului, Apeductului, Orhideelor, Gladiolelor intrarea Nicolae Iorga, Luceafarului, locuinte Neagu Mrcela şi străzile adiacente;
• localitatea Găneasa, satul Moara Domnească, Firma Ferma Pomicola Moara Domneasca şi Statiunea Belciugatele;
• localitatea Chiajna, str. Rezervelor, Tineretului, Apeductului, Orhideelor, Gladiolelor şi străzile adiacente;
În judeţul Giurgiu
Între orele 09:00 – 17:00, în următoarele zone:
• localitatea Greaca Balta;

O masina a luat foc pe centura Capitalei. Circulatia a fost reluata, dupa ce fusese oprita intre Chitila si Chiajna

Circulatia rutiera pe soseaua de centura a municipiului Bucuresti este oprita miercuri intre Chitila si Chiajna, din cauza unui autovehicul care a luat foc.

UPDATE: Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Politiei Romane informeaza ca, incepand cu ora 13:05, circulatia rutiera pe soseaua de centura a municipiului Bucuresti a fost reluata pe ambele sensuri, intre Chitila si Chiajna.

Amintim ca, din cauza unui autovehicul care a luat foc, circulatia a fost oprita si ulterior s-a desfasurat pe un fir, alternativ, dirijat de politisti.

Nicio persoana nu a fost ranita in urma acestui incident rutier.

Potrivit sursei citate, nicio persoana nu a fost ranita.

Totodata, IGPR sfatuieste conducatorii auto sa manifeste intelegere fata de situatia creata si sa respecte indicatiile politistilor rutieri prezenti la fata locului. STIRILEPROTV.RO

VIDEO: Curtea din mijlocul strazii. Solutia pe care a gasit-o primarul

În localitatea Chiajna din judeţul Ilfov, o curte ocupă aproape jumătate dintr-o stradă nou construită. Proprietarul nu vrea să îşi mute gardul, aşa cum au făcut vecinii lui care acum se plâng că primăria nu i-a despăgubit şi nici nu a plătit lucrările. Primarul comunei a găsit o solutție: dacă nu îl va convinge pe om să-şi mute gardul, va face sens unic pe stradă.

Strada din localitatea Chiajna se îngustează, brusc, pe o porţiune de aproape 20 de metri. În locul trotuarului, sau al sensului de mers, pietonii şi şoferii dau de un gard înalt de doi metri.

Mi se pare o porcărie că nu s-a făcut şoseaua dreaptă. Aici o bandă dispare pentru 20 de metri. Este periculos şi este foarte incomod”, spune un șofer.

Totul a pornit în urmă cu un an. Locuitorii de pe stradă au primit un document prin care erau rugaţi să mute gardurile curţilor, ca să facă loc unui drum asfaltat.

Ne-au spus că este nevoie de un metru, am fost de acord, dar mi s-au luat doi metri. Nu am fost despăgubiţi”, spune un localnic.

Unul dintre oameni a refuzat să răspundă cererii, până nu primeşte asigurări că primăria va achita toate chletuielile.

Să facă primăria şi să suporte cheltuiala gardului, curentul, gazul şi să dea un termen şi să-l respecte. Vecinii au avut chestia asta şi nu s-a respectat niciun termen, nu pot să zic da”, spune el.

„S-a discutat cu domnul, se discută în continuare, să vedem cum se poate, ori expropriere, ori să mute. Dacă nu, de la anul o să fie sens unic acolo şi o să fie loc atunci. Ştiu că arată inestetic dar, asta este”, spune viceprimarul din Chiajna, Viorel Trifu.

E singura casă aflată în mijlocul drumului! Te pun cei de la Primărie în situaţia să fii rău”, spune un vecin.

Activiştii spun că proprietatea din mijlocul străzii are explicaţii.

Acea şosea trebuia făcută cu autorizaţie de construire şi trebuia ca proprietarul, Primăria Chiajna să fie proprietar pe şosea. Pentru toate curţile, Primăria nu are titlu de proprietate. Este doar o întâmplare că avem doar o curte că de fapt am putea să avem mult mai multe”, spune Nicușor Dan, președintele unui ONG.

Localnicii spun că zona nu este semnalizată şi, mai ales seara, există risc de accidente.

SURSA DIGI24

Care este cea mai saraca localitate din Romania

BildBugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.

Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei.
Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro.
http://www.businessmagazin.ro/cover-story/care-este-cea-mai-saraca-localitate-din-romania-si-care-este-cea-mai-bogata-15282768

Alegeri 2016 – PNL Chiajna

Numele meu este Ofiteru Cornel Constantin, am 42 de ani si sunt unul dintre voi, un om care a copilarit aici, in Chiajna. Am trait alaturi de oamenii comunei, bucurii si necazuri, am avut ca fiecare, suisuri si coborasuri, reusite dar si clipe grele.

* Majoritatea dintre voi ma cunoasteti si stiti ca sunt, mai degraba, un cetatean decat un politician si ca sunt omul care intelege nevoile oamenilor.

* Sunt casatorit si sunt un om implinit profesional.

* Sunt licentiat in stiinte Administrative din 2009, Masterand in Politici Publice si Intregrare Europeana din 2012, absolvent a mai multor cursuri de specializare, Regionalizare si descentralizare in 2013, Accesare fonduri Europene in 2014, Menagementul performantei in administratie publica in 2015, iar din anul 2004 si pana in prezent sunt consilier judetean al Consiliului Judetean llfov.

* Cunosc bine valoarea vorbelor si a faptelor si nu am niciun motiv pentru a aluneca in viata corupta a celor care vaneaza functii publice pentru interese personale.

* Dincolo de toate acestea, si pentru mine Chiajna inseamna acasa. Si cu totii stim ca, acasa este locul pe care vrei sa-l stii curat, sigur si imbelsugat. 

Primaria nu este fabrica de bani. Bugetul se construieste, iar pentru asta trebuie sa incurajam mediul de afaceri, sa fim parteneri activi in proiecte si sa rezolvam rapid documentatiile necesare. Dar pentru asta e nevoie de un primar care sa nu ne vada ca pe o localitate a ambitiilor mici si proiectelor personale, ci de unul care, in urmatorii ani sa se implice si sa atraga proiecte din fonduri Europene pentru dezvoltarea comunei noastre. E simplu, trebuie sa stii, sa poti si sa vrei.

* Ma doare sufletul sa vad cum spatiul verde e doar o lozinca, iar blocurile cresc in locul caselor!!! Mediul, dezvoltarea si sanatatea noastra sunt privite cu nepasare. Cum ajung copiii nostri sa viseze la locuri de joaca in parcuri „electorale” doar in prag de campanie. Ce e de facut? Simplu: Chiajna are nevoie de un om harnic si pregatit. Nu de amatorisme si demagogii. Si ma bucur ca pot veni astazi in fata voastra, in postura de candidat la functia de primar al comunei noastre, alaturi de o echipa puternica, formata din oameni pregatiti ce vor si au puterea sa schimbe fata comunei

Chiajna merita un ALTFEL de PRIMAR!

PNL

Monopoli Calcio – Concordia Chiajna 1-0, în meci amical

Echipa de fotbal Concordia Chiajna a fost învinsă de formația italiană de liga a treia SS Monopoli Calcio cu scorul de 1-0 (0-0), miercuri, într-un meci amical desfășurat pe stadionul „Vito Simone Veneziani”, în stagiul de pregătire din Peninsulă.

Sursa foto: C.S. Concordia Chiajna / Facebook

Singurul gol al partidei a fost reușit de Rosafio (84), potrivit site-ului oficial al clubului ilfovean.

Concordia a ratat mai multe ocazii de gol, printre care și un penalty, prin Tiberiu Serediuc (29), care s-a aflat din nou în poziție de unu la unu cu portarul (34). În repriza secundă au irosit situații de gol Zerbo (min. 51) și Cristescu (min. 70).

Concordia a început cu Matache — Bărboianu, Mamele, Tincu, Bucurică — Novacek, N. Roșu — Grădinaru, Serediuc, Ad. Cristea — Răsdan. În partea secundă, pentru Concordia au mai evoluat Feussi, Niasse, Obodo, Zerbo, Purece, M. Cristescu, Giurgiu și Pena.

De menționat că Ștefan Bărboianu a devenit tată, miercuri, când soția sa Alina a născut o fetiță, acesta fiind primul copil al cuplului.

AGERPRES (AS-editor: Mihai Țenea, editor online: Adrian Dădârlat)

Mirabela Dauer, criza de nervi în direct: Sunt niste nenorociti care îsi bat joc de oameni

Nici vedetele nu scapă de coşmarul zăpezii. Mirabela Dauer este revoltată că de aproape o jumătate de zi stă în frig, în beznă şi fără apă. Cântăreaţa a povestit în direct, la România TV, situaţia dramatică din localitatea în care locuieşte.

Zeci de oameni blocaţi în nămeţi, 14 drumuri naţionale închise, 20 de trenuri anulate, 130 de maşini distruse de copaci – sunt doar câteva dintre cifrele care au marcat ultimele ore. România se confruntă cu cel mai puternic viscol din această iarnă. Şcolile din Bucureşti şi Ilfov vor fi închise mâine.

Viscolul şi ninsorile au făcut prăpăd în Capitală. Peste 130 de maşini au fost avariate după ce zeci de copaci au căzut peste autoturisme. Se circulă infernal pentru că străzile sunt acoperite cu zăpadă. În Chiajna oamenii nu au căldură, apă şi lumină.

Toată Chiajna nu are lumina de la 1 noaptea. Problema e ca, avand centrale nu avem lumina, nu avem caldura, nu avem apa. Este inuman ce se intampla, i-au gasit din nou nepregatiti. În afara faptului ca nici nu raspund la telefon, sa ridice telefonul sa zica o minciuna, ca intotdfauna, nici macar nu au curajul sa raspunda la telefon. Atata timp cat tu incasezi milioane, miliarde de la oamenii astia tampiti care va platessc salariile. Ce ENEL? Ce RENEL? Sunt niste nenorociti care isi bat joc de oameni. Este minima, minimorum sa ai apa, cald si lumina”, a spus Mirabela Dauer.
Citeste mai mult pe RTV.NET: http://www.romaniatv.net/mirabela-dauer-criza-de-nervi-in-direct-sunt-niste-nenorociti-care-isi-bat-joc-de-oameni_268606.html#ixzz3ypqPhAHa

România, lovită de cel mai puternic viscol din acest an. Drumuri închise, copaci cazuţi şi maşini distruse

Din cauza condiţiilor meteo deosebite, a viscolului și căderilor masive de zăpadă (cod portocaliu), au fost afectate reţelele electrice din raza de activitate a societăţii Enel Distribuţie Muntenia.

Potrivit unui comunicat remis de ENEL, în data de 17 ianuarie, la ora 12:00, situaţia se prezenta astfel: Exista un număr de 4 linii de înaltă tensiune nealimentate, din care 3 sunt în gestiune comună cu alţi 2 operatori de distribuţie.

  • în Bucureşti situaţia energetică este normală, atât pe partea de înaltă tensiune cât şi pe medie tensiune. Există o serie de deranjamente punctuale pe joasă tensiune pentru remedierea cărora se intervine.
  • în judeţul Ilfov sunt parţial 7 linii de medie tensiune, precum şi 63 de posturi de transformare, fiind afectate 3 localităţi (Copăceni, Sinteşti, Chitila).
  • în judeţul Giurgiu există 10 linii electrice aeriene de medie tensiune nealimentate total şi 13 parţial, precum şi 307 posturi de transformare, fiind afectate 32 de localităţi (Grădiştea, Comana, Gostinari, Falastoaca, Prundu, Stăneşti, Hodivoaia, Vieru, Varlaam, Adunaţii Copăceni, Mogoşeşti, Budeni, Crânguri, Stejaru, Chirculeşti, Singureni, Tufa, Mihăileşti, Paslari, Dărăşti, Toporu, Tomuleşti, Oinacu, Balanu, Ghizdaru, Vedea, Gaujani, Malu, Greaca, Zboiu, Hotarele, Gorneni).

Printre cauzele care au dus la producerea incidentelor, pe fondul condiţiilor meteo deosebite, se numără izolatori sparţi şi conductori rupți, stâlpi rupţi, zăpadă depusă pe elemente de reţea, galopaj al conductoarelor ca urmare a vântului extrem de puternic (conductoarele se apropie din cauza vântului şi se produce arc electric, ceea ce conduce la întreruperea furnizării de electricitate).

În pofida condiţiilor meteo severe, cu rafale de vânt şi a condiţiilor de circulaţie rutieră dificile, a drumurilor blocate si a lipsei vizibilitaţii în teren (câmp) sub 50 metri, echipele Enel Distribuţie Muntenia şi ale contractorilor lucrează neîntrerupt, pentru restabilirea în cel mai scurt timp a alimentării cu energie electrică a consumatorilor.

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis o atenţionare COD GALBEN de ninsori începând de sâmbătă, pentru zona de sud şi sud-est a ţării, precum şi un COD PORTOCALIU de viscol pentru mai multe judeţe, inclusiv pentru Bucureşti. Vezi: HARTA zonelor afectate
Citeste mai mult pe RTV.NET: http://www.romaniatv.net/mirabela-dauer-criza-de-nervi-in-direct-sunt-niste-nenorociti-care-isi-bat-joc-de-oameni_268606.html#ixzz3ypqYB6kS

Incendiu suspect intr-o locuinta din Chiajna. Trei persoane au suferit arsuri pe corp

Trei persoane s-au ales miercuri seara cu arsuri usoare pe corp, dupa ce au reusit sa fuga din calea unui incendiu izbucnit in comuna Chiajna, judetul Ilfov. Casa in care locuiau a fost cuprinsa brusc de flacari, povestesc martorii.

Pompierii au ajuns de urgenta cu opt autospeciale cu apa si spuma. Interventia a fost dificila, din cauza ca strazile in zona sunt foarte inguste, iar masinile abia au avut loc sa intre. Dupa mai bine de doua ore, pompierii au reusit sa stinga valvataia.

Intre timp, victimele – care au fost arse pe maini – au primit ingrijiri medicale. Starea lor este stabila, spun medicii. La fel si a celor doua animale din locuinta – o pisica si un caine – care au fost si ele salvate din parjol si duse la veterinar.

Deocamdata, cauza incendiului este necunoscuta, insa a fost inceputa o ancheta

La Multi Ani 2016 !

BildLa multi ani cu sanatate, Sa va dea Domnul de toate. Sa aveti belsug in casa, Tot ce va doriti pe masa. Sa primiti doar vesti de bine, In Noul An care vine.

Spune-i anului ce vine, Sa-ti aduca numai bine. Si mai spune-i ca sa-ti dea, Tot ce vrea inima ta. Fericire, sanatate, Si numai belsug in toate. „La Anul si La Multi Ani!”

ocolind Chiajna | pe Splaiul nou

… oare unde-o fi făcută poza asta?

… spre ce dealuri misterioase șerpuiește panglica de asfalt în zare?

… e mai aproape de noi decît credem. Dealul e groapa de gunoi de la Rudeni, iar panglica de asfalt este Splaiul Dîmboviței, pe raza localității Chiajna.

Chiajna este – cred – cea mai lipită localitate ilfoveană de București. Din Militari – pac! – treci de-un semafor și de-un podeț și te afli în altă jurisdicție.

E mare, Chiajna; și e destul de bine-ngrijită, ca localitate; multe drumuri arată impecabil aici și îngrozitor imediat ce intră la loc în Capitală. Splaiul acesta e proaspăt asfaltat, cu iluminat public – ba chiar și cu bănci de stat și de admirat canalul Dîmboviței… Poate e gîndit și ca o mică centură a localității; fiindcă toată lumea, vrînd-nevrînd, trebuie să taie Chiajna pe drumul ce serpuieste prin centru.

Cînd am drum în afara Bucureștiului și trebuie să ies spre Autostradă, mereu o iau prin Chiajna ca să scap de nenorcirea de pe „Armata Poporului”.

Da – e nevoie de acea legătură directă între Ciurel și Autostradă; e nevoie ca de aer. E nevoie ca Bucurestiul sa inceapa sa colaboreze cu Ilfovul. Și, mai ales, ca Ilfovul însuși să înceapă să se poarte ca ceva coerent: comune și orășele între ele, înfrățindu-se cu adevărat și construindu-și legături fiabile.

SESIZARE – Primaria Chiajna ! Parcarea neregulamentara pe trotuare in Chiajna

Dl Primar va rugam frumos,daca se poate sa rezolvati problema du domnii care isi tin masinile (dubitele si camioanele)la poarta de ani de zile sau care parcheaza masiniile pe trotuar, Uitati-va numai pe langa cimintir sa vedeti cum se blocheaza trotuarul neregulamentar. Daca un cetatean este nevoit sa treaca pe acolo, atunci sa ocoleasca masiniile folosind soseaua ? .Copiii au crescut,vor sa iasa si iei la poarta…nu avem timp sa mergem mereu in parc… Va rugam frumos O zi buna !

www.chiajna.com

Lacul Morii, soarta tragica. Ce se întâmpla cu cel mai mare lac al Capitalei. GALERIE FOTO-VIDEO

FOCUS   • 17 August 2015 – 07:30   • Călin Cociș

Cel mai mare lac al Capitalei, Lacul Morii, arată deplorabil. Gunoaie plutind pe apă, deșeuri care înconjoară apa, mobilier stradal deteriorat sau inexistent, infrastructura pietonală dezafectată și foste zone de agrement lăsate în paragină – acesta este peisajul pe care bucureștenii îl întâlnesc când merg la Lacul Morii. Deși autoritățile au dezvoltat planuri de amenajare, acestea au rămas pe hârtie. Bucureștenii sunt nemulțumiți de starea în care se află zona și atrag atenția că potențialul imens al acesteia se va pierde. B365.ro vă invită să vedeți cum arată astăzi cel mai mare ochi de apă din oraș.  Așteptăm opiniile dumneavoastră, în comentarii.

Lacul Morii, cel mai mare lac din București, atrage sute de bucureșteni, care aleg să se plimbe pe aleea pietonală care înconjoară ochiul de apa. Cu toate acestea, cei care preferă această zonă pentru a se relaxa, sunt nemulțumiți de condițiile pe care arealul le oferă.

Imaginea zonei este una dezolantă, cu gunoaie care plutesc pe apă, deșeuri lăsate în spațiile din vecinătatea acestuia, mobilier stradal deteriorat, trotuare pline de gropi și crăpături, scări de acces denivelate și foste zone de agrement lăsate în paragină de autorități.

Autoritățile au venit, de-a lungul timpului, cu mai multe propuneri de amenajare a zonei. Acestea nu au fost, însă, implementate, fiind, de multe ori, uitate în sertare.

Lacul Morii (luciul de apă) este administrat de Administrația Națională Apele Române, care are în îngrijire și insula de pe lac, alături de baraj (digul interior). Aleea de promenadă din jurul apei și digul exterior se află în administrația Primăriei Sectorului 6.

Bucureștenii se plâng de faptul că autoritățile nu curăță zona în mod eficient, dar și de faptul că unii dintre cei care vin să se relaxeze în zonă nu păstrează curățenia.

Lacul Morii, cel mai mare lac din București, atrage sute de bucureșteni, care aleg sa se plimbe pe aleea pietonală care înconjoară ochiul de apa Cu toate acestea, cei care preferă această zonă pentru a se relaxa, sunt nemulțumiți de condițiile pe care arealul le oferă.

Imaginea zonei este una dezolantă, cu gunoaie care plutesc pe apă, deșeuri lăsate în spațiile din vecinătatea acestuia, mobilier stradal deteriorat, trotuare pline de gropi și crăpături, scări de acces denivelate și foste zone de agrement lăsate în paragină de autorități.

Autoritățile au venit, de-a lungul timpului, cu mai multe propuneri de amenajare a zonei.

Acestea nu au fost, însă, implementate, fiind, de multe ori, uitate în sertare.

Lacul Morii (luciul de apă) este administrat de Administrația Națională Apele Române, care are în îngrijire și insula de pe lac, alături de baraj (digul interior). Aleea de promenadă din jurul apei și digul exterior se află în administrația Primăriei Sectorului 6.

Bucureștenii se plâng de faptul că autoritățile nu curăță zona în mod eficient, dar și de faptul că unii dintre cei care vin să se relaxeze în zonă nu păstrează curățenia.

De asemenea, printre nemulțumirile oamenilor se numără faptul că cei care administrează zona (Apele Române și Primăria Sectorului 6) nu au implementat proiecte de amenajare a zonei.

INSULA DE PE LACUL MORII, PARADIS ÎN PARAGINĂ

Candva una dintre cele mai de succes zone de agrement din acest areal, insula de pe Lacul Morii, se află astăzi în paragină, fiind complet uitată de autorități. Spațiul izolat, înconjurat de apă, ar putea deveni o adevărată atracție turistică dacă ar fi amenajată, sunt de părere cei din zonă.

Insula, cu o arhitectură deosebită, a ajuns acum pajiște pentru cai și loc de depozitare al gunoaielor. Clădirile se apropie de dărâmare, iar buruienile și deșeurile fac acum parte din peisaj.

Administrația Apele Române susține că a demarat un proiect care prevede modernizarea lucrărilor hidrotehnice aferente Lacului Morii. Cu toate acestea, în răspunsul la solicitarea B365.ro, reprezentanții instituției susțin că insula nu este prevăzută în proiectul de modernizare a amenajării hidrotehnice.

Oamenii vin cu soluții și propuneri pentru insulă: parc, zonă de agrement amenajată modern și întreținută, sau chiar spațiu pentru festivaluri și alte evenimente culturale.

Cu toate acestea, reprezentanții Administrației Apele Române au precizat, pentru B365.ro, că zona nu este declarată zonă de îmbăiere, la acest moment: „În conformitate cu prevederile H.G. nr. 546/2008 privind aprobarea normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere, lacul de acumulare Lacul Morii nu este declarat zona de îmbăiere şi deci sunt interzise activităţi de îmbăiere sau scufundări în acest lac, nu are o zona amenajată pentru agrement nautic deoarece H.G. nr. 452 din 2003 privind desfăşurarea activităţii de agrement nautic, prevede la art. 3 că „activitatea de agrement nautic se poate desfăşura numai în zone de agrement nautic, stabilite în baza planului de urbanism al zonei, în perimetre delimitate ca spaţii pentru agrement stabilite de primari, cu avizul Ministerului Turismului, al Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, al Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, Ministerului Sănătăţii şi Familiei, Ministerului de Interne şi cu consultarea asociaţiilor profesionale din domeniul turismului şi federaţiilor sportive de specialitate, la solicitarea ti.tularului zonei respective”, iar în conformitate cu H.G. nr. 665/2008 pentru stabilirea nominală şi pe porţiuni a căilor navigabile interioare ale României, Lacul Morii nu este cale navigabilă interioară.”

SLALOM PRINTRE GUNOAIE

Una dintre problemele semnalate cel mai des de bucureșteni, în ceea ce privește zona Lacului Morii, este cea a gunoaielor și deșeurilor.

Într-un răspuns la solicitarea B365.ro, reprezentanții Primăriei Sectorului 6 dau asigurări că firma de salubritate care curăță zona intervine de două ori pe săptămână. Aceștia sunt, însă, contraziși de unii bucureșteni, care spun că nu se face curățenie și dacă se face, aceasta este ineficientă.

Nici barajul Lacului Morii nu este ferit de deșeuri. În imediata vecinătate a barajului pot fi observate peturi de plastic, pungi și alte deșeuri, care murdăresc apa și zona de promenadă din jur. 

Autorităție își pasează responsabilitatea între ele

Într-un răspuns la solicitarea B365.ro, Administrația Apele Române susține că deșeurile trebuie curățate de Primărie: „Deșeurile a căror prezență este semnalată pe suprafețele adiacente terenului administrat de instituția noastră sau în cuveta lacului de acumulare nu provin din activitatea noastră sau din resursa de apă a râului Dâmbovița, acestea fiind în totalitate „aportul” nedorit al concetățenilor noștri, fiind deșeuri provenite de la locuințele din zonă sau din depozitele ilegale existente pe terenurile neîmprejmuite din zona adiacentă. Precizăm că din art. 8, al O.G. nr. 21/2002 aprobată cu completări și modificări prin Legea nr. 515/ 2002 rezultă că menţinerea curăţeniei în zonele malurilor acumulării Lacul Morii revine autorităţilor locale, iar stoparea descărcării deșeurilor în aceste zone se poate face numai cu ajutorul organelor locale abilitate să constate și să sancționeze pe cei care comit asemenea fapte, readucând astfel spiritul civic în limitele normale”, se arată în răspunsul remis B365.ro.

În 2014, Admintrația Apele Române a acordat 276.365 lei pentru activitățile de întreținere luciu de apă, defrișare de arboret, întreținere platforme și cosire taluze și jardiniere aferente formației Lacul Morii.

De asemenea, într-un răspuns la solicitarea B365.ro, Primăria Sectorului 6 susține că „aleea de promenadă care mărgineşte Lacul Morii a fost amenajată de Primăria Sectorului 6, prin Administraţia Domeniului Public şi Dezvoltării Urbane (ADPDU) Sector 6 iar curăţenia în zonă este realizată de lucrătorii ADPDU 6, iar frecvenţa intervenţiilor este bisăptămânală„.

Cu toate acestea, se poate observa că marea parte a deșeurilor sunt mult mai vechi.

Aleea de promenadă care înconjoară luciul de apă este și ea plină de gunoaie, în timp ce spațiul din imediata vecinătate a aleii, în special în zona care merge spre insulă, are grămezi de deșeuri care seamănă cu adevărate gropi de gunoi. Acestea nu sunt doar inestetice, dar reprezintă un adevărat focar de infecție pentru locuitorii din zonă și pentru cei care aleg zona pentru a se recrea.

O mare parte a gropilor și canalelor sunt pline de gunoaie și nu sunt semnalizate.

MOBILIERUL STRADAL, INSUFICIENT ȘI AFLAT ÎN STARE PROASTĂ Aleea de promenadă din imediata vecinătate a apei (în zona Crângași a lacului) are un mobilier vechi și neîntreținut. Băncile sunt deteriorate de temperaturi și ploi iar unele coșuri de gunoi sunt rupte. Oamenii se plâng de faptul că acestea nu au mai fost schimbate de autorități de ani de zile.

Nici iluminatul public nu este punctul forte al zonei. Acesta există doar pe o porțiune mică a zonei, din dreptul blocurilor din zona Crângași, până la baraj. Stâlpii existenți, însă, sunt ineficienți, întrucât cei mai mulți dintre ei au becuri lipsă, despre care oamenii spun că au fost rupte sau furate. Nici acestea nu au fost, încă, înlocuite de primăria de sector.

INFRASTRUCTURA PIETONALĂ: TROTUARE CRĂPATE, SCĂRI DENIVELATE, ALEE PLINĂ DE BURUIENI Pe lângă scopul utilitar, pentru care a fost amenajat Lacul Morii, oamenii se raportează la zonă ca la un spațiu de recreere. Deși foarte mulți bucureșteni aleg să își petreacă timpul liber în acest areal, foarte mulți dintre aceștia sunt nemulțumiți de infrastructura pe care o au la dispoziție.

Trotuarele vechi, într-un stadiu avansat de degradare, pline de crăpături, la care se adaugă scările cu denivelări, trepte rupte, fac parte din peisajul unei zone despre care locuitorii Capitalei spun că ar putea fi amenajată pentru a deveni o atracție atât pentru bucureșteni, cât și pentru turiști.

Gardurile decorative sunt și ele rupte și ruginite, nefiind recondiționate de către autorități. De asemenea, mai multe guri de canal sau gropi din trotuare sunt nesemnalizate și pline de gunoaie.

DESPRE LACUL MORII

Cel mai mare lac din București, Lacul Morii, este un lac de acumulare de pe râul Dâmbovița. Principalul scop pentru care a fost construit inițial lacul, alături de baraj, este protecția Capitalei împotriva indundațiilor.

Construcția lacului a început în 1985, iar în 1986, apele râului Dâmbovița au început să se adune în spatele barajului, potrivit wikipedia.org.

Este cel mai mare lac din București, cu o suprafață de 246 hectare. Lacul se află la circa 6 km de centrul orașului și este situat între cartierul Crângași la est și sud-est, cartierul Giulești la nord și nord-est și satul Roșu (comuna Chiajna) la sud-vest.

Doamna Chiajna, singura românca; la conducerea armatei în razboi. Nepoata lui Stefan cel Mare a ucis boieri si a fost soacra de sultan

Doamna Chiajna, soţia voievodului muntean Mircea Ciobanul şi nepoata lui Ştefan cel Mare, a fost prima femeie care a condus o armată în bătălie. Chiajna a reuşit să pună pe scaunul domnesc doi voievozi, să conducă o ţară şi să asigure viitorul copiilor ei în vremuri tulburi. Vechile cronici vorbesc şi de cruzimea ei, decapitând în repetate rânduri boierii şi pretendenţii la tron.

În anul 1559, crudul voievod muntean Mircea Ciobanul murise. Boierii fugiţi de frica lui în Ardeal au strâns armată şi au plecat să ocupe Bucureştiul, unde se afla urmaşul minor al defunctului voievod şi soţia acestuia, doamna Chiajna. Credeau că au drum liber către capitala voievodutului, când la Româneşti sunt întâmpinaţi de oameni înarmaţi. În fruntea unei mici oştiri se afla văduva lui Mircea Ciobanul, domana Chiajna.

Îmbrăcată cu haine ostăşeşti şi în zale, soţia de domn s-a aruncat în luptă în fruntea gărzii domneşti, deschizând atacul. Soldaţii experimentaţi o ascultau orbeşte şi dădea chiar indicaţii tactite. Aşa ceva nu se mai văzuse în istoria poporului român. ”Chiajna se puse în fruntea oastei domneşti, o mână de oameni, şi e singurul exemplu din trecutul nostru al unei femei conducând o oştire în război”, scria Constantin Gane despre Chiajna în ”Trecute vieţi de doamne şi domniţe”.

Vitejia femeii care ataca cu sabia în mână o oştire de cinci ori mai numeroasă trebuie să-i fi uimit pe adversari. Chiajna este înfrântă, din cauza numărului prea mic de soldaţi. Nu se lasă păgubaşă, trebuia să-şi apere fiul în vârstă de 12 ani şi pe ceilalţi copii, care cu siguranţă ar fi fost ucişi de boierii răsculaţi. De altfel ar fi dorit în acest fel să se răzbune pentru tot ceea au pătimit în timpul domniei lui Mircea Ciobanul.

Chiajna mituieşte pe otomani şi îl convinge pe paşa de Rusciuc să-i dea trupe. Se întoarce în Ţara Românească cu mai mulţi oşteni şi tot în fruntea armatei intră în bătălia de la Şerpăneşti şi-i alungă din nou pe boieri peste munţi, salvând viaţa familiei şi tronul fiului ei. ”Boierii au venit cu oaste de-au făcut război cu boierii Mircii vodă( n.r. cu Chiajna, soţia lui Mircea Ciobanul), la satul Rumâneşti şi fu izbânda pribegilor. Iar doamna Chiajna a Mircii vodă şi cu fie-său Pătru-vodă au fugit peste Dunăre; iar boiarii ei au rămas la Giurgiu. Şi iar au venit al doilea rând de au făcut războiu cu pribegii la sat la Şărpăteşti, şi fu izbânda boiarilor Mircii. Atunci a pierit Badea clucerul şi alţi oameni de-ai pribegilor. Şi iar a venit doamna Chiajna cu fiul său Pătru Vodă la Bucureşti”, scria cronicarul Constantin Cantacuzino în ”Istoria Ţării Româneşti”.

Femeia războinică de pe tronul Munteniei din stirpea lui Ştefan cel Mare

Vitejia şi ”bărbăţia” doamnei Chiajna nu sunt întâmplătoare pentru istorici. Doamna Chiajna se naşte în 1525 în Polonia, fiind fiica voievodului moldovean Petru Rareş şi a doamnei Maria prima lui soţie. Ca atare Chiajna, numele slavizat al Despinei, era nepoata lui Ştefan cel Mare, marele voievod al Moldovei. ”Sângele războinicilor strămoşi clocotea în vinele Chiajnei şi, în această privinţă a energiei, nu era să o dea de ruşine”, preciza Gane. Totodată copilăria şi tinereţea Chiajnei au făcut din ea o ”doamnă de fier”, un caracter puternic şi unic în istoria românilor.  Este singura femeie care a reuşit într-o lume a bărbaţilor să se impună şi să-şi impună favoriţii chiar pe tronul Ţării Româneşti.

Rămâne orfană de mamă la vârsta de doi ani şi este crescută de Elena Brankovici, cea de-a doua soţie a lui Petru Rareş. Copila s-a născut în pribegie, se învaţă cu moartea celor dragi din copilărie şi pleacă din nou în exil cu întreaga familie în 1539, când tatăl ei pierde domnia. Când Petru Rareş se întoarce pe tron, Chiajna este căsătorită cu voievodul Ţării Româneşti, Mircea Ciobanul, un domn crud şi al cărui tron se clătina în faţa trădărilor boiereşti. Tânăra de 21 de ani nu a văzut în acest mediu decât sânge, decapitări şi trădări. Prima grijă a noului domn, Mircea, poreclit ”Ciobanul” fiindcă a făcut avere din oierit şi vânzarea oilor peste Dunăre, a fost să ucidă pe aproape toţi marii boieri.  După numeroase exiluri şi reîntoarceri, domnia lui Mircea Ciobanul era de fapt o uriaşă baie de sânge, după cum arată cronicarii.

”Mircea-vodă iar a venit domn al treilea rând. Şi a trimis la boiarii carii era pribegi în Ţara Ungurească( n.r. Transilvania), de i-au  chemat, făcând mare jurământ. Deci ei crezându-l, au venit, Stănilă vornicul, şi cu toţi boiarii, şi cu toată curtea, de s-au închinat la Mircea-vodă, de credinţă şi legătură ce-au făcut. Iar când a a fost la 3 martie,  cu meşteşug mare a chemat (n.r. Mircea Ciobanul) pre Stănilă vornicul, şi pre toţi boiarii, şi pre amândoi episcopii şi toţi egumenii cu mulţime de călugări, în cetate în Bucureşti. Şi aşa fără veste au năpustit într-înşii pre beşliii(n.r. oştenii) lui şi pre mulţi turci, de i-au tăiat pre toţi, vărsându-se mult sânge nevinovat. Da-va seama înaintea lui Dumnezeu!”, scria oripilat cronicarul Constantin Cantacuzino în ”Istoria Ţării Româneşti”, despre masacrul care a avut loc la întoarcerea în a treia domnie a lui Mircea Ciobanul. În tot acest timp, Chiajna s-a oţelit arată şi cronicarii şi istoricii. A făcut şapte copii şi toată afecţiunea s-a revărsat-o asupra acestora.

Doamna Chiajna, femeia care şi-a făcut soţul şi fiul voievozi

Dacă de obicei în istoria Evului Mediu european femeile erau cele care se bucurau de putere şi accedeau social şi politic prin intermediul soţilor atot-puternici, inclusiv ajungând regine, în cazul doamnei Chiajna sau ”Mircioaia” cum îi spunea cronicarii lucrurile stăteau tocmai invers. Ea este cea care punea domni pe tronul Ţării Româneşti şi scăpa de rivali. Cronicarii arată că în 1554 soţul ei Mircea Ciobanul a fost înlocuit de la domnie de turci, fiind bănuit de legături cu împăratul Germaniei, duşmanul sultanului Soliman. În acel moment Chiajna, mama a 7 copii, nepoata lui Ştefan cel Mare, orfana şi pribeaga îşi arată toată priceperea.

Aflată cu soţul ei la Istambul, ea dovedeşte o inteligenţă sclipitoare. Realizează că drumul către inima sultanului trece prin harem, Chiajna se împrieteneşte cu cadânele lui Soliman. Le-a mituit, le-a fermecat, amândouă la un loc, nu se ştie cu certitudine. Le convinge însă să-i susţină cauza şi sultanul îl confirmă pe tronul Ţării Româneşti încă odată pe soţul acestei Mircea Ciobanul. După 1559, voievodul muntean moare, iar Chiajna rămâne singură să facă faţă boierilor de peste munţi care aşteptau ceasul răzbunării, dar şi pretendenţilor. Caz unicat în istoria românilor, Chiajna decide să-şi apere familia cu orice preţ.

”Viaţa acestei femei nu a fost marcată de pasiuni devastatoare şi aventuri erotice, ci asta sub semnul unei exemplare iubiri şi îngrijiri materne”, preciza Cezar Straton în lucrarea „Ecologia iubirii”. În primul rând pe fiul ei, de 12 ani, care-l pune pe tronul Ţării Româneşti, mituindu-i bineînţeles pe turci şi apelând la cunoştinţele ei din haremul sultanului. Era al doilea domn, făcut de Chiajna. Aşa cum am amintit, Chiajna pune mâna pe arme şi îşi conduce oastea de două ori împotriva boierilor trădători. Reuşeşte să-şi menţină fiul la tron.

Este însă alungată din nou şi fuge cu toată familia în Istambul. Acolo începe aceeaşi strategie de intrigi şi momeli. Istoricii ne prezintă o femeie atât de puternică încât ”învârtea” după bunul plac pe înalţii funcţionari otomani. ”Nurbani, evreica şi şafigi, veneţianca, cadâne imperiale, se înfruptară din dărnicia Chiajnei, şi în nopţile fermecate ale Bosforului, şoptiră la urechea bătrânului Suleiman, că Petru, fiul Chiajnei, este un copil deştept şi mamă-sa o femei destoinică”, scria Constantin Gane. Petru este pus din nou pe tronul Ţării Româneşti, iar Chiajna triumfa din nou. Era un miracol ca o femei să se descurce în hăţişurile politici otomane şi să joace un joc dur, într-o ţară unde domnia însemna revolte, pretendenţi şi moarte la tot pasul. Petru, fiul Chiajnei, domneşte şapte ani.

 Cât de sângeroasă a fost Chiajna

Despre Chiajna, cronicarii Radu Popescu şi Stoica Ludescu spun că era o întrupare a răutăţii şi cruzimii. Este descris chiar şi un episod. Reprezentantul veneţian în Imperiul Otoman o descrie în 1568 ca pe o femeie cu pofte monstruoase. Totodată este descris un episod extrem de sângeros. Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei, ajutat de Chiajna să ia domnia, îi trimite drept cadou pe Dumitru, fratele adoptiv al fostului domn al Moldovei, Despot Eraclid. Acest Dumitru a fost pretedent la tronul Ţării Româneşti şi încercase să îl ucidă pe fiul Chiajnei.

Adus la Bucureşti, Dumitru, este decapita,t iar Chiajna îi cere capul. Adus pe un platou la un mare ospăţ, Chiajna îl ridică şi îl aruncă printre bucate, aşa plin de sânge cum era şi îl scuipă. Totodată mulţi boieri trădători prinşi au fost executaţi de Chiajna, chiar şi în timpul ospeţelor, fără avertisment. Specialiştii spun că doamna Ţării Româneşti nu dorea decât să-şi protejeze familia în acele vremuri tulburi. ”Ambiţia ei se mărgini însă la viitorul strălucit pe care vroia să-l pregătească copiilor”, adaugă Gane.

Şi-a pierdut puterea de dragul fetei

Chiajna reuşeşte să piardă sprijinul turcilor şi tronul tocmai din dragoste pentru una dintre fetele ei, Marina. După ce a reuşit să le asigure un viitor băieţilor, pe lângă Petru care era domn, doi dintre aceştia au fost băgaţi prin relaţiile pe care le avea Chiajna în sistemul funcţionăresc otoman, iar doamna Ţării Româneşti mai avea o singură dorinţă: ”căpătuirea” fetelor. Două dintre acestea au fost căsătorite, mai rămâneau Dobra şi Marina. Pe Marina dorea să o căsătorească cu Mihai Cantacuzino, un om cheie în admnistraţia imperială otomană şi de o rară isteţime, fiind numit de turci ”Şaitanoglu” adică ”fiul dracului”.

Bărbatul avea însă 50 de ani şi pe deasupra era şi urât, în timp ce fata Chiajnei, considerată deosebit de frumoasă, avea doar 16 ani. A refuzat să se mărite. Chiajna se afla între ciocan şi nicovală. Dacă îl refuza pe Cantacuzino, pierdea sprijinul turcilor. A recurs la un şiretlic. Povestea este redată de Ion Mihai Cantacuzino în lucrarea ”O mie de ani în Balcani. O cronică a Cantacuzinilor în vâltoarea secolelor”. Marina face nunta cu Mihai Cantacuzino, dar, înainte de a se consuma noaptea nunţii, oamenii trimişi de Chiajna o răpesc de la Rusciuc, acolo unde înoptase Cantacuzino, chiar din cortul nupţial.

Iau înapoi şi zestrea, dar şi o parte din cadourile mirelui lăsat cu buza umflată. Ca să-şi vadă fiica fericită o lasă să se căsătorească cu băiatul de care se îndrăgostise, un tânăr frumos din familia Paleologilor, care se numea Stamate. Urmările sunt devastatoare. Mihai Cantacuzino se plânge sultanului. Petru, fiul Chiajnei, este mazilit, iar familia acestuia ajunge la Istambul, fără surse de venit.

Chiajna îşi mărită fiica cu sultanul

Chiar şi în aceste condiţii, Chiajna nu-şi pierde cumpătul şi îşi foloseşte din nou inteligenţa şi influenţa. Îşi mărită fata, pe Ana, de o frumuseţe răpitoare, cu Murad, fiul sultanului şi moştenitorul tronului. Petru, fostul domn, este şi el inclus în administraţia otomană, iar în cele din urmă Chiajna, pentru a se întreţine, ajunge să facă negoţ cu pietre preţioase în Siria. ”Era o femeie pricepută. Cunoştea foarte bine limba turcă şi arabă”, spunea L. Rauchwolfen, care a întâlnit-o la Alep în Siria în 1569. Practic Chiajna şi-a atins obiectivul, ”şi-a căpătuit copii”.

Evenimente

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a sfințit în Duminica dinaintea Înălțării Sfintei Cruci, pe 7 septembrie, biserica Parohiei Dudu II din satul Roșu, comuna Chiajna. Din soborul slujitor a făcut parte Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, preoți și diaconi.

Noua biserică are hramurile Naşterea Maicii Domnului, Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României şi Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena și a fost ridicat la solicitarea credincioşilor din zonă.

La eveniment au participat reprezentanţi ai adminstraţiei locale, între care viceprimarul localităţii,Trifu Viorel, secretarul comunei,Nae Ionel,numerosi invitati precum şi un mare număr de credincioşi din parohia Dudu II dar şi din cele învecinate.

Sărbătoarea Parohiei Dudu II a început încă de dimineață, cu slujba de sfinţire a apei şi a continuat cu Utrenia și Sfânta Liturghie oficiată de către Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul.

În cuvântul de învățătură rostit la finalul slujbei de sfințire, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a arătat: „Cu ajutorul lui Dumnezeu am sfinţit această biserică nouă într-un moment deosebit de semnificativ, în Duminica dinaintea Înălţării Sfintei Cruci. De aceea şi Evanghelia a vorbit despre Înălţarea pe Cruce a Mântuitorului răstignit, asemenea şarpelui pe care l-a înălţat în pustie Moise Prorocul pentru a izbăvi de veninul şerpilor pe cei care priveau şarpele de aramă. În acelaşi timp, duminica de azi este ziua premergătoare sărbătorii Nașterii Maicii Domnului, hramul principal al acestei biserici. Ambele aceste sărbători au o semnificaţie deosebită nu doar pentru biserica aceasta, ci pentru Biserică în general”, a mai spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, potrivit basilica.ro.

Preafericirea Sa a vorbit și despre binecuvântarea pe care o are comunitatea ortodocșilor ocrotită de Maica Domnului: „Sfinţirea acestei biserici are o legătură strânsă cu Maica Domnului întrucât este pusă în primul rând sub ocrotirea sărbătorii Naşterii Maicii Domnului. Maica Domnului este icoana Bisericii, care poartă pe Hristos în ea, Îl naşte, Îl creşte, Îl ţine pe Pruncul Iisus pe braţul stâng lângă inimă, arătându-l cu mâna dreaptă şi zicând în taină ceea ce a spus la nunta din Cana Galileei: Faceţi tot ceea ce vă spune El, adică Hristos. Maica Domnului este icoana vie a Bisericii întrucât poartă în ea pe Hristos, de aceea Sfântul Maxim Mărturisitorul a spus că Sufletul fiecărui creştin trebuie să fie asemănător Maicii Domnului, să fie feciorelnic prin fidelitate sau credincioşie în dreapta credinţă faţă de Hristos şi să fie roditor părintesc prin virtuţile şi faptele bune pe care sufletul le naşte. Noi când păstrăm dreapta credinţă şi dreapta vieţuire avem suflet de fecioară curată, iar când săvârşim fapte bune şi dăm naştere al gânduri bune, la cuvinte frumoase şi la fapte bune ne asemănăm Maicii Domnului care L-a născut pe Hristos şi L-a arătat lumii, iar noi arătăm lumii pe Hristos lucrând în noi, prin gândul bun, prin cuvântul frumos şi prin fapta bună, milostivă, de ajutorare a semenilor. Deci, fie că este laborator al învierii, fie că este icoană a Maicii Domnului rugătoare pentru întreaga lume, dar mai ales pentru creștinii dreptmăritori, biserica aceasta este locul de sfinţire, locul în care primim iertarea păcatelor, locul în care primim arvuna vieţii veşnice când ne împărtăşim din Sfânta Euharistie. Se spune: Trupul lui Hristos primiţi şi din izvorul cel fără de moarte gustaţi”.

La finalul slujbei de sfințire, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a hirotesit iconom stavrofor pe părintele paroh Narcis Mihail Ursuleasa și a dăruit Diploma și medalia omagială Sfinţii Martiri Brâncoveni părintelui co-slujitor Ilie Chişcari. De asemenea, Preafericirea Sa a acordat Ordinul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena pentru mireni ctitorilor bisericii Parohiei Dudu II, Constantin Căpăţână şi Iulian Robu, Ordinul Maria Brâncoveanu doamnei Stela Elena Căpăţână şi Diploma omagială Sfinţii Martiri Brâncoveni cu medalie consiliului şi comitetului parohial. Noii biserici, Patriarhul României a mai dăruit o cruce de binecuvântare şi mai multe cărţi liturgice şi duhovniceşti.

La rândul său, în semn de mulţumire, părintele paroh Narcis Mihail Ursuleasa a dăruit Preafericitului Părinte Daniel un omofor, o icoană cu chipul Sfântului Proroc Daniel şi un coş cu flori, iar Preasfinţitului Părinte Episcop Varlaam Ploieşteanul o icoană cu chipul Maicii Domnului, iar ctitorilor icoane ale Maicii Domnului, precum şi două Sfinte Scripturi.

Cristina Bobe

By cristian  on September 16, 2014   ILFOV, Social

Fiica lui Petru Rares, mama a doi musulmani si o cadâna;

Se poate spune, fara a se gresi, ca Doamna Chiajna a fost un veritabil pur sânge domnesc. Nepoata de domn (a lui Stefan cel Mare), nascuta din os domnesc (tata i-a fost Petru Rares), ea si-a unit viata în fata altarului cu a unui domn (Voda Mircea Ciobanu) si a fost mama de domn (a lui Petru Voda cel Tânar). A avut sapte copii, trei baieti si patru fete – Petru, Anca, Alexandra, Marina, Dobra, Mircea si Radu -, pentru care nu s-a dat în laturi de la nimic atunci când a fost vorba sa-i „capatuiasca” într-un fel sau altul.

Se mărită cu Mircea Ciobanul

Asadar, cum spune cronica, doamna Chiajna s-a nascut din Petru Rares si prima lui sotie, Maria, în Polonia, în 1525, pe când viitorul domn al Moldovei se afla în pribegie. Doamna Elena, desi mama vitrega, a crescut-o ca pe copiii ei, dându-i o educatie aleasa. Domnita Chiajna a crescut frumos, cu toate peripetiile domniei tatalui ei, devenind o tânara ambitioasa, energica, cu o personalitate puternica mostenita, desigur, de la ilustrii ei înaintasi. În 1546, la douazeci si unu de ani împliniti, se marita cu Mircea Ciobanul, domnitorul Tarii Românesti (1545-1554 si 1558-1559), fiul natural al lui Radu Voda cel Mare, domn al Tarii Românesti între anii 1495-1508, ramas în istorie si prin faptul ca l-a adus în tara pe Macarie, care a tiparit Liturghierul, Evanghelierul si Octoihul.

Prima femeie care se pune în fruntea oastei

Sfârsindu-si viata de tânar, prin moarte buna se zice, Voda Mircea Ciobanul o lasa pe doamna Chiajna vaduva, singura, cu sapte copii de neam domnesc în grija. „De aici încolo, si-o fi spus fata lui Petru Rares, totul cade pe capul meu!” Si s-a pus pe treaba. Cu toate ca abia trecuse de zece ani, îl instala pe tronul tarii, sub tutela ei, pe primul nascut dintre copii, Petru, caruia i s-a zis, din cauza nevârstiniciei, Voda Petru cel Tânar. Boierii, razvratiti pe timpul domniei lui Mircea Ciobanul, aciuati la nord de Carpati, socotesc ca le-a venit vremea, strâng luptatori si pornesc spre Bucuresti pentru schimbarea necoptului domnitor. Chiajna nu sta cu mâinile în sân. „Se pune în fruntea oastei domnesti –   spune cronica vremii -, fiind singurul exemplu din trecutul nostru al unei femei conducând o oaste în razboi”. Este învinsa la Românesti, dar îsi ia revansa în batalia de la Serpanesti. Totusi, în cele din urma, doamna Chiajna este nevoita sa ia drumul Stambulului cu întreaga ei familie.

Nevârstnicul Petru este pus pe tron

Dar nu se astâmpara nici de aceasta data. Pe lânga faptul ca pune la bataie 210.000 de galbeni, intra în legatura pe cai numai de ea stiute, cu doua dintre cele mai frumoase cadâne din haremul sultanului, evreica Nurbani si venetianca Safigi. Stimulate si dumnealor „cu niscai galbiori, în noptile fermecate ale Bosforului, ele sopteau la urechea batrânului Suleiman ca Petru, fiul Chiajnei, este un copil destept si mama sa o femeie destoinica. Convins si prin farmecele cadânelor si prin argumentul banilor, sultanul o trimite pe Chiajna si pe fiul ei la Bucuresti, cu firman de domnie”. „Aceasta domnie a lui Petru tine sapte ani –   spune iarasi cronica -, timp în care copilul abia se facea flacaiandu, domnind numai cu numele într-o tara în care Chiajna era acum necontestata stapâna”. Grijulie fata de viitorul copiilor, îsi începe „campania de capatuire a acestora”. Primul pe lista este însusi domnitorul tarii. Desi Petru voda cel Tânar nu avea decât saisprezece ani, maica-sa îsi pune în gând sa-l însoare cu o domnita frumoasa, Elena, fiica a unui anume capitan Nicolae Cherepovici, consilier apropiat al voievodului Ardealului. Se duc tratative intense, cu peripetii si compromisuri si de o parte si de alta, si, în cele din urma, nunta –   bogata si fastuoasa –   are loc la Sibiu, în august 1563.

Nunta fara mire

Numai ca a fost o nunta mai aparte. Fara mire. Fiind, cum se stie, mai mult copil decât barbat, acesta a fost lasat la Bucuresti sa se joace, în continuare, de-a hotii si vardistii sau de-a v-ati ascunselea. A fost reprezentat, la Isaia dantuieste, alaturi de tânara mireasa, de un procurator. La vremea aceea se putea si asa ceva. S-a întâmplat însa un lucru cel putin ciudat. Numai dupa cinci luni de la nunta, în ianuarie 1564, proaspata doamna Elena a lui Petru voda cel Tânar o nascu pe Tudorita, o fetita dolofana, de aproape patru kilograme. Nu se stie precis cum a reactionat tânarul însuratel. Se cunoaste însa, cu certitudine, atitudinea soacrei mari. Ar fi fost de acord cu orice pentru fericirea si binele odraslei sale. Dar sa admita ca un copil sanatos se poate naste la doar cinci luni… Asta nu! si-a zis hotarâta Chiajna. În consecinta, si-a încarcat nora într-un radvan, cu zestre cu tot, dar si cu progenitura facuta cu cine stie cine, si a trimis-o înapoi la Sibiu, la maica-sa si la taica-su, sa se spele pe cap cu ea cum or sti. „Scandal, scandal –   si-au zis contemporanii –   dar, cu Chiajna nu e de glumit”. Astfel, Petru voda cel Tânar, fiul, ramâne neînsurat.  Dar mama, doamna Chiajna, nu se descurajeaza. Îsi canalizeaza eforturile spre „capatuirea fetelor. Si nu era usor, ca erau multe –   nu mai putin de patru –   iar înlauntrul tarii partide stralucitoare nu prea se aflau”. Le lua pe rând, cu rabdare, în ordinea venirii pe lume a domnitelor. O da, mai întâi, pe Anca dupa banul Neagoie, un boier tânar, bogat si loial domniei. Scapa apoi si de domnita Ruxandra, maritând-o mai mult sau mai putin din dragoste, cu camarasul Gheorghe Hrisoverghi, dregator credincios si de nadejde.

Încearca s-o marite pe Dobra cu Despot Voda

Cu Dobra, fata frumoasa si ambitioasa ca maica-sa, Chiajna are planuri mari. Vrea s-o faca doamna a Moldovei. Pe tronul tarii surorii se afla, atunci, Despot Voda (1561-1563), un grec cu numele de Ioan Iacob Eraclid, colaborator, pretindea el, din neamul despotilor sârbi. A ajuns domn al Moldovei cu sprijin polonez si habsburgic. Vrând pesemne sa-si legitimeze oarecum domnia, printr-o casatorie adecvata, Despot Voda accepta bucuros propunerea venita dinspre Bucuresti. Se grabeste chiar sa-i trimita în petit, în iulie 1562, pe boierii Motoc si Avram, încarcati cu daruri scumpe, pentru a cere mâna domnitei Dobra. Doamna Chiajna îi primeste pe oaspeti cu bratele deschise. Era în joc nu numai fericirea Dobrei, râvnita de orice mama când îsi marita odorul. Mai presus de asta se situa ambitia de a o face pe una dintre fiicele sale prima doamna a Moldovei. La fata de cortina, cum se spune, au loc mese bogate si chefuri duse pâna noaptea târziu. În culise însa se duc tratative peste tratative, cu Chiajna în rol de negociator principal. Se mai da dintr-o parte, se mai da si din cealalta, se mai si lasa, ca la orice tocmeala ce se respecta. La sfârsit, târgul este batut în cuie, cererea în casatorie fiind „primita cu draga inima si împartasita cu bucurie de domnita”. Oaspetii nu plecara din Bucuresti cu mâna goala. Pe lânga vestea buna, cum ca pirostriile pot fi puse pe capetele celor în cauza cât mai curând posibil, doamna Chaijna îi trimite viitorului ginere domnesc, în dar, un frumos si scump inel cu briliante si un portret al miresei. Al carei chip era, fireste, mult mai frumos în natur decât pe pânza.

Tradarea lui Despot anuleaza nunta

Despot Voda este în al noulea cer. Fixeaza nunta pentru 15 august si trimite crainici „în cele patru zari”, pentru a pofti la marele ospat nu numai capetele încoronate din tarile vecine, ci si pe simandicosii suverani din Europa occidentala. Din pacate, atât pentru ambitioasa Chiajna si nerabdatoarea ei fiica în ale maritisului, cât si pentru nestatornicul Despot Voda, tot esafodajul matrimonial se darâma. Mai întâi nunta a fost amânata, ca apoi logodna sa se strice definitiv. Cauza? Se zice ca doamna Chiajna a aflat, prin antenele sale, ca domnitorul moldovean pusese gând rau Munteniei, intentionînd sa i-o dea fratelui sau adoptiv, un anume Dumitru. Ceea ce Chiajna nu ar fi acceptat nici moarta. De altfel, numai dupa un an de zile, Despot Voda este ucis de boierii necredinciosi si pe tronul Moldovei se urca, pentru a doua oara, celebrul Alexandru Lapusneanu. Asadar, Dobra ramâne nemaritata. Doamna Chiajna îsi continua însa misia, luând-o în colimator pe Marina, cea de-a patra si ultima fiica. De asta data „îsi îndrepta privirile spre acel Bizant, de unde ne mai venira în vremi odrasle domnesti pe scaunele tarilor noastre”.

Nunta Marinei cu un Cantacuzin batrân

Ticlui o misiva secreta catre patriarhul Constantinopolului, pe care îl cunostea bine, rugându-l sa-i gaseasca un ginere de neam ales si cu stare pentru tânara ei domnita. Nedându-se în laturi de la postura de petitor de ocazie, Patriarhul Iosif –   Paleologul –   se pune pe treaba, cercetând în dreapta si în stânga. Tinând s-o ajute cât mai cu folos pe vechea lui prietena din Tara Româneasca, sfânta fata bisericeasca îi raspunse în scurta vreme ca „cea mai stralucita partida pentru domnita valaha ar fi boierul Ion Cantacuzino, colaborator, în timp, din neamul împaratilor Bizantului”. Doamna Chiajna jubila. Vaza de care se bucura familia Cantacuzinilor printre crestinii Bosforului, atât prin stralucirea numelui de vita imperiala, cât si prin influenta asupra societatii turcesti, nu era de ici de colo. Astfel, „dupa ce, de mai multe ori, alergara stafetele de la Bucuresti la Anchial –   resedinta Cantacuzinilor -, casatoria fu hotarâta si mirele, cu alai mare si daruri scumpe, porni la drum sa-si ia mireasa”. Pe malul Dâmbovitei, lovitura de teatru. Vazându-si logodnicul, domnita Marina ramase ca trasnita. Viitorul ei sot avea cincizeci de ani batuti pe muchie „si era, asa gândea copila, urât cum numai pe dracul si-l închipuia”. Se înfatisa maica-si si îi spuse printre sughituri: „Nu! Nu! Nu! Mai bine moarta decât femeia lui Ion, oricât de odrasla de împarat ar fi!”. Analizând chestiunea la rece, doamna Chaijna îsi dadu seama ca se afla într-o mare încurcatura. Sa strice nunta, asa, nitam-nisam, ar fi pus într-o situatie neplacuta întregul neam al Cantacuzinilor, întorcându-l împotriva sa. „Dupa o matura chibzuinta – spune cronicarul zâmbind -, iata ce nascoci mintea ei ascutita.

Rapirea Marinei de catre oamenii Chiajnei

Sfatui pe Marina sa se lase maritata si în schimb îi fagadui ca va împiedica consumarea acestei casatorii”. Nunta se desfasura în largul ei, dupa tipicul vremii, fara vreun incident anume. Apoi, cu zestrea încarcata în harabale trase de cai puternici, sotii Cantacuzino luara drumul Stambulului. Lovitura a fost data în toiul noptii, dincolo de Dunare, lânga Rusciuc, unde proaspetii însuratei întinsesera tabara pentru odihna de dupa o zi de mars fortat. Oamenii Chiajnei, instruiti anume pentru misiunea pusa la cale, „intrara în cortul mirelui, rapira fata si zestrea si, trecând din nou Dunarea, se întoarsera la Bucuresti, spre rusinea si supararea sotului înselat. Dibacii curteni avura grija nu numai sa înapoieze Chiajnei pe Marina cu întreaga ei zestre, dar sa mai si aduca cu ei o parte din bogatele daruri ale mirelui”. Cât despre fata, nu numai ca s-a bucurat ca a scapat atât de usor de „mosneag”, dar nu a ramas nici nemaritata. Cu perseverenta ei înascuta, doamna Chiajna trase sforile în continuare, batând fierul cât e cald, cum ne spune vorba aia din batrâni, si „o cununa pe fata, dupa foarte scurta vreme, dupa un baiat pe gusturile domnitei, tânar, frumos si de neam tot atât de stralucit ca al Cantacuzinilor”. Era vorba de Stamate Paleologul, nepotul patriarhului Iosif, al Constantinopolului.

Exilul în Alep

Au urmat câtiva ani buni în care Chiajna a domnit în liniste pe tronul Tarii Românesti, împreuna cu fiul sau, Petru Voda cel Tânar. Pâna în primavara lui 1568. Când, ca urmare a lucrarilor Cantacuzinilor, drept razbunare pentru rusinea patita cu uite nunta nu e nunta, „capugiul sultanului sosi la curtea din Bucuresti cu firmanul de mazilire. Petru cel Tânar, vaduv, doamna Chiajna cu întreaga ei casa –   cei trei copii mai tineri, Dobra ramasa nemaritata, Mircea si Radu, doi nevârstnici –   fura ridicati pe data din odaile lor si pornira fara împotrivire pe drumul exilului”. Pedeapsa turcilor a fost aspra, întreaga familie domneasca fiind surghiunita tocmai în Asia Mica, într-o localitate – Alep – din nordul Siriei. Departe de tara si lipsita de mijloacele necesare unui trai cât de cât decent, „exilul a dus-o pe Chiajna la saracie si saracia la cersetorie”. Marturie stau însemnarile unui calator din occidentul Europei care, trecând prin Alep, în 1570, ar fi vazut-o pe doamna Chiajna „facând comert ambulant cu maruntisuri pe strazile orasului”.

Ca sa scape de saracie, îsi turceste doi fii

Dar povestea nu se termina aici –   spune cronica. În vinele cersetoarei Chiajna curgea doar sângele lui Petru Rares si al lui Stefan cel Mare. Chinuita si zbuciumata, mândra doamna de altadata întelege ca exilul acesta nesfârsit avea o anumita cauza, si ca nu ea era cauza aceea, ci fiii ei, care, „cât or trai, le stau dusmanilor în cale ca o vesnica amenintare„. Cu alte cuvinte, Chiajna si-a dat seama ca nu avea cum sa scape de necazuri atâta timp cât fiii ei, Mircea si Radu, ramâneau pretendenti potentiali la tronul Tarii Românesti. Ce sa fac? Se întreba ea. La un moment dat i se sugera, din sferele înalte ale Portii, ca trebuie sa aleaga. Ori îsi îndupleca fiii sa se turceasca, aderând la mahomedanism – în acest caz nemaiputând râvni la scaunul tarii -, ori îi lasa sa le putrezeasca oasele în închisoare pe viata. De unde se vede ca doamna Chiajna era despartita de cei doi feciori, care zaceau în beciurile închisorilor turcesti. Alegere grea. În cele din urma, balanta înclina spre compromisul suprem. Mircea si Radu trecura, de voie de nevoie, la islamism, îsi pusera turbanele pe cap si îsi luara nume noi: Ahmet si, respectiv, Iusuf, pentru a trai în liniste în umbra coranului.

O marita pe Dobra cu fiul Sultanului

Mai ramasese Dobra. Domnita era înca tânara, putin peste douazeci de ani, frumoasa foc si, mai ales, ambitioasa ca maica-sa. Cu toate acestea, drumul spre un eventual mariaj care s-o aduca pe tronul uneia dintre tarile românesti, alaturi de un domn pamântean, era închis definitiv. Cu doi frati turciti nu putea spera la asa ceva. Într-un moment de incertitudine, se îndragosti de ea un anume domn de Grandchamp, ambasador al Frantei la Poarta, care o ceru pe fata în casatorie de câteva ori. A fost refuzat, cu delicatete, de fiecare data. „E prea departe Franta!” îsi motiva retinerea, pe fata, doamna Chiajna. Prin dos afisa însa o cu totul alta versiune: „Nu vreau sa-mi vad fata o biata ambasadorita”. Si mai era ceva. Francezul nu era atât de bogat încât s-o multumeasca pe Chiajna. Cautarile au continuat. Si nu au fost zadarnice. Prin nu se stie ce mijloace, doamna Chiajna a reusit sa-si duca fiica pâna prin preajma tânarului Murad, fiul sultanului si mostenitor al tronului, care se afla, pe atunci, sandgeac de Magnesia în Asia Mica. Lovitura de gratie a dat-o frumusetea Dobrei. Îndragostit lulea de românca, turcul o ceru în casatorie, nunta avu loc dupa regulile religiei musulmanului si fata Chiajnei intra în numerosul harem al lui Murad. Care, numai dupa câtiva ani, în 1574, dupa moartea tatalui sau, ajunge sultan al Turciei. Cu Dobra numarându-se printre cadânele lui preferate.

Si moare de moarte buna

Ce s-a mai întâmplat cu doamna Chiajna? Mama a doi musulmani, mutefuriagi ai sultanului, si a unei cadâne, cu regim special în haremul seraiului, avea acum usile deschise pretutindeni. Cel putin asa rezulta dintr-o scrisoare a ambasadorului Venetiei la Poarta, Gabriel Carazza, din februarie 1580, care îi comunica dogelui ca „Dorind doamna Chiajna sa vada pe sultana Valide (mama lui Murad), aceasta îi trimite careta ei, cu un chihaia si mai multi eunuci ca s-o aduca la harem”. A murit de moarte buna în 1588, la vârsta de saizeci si trei de ani, fiind înmormântata, se pare, în rit musulman. „Caci exclus nu este –   spune cronicarul –   ca fata lui Petru Rares sa se fi lepadat pâna si de legea ei stramoseasca, pentru a putea fi, îmbratisând islamul, mai aproape de copiii ei, pe care, e vadit ca i-a iubit mai mult decât pe oricine pe lume”.

(Historia, Nr. 43, iulie 2005)

Va avea sau nu Capitala un Parc Zoo?

La sfarsitul anului trecut, Primaria Capitalei anunta ca, in urmatorii doi ani, orasul va avea un nou Parc Zoologic, in sectorul 6, in zona Giulesti-Lacul Morii. Acesta urma sa aiba o suprafata de circa 60 de hectare si sa adaposteasca in stil european animalele mari de la Gradina Zoologica din Baneasa, dar si noi specii. De atunci, proiectul e blocat, pentru ca primariile Bucurestiului si a localitatii Chiajna se bat in instanta pe teren.

E al meu terenul!’, ‘Ba e al meu!’. Cam asa si-au strigat primarii Adriean Videanu si Mircea Minea, in timp ce ‘se bateau’ in titluri de proprietate asupra terenului. Ca nu au ajuns la un acord o dovedeste procesul care inca nu s-a incheiat. Surse din conducerea municipalitatii afirma ca strategia adoptata de Primaria Chiajna este menita sa aduca un venit substantial la bugetul localitatii de la marginea Capitalei.
‘Institutia ar urma sa puna mana pe impresionanta parcela aflata in interiorul granitelor Bucurestiului si apoi sa o inchirieze Capitalei, pentru Parcul Zoo. Totul depinde de loteria instantelor care poate da dreptate Chiajnei sau poate improprietari Capitala’, au afirmat aceleasi surse.
Problema este ca Gradina Zoologica din Baneasa a primit un ultimatum de la Ministerul Mediului, ca pana la 14 septembrie sa se alinieze normelor europene si sa mareasca ‘apartamentele’ vietuitoarelor.
Cum termenul este foarte aproape, se vorbeste tot mai des despre o eventuala inchidere a actualului Zoo si chiar despre eutanasierea de nevoie a unei parti dintre animale. 

„Eu cred ca pana la toamna neintelegerile cu Chiajna se vor rezolva”
‘Eu cred ca pana la toamna vom termina si studiul de fezabilitate, iar neintelegerile pe care le avem cu Chiajna se vor rezolva. In septembrie, speram sa putem da drumul la licitatia pentru construirea noului Parc Zoo si sa inceapa lucrarile de drenare, pentru ca terenul este unul inundabil’, ne-a spus optimist viceprimarul Capitalei Razvan Murgeanu. 

Oficialii primariei se plang de lipsa spatiului
 ‘Spatiul pe care il avem pentru animalele de talie mare, respectiv feline si ierbivore este mai mic decat prevad normele europene. Acestea ar urma sa fie mutate in noul parc, alaturi de exemplarele pe care intentionam sa le cumparam sau sa le adoptam de la alte gradini zoologice din strainatate, specii pe care momentan nu le detinem’ a declarat Anca Oprea , directorul Gradinii Zoologice din Baneasa.

Spatiu de zece ori mai mare

Terenul de langa Lacul Morii este de cel putin zece ori mai mare decat cel al Zoo Baneasa si ar asigura respectarea normelor UE. Oricum, chiar daca terenul va fi atribuit Capitalei, animalele de talie mica, precum reptilele si pasarile, vor ramane in continuare la actuala Gradina Zoologica.

Schimbare radicala

Primarul general, Adriean Videanu, le-a
cerut specialistilor sa gaseasca o solutie pentru
inlesnirea circulatiei auto la marginea orasului. Ideea
edilului general este ca acesul in oras sa fie mult mai
lejer, iar accesul spre zonele vitale sa se faca pe
strazi moderne

Astfel, in urmatorii cinci – sase ani, mai multe intrari in

Bucuresti vor fi largite pentru a prelua traficul. La
unele dintre ele se lucreaza chiar de acum. Cele mai
importante sunt cea dinspre autostrada Bucuresti –
Pitesti, o noua strapungere de-a lungul bulevardului
Timisoara, o iesire spre viitorul tronson de autostrada
Bucuresti?- Alexandria?- Craiova, soseaua Alexandriei,
care a fost deja reabilitata, sos. Giurgiului, sos.
Berceni si soseaua Vitan-Bucuresti si Splaiul
Damboovitei.
Din nevoia de a rezolva problema traficului
la intrarea in Capitala, primarul Adriean Videanu le-a

cerut specialistilor sa gaseasca o solutie pentru 
inlesnirea circulatiei auto la marginea orasului. Ideea 
edilului general este ca accesul in oras sa fie mult mai 
lejer, iar accesul spre zonele vitale sa se faca pe 
strazi moderne. Una dintre cele mai importante 
strapungeri este cea dinspre autostrada Bucuresti – 
Pitesti. Ea va face legatura intre Splaiul 
Independentei, soseaua Ciurel si Autostrada A1. „Avem in 
plan un pasaj care se va desprinde din A1 undeva inainte 
de Carrefour, trece prin Chiajna, trece pe deasupra 
Uverturii, se apropie de Lacul Morii si coboara la sol 
la Ciurel”, isi explica proiectul directorul Directiei 
Transporturi si Siguranta Circulatiei din Primaria 
Capitalei, Gheorghe Udriste. O noua strapungere se va 
face si de-a lungul Bd. Timisoara, ca o a doua cale de 
 iesire din oras. Va fi construit aici si se va continua 
actualul Bd. Timisoara, cu un pasaj suprateran peste 
liniile ferate si soseaua de centura si coborare la sol in 
zona Militari. Specialistii in transporturi au luat deja 
in calcul si o iesire spre viitorul tronson de 
autostrada Bucuresti?- Alexandria – Craiova. Pentru 
aceasta a fost luata in calcul o sosea mai larga in zona 
Prelungirea Ghencea. A patra penetratie va fi pe soseaua 
Alexandriei, care a fost deja reabilitata pe in Piata 
Unirii, pe tronsonul Alexandriei?- Rahova – Cosbuc – 
Regina Maria. A cincea penetratie este Bucuresti – 
Magurele, o iesire secundara spre soseaua de centura. A 
sasea penetratie, la care se lucreaza in prezent, este 
sos. Giurgiului, cu supralargire pe traseul Gara 
Progresul – Cimitirul Bellu (sura Mare). O alta 
penetratie va fi sos. Berceni, care a fost reabilitata 
partial. Acum se cauta o solutie de modernizare intre 
Big Berceni si linia de centura, unde se are in vedere 
si un pasaj peste soseaua de centura. si iesirea spre 
Constanta va fi modernizata. soseaua Vitan – Bucruresti si 
Splaiul Dambovitei vor crea un racord spre Autostrada 
Bucuresti – Constanta, Splaiul Damboovitei – de la sos. 
Mihai Bravu pe la linia de centura. Mai exista o solutie 
care presupune poduri si pasaje peste linia de centura 
din Splaiul Dambovitei, cu plecare din Mihai Bravu, tinta 
fiind tot iesirea spre Autostrada Bucuresti – Constanta. 
Urmatoarea penetratie, care vizeaza tot autostrada 
Soarelui este Bd. Theodor Pallady – Camil Ressu – 
Autostrada A2, care a fost deja modernizata si urmeaza a 
fi semnalizata.
Estul orasului nu este 
uitat Bucuresti – Pantelimon va fi inclusa si ea in 
programul de reabilitare in 2007/2008, chiar daca 
prioritara pentru accesul spre Constanta este iesirea 
dinspre autostrada. Lucrarile la sos. Colentina si 
iesirea catre Urziceni si Constanta au fost deja 
atribuite si in curand vor incepe lucrarile. in acest 
context, si Piata Obor va fi modernizata, iar in viitor, 
in Planul de Urbanism General, va fi prevazuta largirea 
la 3 benzi/sens, cu linie de tramvai.De-a lungul soselei 
Colentina, la intersectia cu Doamna Ghica, va fi 
construit un pasaj suprateran si e posibil sa apara un 
nou pasaj si la intersectia cu Fundeni. Iesirea catre 
stefanesti va avea si ea, in viitor, un pasaj peste 
calea ferata, in apropierea liniei de centura. sos. Dna 
Ghica – Petricani e deja modernizata si va fi 
configurata pentru ca de aici va pleca autostrada 
Bucuresti – Brasov, va aparea si aici un pasaj, iar 
drumul se va largi la 3 benzi pe sens. Pasajul 
suprateran pleaca de la statia de metrou Aurel Vlaicu, 
trece peste Calea Floreasca si peste Str. Barbu 
Vacarescu. Primaria Sectorului 2 va face, pe fonduri 
PHARE, si pasaj peste calea ferata Bucuresti – 
Constanta. Primaria Capitalei elaboreaza studiul de 
fezabilitate pentru modernizarea si largirea strazii 
Avionului, care va avea pasarela peste calea ferata 
Bucuresti – Constanta. Traseul este Strada Avionului – 
Drumul Nisipoasa – cartierul Henri Coanda. Pe sub pista 
Aeroportului Baneasa va fi pasaj subteran dinspre Drumul 
Pipera – Teisani – soseaua de centura. sos. 
Bucuresti – Ploiesti este deja in curs de modernizare la 
3 benzi pe sens, intre podul de la Otopeni si Baneasa. 
Vor fi si doua pasaje supraterane in zona comerciala 
Baneasa si unul subteran, de la pista Aeroportului 
Baneasa pe la podul de peste Herastrau, care va 
subtraversa intersectia Bd-ului Aerogarii cu Bd. Ion 
Ionescu de la Brad. si legatura DN1 si soseaua Bucuresti 
– Targoviste va intra in modernizare, prin Bd. Ion Ionescu 
de la Brad si str. Ionescu Sisesti. Ea va permite 
ocolirea orasului pentru iesirea in Chitila. 
Supralargirea podului de cale ferata
O penultima 
penetratie a muni-cipalitatii o reprezinta soseaua 
Chitilei la care se lucreaza de cativa ani buni si mai 
urmeaza a fi modernizata linia de tramvai. Concomitent, 
primaria studiaza supralargirea podului de cale ferata 
de peste Calea Grivitei, care va avea trei benzi de 
circulatie pe sens si doua linii de tramvai. Ultima 
penetratie din planurile primariei este prevazuta pe 
Calea Giulesti. Municipalitatea studiaza realizarea unei 
penetrari din Crangasi, spre Lacul Morii, pana la linia de 
centura, fie prin Chiajna, fie direct pe soseaua de
centura catre Chitila.

  • adevarul.ro

Piata terenurilor din preajma Bucurestiului, in crestere puternica

Dupa scumpirea apartamentelor Luni 02 August 2004

Mai toate maidanele de la marginea Bucurestiului sau din satele din apropiere au ajuns sa poarte panouri imense prin care se anunta ca respectivele terenuri sunt de vanzare. Pentru curajosii care apeleaza numerele de telefon de pe panouri preturile cerute din prima suflare trec de 10 euro pe metru patrat iar in cazul in care in preajma exista si doua-trei vile (cartier de vile, potrivit standardelor agentiilor imobiliare) preturile bat lejer la cateva zeci de euro.         Proprietarii terenurilor scoase la vanzare (care in cele mai multe cazuri dupa ce le-au redobandit s-au multumit „sa cultive” pe ele ciulini si balarii) isi fac deja calcule cu sute de mii de euro si viseaza ca pe pamanturile lor vor rasari cartiere de vile precum cele din filmele americane. Tot visand, ei se gandesc frecvent sa mai ceara doi-trei euro in plus, asa ca metrul patrat pe terenul lor ajunge sa coste cat valora acum un an terenul din cartierele semicentrale ale Bucurestiului.
Zvonurile urca preturile
Orice zvon privind introducerea vreunei utilitati oarecare (gaz, apa rece sau canalizare) dubleaza si el preturile. In fericirea generala, toata lumea este de acord ca la explozia preturilor de acum s-a ajuns ca urmare a scumpirii rapide a preturilor apartamentelor din Bucuresti. Cum un apartament cu doua sau trei camere intr-un cartier nu prea central a ajuns sa coste cam cat o casa pe pamant, doritorii de locuinte s-au indreptat spre aceasta ultima solutie si au inceput sa-si cumpere teren.         Primele zone de cautare au fost cele relativ apropiate de centrul Capitalei, adica cele dintre Bucuresti si linia de centura. Dupa ce ani in sir zona Rosu-Dudu-Chiajna abunda de campuri goale, cumpa-ratorii stramband din nas la gandul gropii de gunoi din apropiere, acum metrul patrat de teren a ajuns sa coste intre 17 euro (pentru suprafete mai mari de 5.000 de metri) si 45-50 de euro pe metru patrat pentru parcele mici, cu deschidere la lac sau la padure. In primavara aceleasi terenuri se vindeau cu preturi cuprinse intre 10 si 15 euro pe metru patrat iar anul trecut cu 4-10 euro pe metru patrat. Intr-un periplu prin aceste zo-ne am constatat ca furia achizitiilor de terenuri a trecut de Chiajna, peste linia de centura, Dragomirestiul incepand si el sa fie cautat de catre        „vanatorii” agentiilor. Terenurile care in toamna anului trecut costau sub un dolar pe metru patrat se vand in prezent cu 5 euro pe metru pentru parcelele mari sau chiar 10 euro pentru parcelele mai mici.         Zvonul ca in Prelungirea Ghencea vor ajunge curand gazele a triplat si aici pretul terenurilor. De la 10-12 dolari pe metru anul trecut (cu o oferta mult mai mare decat cererea) pretul a urcat la 20-25 euro in primavara si la 28-50 euro pe metru in prezent. Parcelele de peste 10.000 de metri (care anul trecut se vindeau cu doi-trei dolari pe metru) costa acum cel putin 10-13 euro pe metru.         In Otopeni pretul pentru parcele mari sau pentru terenurile din planul II este de 10-15 euro pe metru iar pentru parcele mai mici, in zone construite, 15-20 euro pe metru. In preajma aeroportului pretul poate creste chiar si de trei ori. La Balotesti, Saftica si Ciolpani pretul oscileaza intre 3 si 10 euro, in functie de dimensiunea parcelei, distanta fata de Bucuresti si existenta utilitatilor. Preturi ceva mai mici se inregistreaza in partea de sud a Bucurestiului. Astfel, la Magurele pretul mediu este de 2-3 euro pe metru patrat (existand si exceptii, la 10 euro) iar pe Alexandriei pretul variaza intre 6 si 10 euro pe metru patrat (sau 2-3 euro pentru parcelele foarte mari).
Un articol de Daniel Popa

Primarul Mircea Minea emancipeaza Chiajna

STIRI 2001
Comuna Chiajna va fi racordata la reteaua de apa si canalizare a Bucurestiului in cel mult doi ani, declara primarul localitatii, Mircea Minea. La initiativa asa a fost realizat un proiect de alimentare cu apa care asigura o cantitate de 2247 metri cubi pe zi pentru comuna amintita. Mircea Minea declara ca demersurile sale se inscriu intr-un program de emancipare edilitara care va culmina cu construirea unui circuit automobilistic pentru formula unu, asemanator celui de la Monza. Pana atunci insa, primarul lanseaza „o strigare” catre toti chiejnenii pentru plata racordarii la conducta de gaz metan, adusa cu mare cheltuiala si efort in comuna. (M.T.)