INTERVIU | Adrian Cristea, un fotbalist cu stofa. -Am facut din talent totul, am dus o viata haotica-. Statuia lui Giovani, cum primea banii de la Borcea, cat a castigat de la FCSB, cea mai frumoasa femeie, atelierul de haine si o declaratie.


Răspunde cu o voce înceată. Îşi argumentează fiecare răspuns. Stabileşte contactul vizual cu interlocutorul. Şi nu driblează. Nu driblează întrebările. Stă în jumătatea lui preferată. Sus. Pentru că are încă ţeluri înalte. Stă pe terenul pe care şi-a lăsat urmele crampoanelor. Dar stă şi lângă acul Singerului ce-i dictează programul zilei.

Temporar. Cât nu-şi pune iscălitura pe alt contract. E fotbalist liber de contract. Actual designer vestimentar. Îşi face antrenamentele fizice pe diferite stadioane sau printr-un parc mai primitor. Cu un preparator fizic ce-i ţine ritmul: 2/4 sau 4/4.

Adrian Cristea are puterea să vorbească despre erori şi gestionarea greşită a unor relaţii sau decizii. Ştie că greşelile recunoscute sunt pe jumătate iertate. Vorbeşte despre cum a driblat munca şi cum niciun adversar n-a reuşit să-l blocheze. Discută despre risipă, oameni nepotriviţi în momentele cheie ale carierei, cauzele căderii fotbalului românesc şi statui. Nu pentru Hagi – viitorul campion -, cum anticipează, ci pentru Ioan Becali.

El e Adrian Cristea. Stă mai mult pe la atelierul său de vestimentaţii de lux de pe strada Alexandru Philippide, colţ cu Polonă. Dar trăieşte fotbalul la prezentul continuu. Aşa arată şi vorbeşte „Prinţul”, la 33 de ani şi aproape 5 luni.

33 de ani şi aproape cinci luni. E vârsta la care… 
La care mă antrenez. Mă antrenez în fiecare zi cu un antrenor personal ca să nu-mi pierd condiţia fizică şi îmi doresc ca de la vară să joc din nou. Timpul trece greu până când îţi găseşti o echipă, dar se scurge şi mai greu dacă stai şi nu faci nimic în timpul ăsta. Din momentul în care se deschide perioada de transferuri, voi fi cu ochii-n patru pentru a-mi găsi o formaţie să joc. Şi eu am nevoie de o echipă, dar cred că şi multe echipe au nevoie de un fotbalist care poate aduce un plus de valoare şi de varietate în jocul unei formaţii de Liga 1.

E mai greu să ştii că te echipezi pentru un antrenament de unul singur sau pentru un meci în care ştii că vei termina partida lovit din cap până-n picioare?
E mai greu să te antrenezi singur, dar trebuie să fii foarte puternic din punct de vedere mental şi să ţi se imprime bine în creier faptul că după ce te vei lăsa de sport… tot sport vei face. Important este să-ţi reconfigurezi mereu traseul în viaţă în funcţie de obstacolele care-ţi apar. Şi să te adaptezi… Asta e viaţa. O continuă luptă pentru adaptare, iar în fotbal lucrul ăsta ţi se transmite de la juniori.

Ai învăţat asta de la juniori? 
Pot să spun că m-a călit viaţa la Poli Iaşi, nu am ars nicio etapă. Am început de la Divizia D, când echipa trebuia să aibă un junior în teren. M-a călit, jucam pe la ţară, pe terenuri denivelate, te mai loveau… Eu mă consider foarte puternic psihic şi sunt nişte etape care m-au oţelit! Am început la Iaşi, am promovat cu Poli în B, apoi în A şi m-a cumpărat Dinamo, dar m-a mai lăsat şase luni la Iaşi.

Cu ce antrenori ai lucrat cel mai bine în carieră? 
Cu Andone, cu Rednic, cu Walter Zenga. Walter a fost un antrenor foarte bun, a avut încredere în mine, îmi oferea libertate în joc. Cu Reghecampf… Şi cu Marius Baciu, la Chiajna, am colaborat foarte bine.

De ce ai plecat de la Chiajna?
N-am mai fost pe aceeaşi lungime de undă, n-a fost chimia bună între mine şi antrenor. Acolo e un aer păgubos, pesimist, se scaldă într-un bazin de mediocritate şi nu vor să-şi depăşească nicicum condiţia! Drept dovadă, după ce ne-am salvat de la retrogradare în ultima etapă, când ne băteam cu Gaz Metan Mediaş, tot nu şi-au fixat alte ţinte mai înalte. Eu am avut un aport considerabil în traseul echipei, având în vedere încrederea pe care mi-au acordat-o antrenorii şi felul în care am reuşit să influenţez jocul. După ce a venit Marius Baciu, un antrenor cu care am colaborat foarte bine, am jucat titular mai mereu. Nu vreau să fac din asta un titlu de glorie, dar când n-am mai jucat titular, echipa a pierdut sau a făcut egal. Poate că lumea va spune că este coincidenţă, dar contează enorm aportul unui fotbalist capabil să facă diferenţa asupra jocului per ansamblu.

Nu mi-ai răspuns. De ce-ai plecat?
După ce am reuşit să ne salvăm de la retrogradare, am crezut că-şi doresc mult mai mult, având în vedere condiţiile de care beneficiază. Au un teren de antrenament modern, sală de forţă, bazin. Dispun de un complex sportiv foarte bun pentru România, luând în calcul şi condiţiile de care beneficiază celelalte echipe. În plus, au o stabilitate financiară… cât de cât. N-a fost locul meu acolo! După ce ne-am salvat, eu mi-am pus bonus pentru performanţă: pentru câştigarea Cupei României, Cupei Ligii, pentru o calificare într-o cupă europeană. Dar ei tot acolo se scaldă! În mediocritate! E un aer care te trage în jos. Antrenorii vin cu o mentalitate de echipă de la ţară, de echipă mică. Aşa percep şi echipa.

„Alexa nu m-a vrut de la primul antrenament. Cu el e puţin riscant pentru Concordia, e un antrenor fără experienţă! Să lupţi la retrogradare e mai greu decât să te lupţi la titlu”

Să înţeleg că te-a dat afară primarul Mircea Minea?
Cu primarul n-am avut vreo discuţie, îl respect, îl apreciez pentru ce a făcut acolo. Dacă analizezi ce a făcut primarul şi te gândeşti că echipa nu participă în cupele europene, iar spectatorii nu cumpără bilete, poţi spune că a făcut asta ca să lase ceva în urmă pentru orgoliul lui şi pentru oamenii de acolo. E de apreciat.

Dacă nu ai avut discuţii cu Minea, înseamnă că antrenorul nu te-a vrut.
Alexa nu m-a vrut de la primul antrenament. Mi-a spus că nu se bazează pe jucătorii cu experienţă. E un antrenor nou, are puterea să dea afară de la echipă pe cine vrea… gândind logic. E un antrenor la o echipă nouă, normal ar fi fost să vezi ce marfă ai la dispoziţie, să-i ţii pe toţi 10 zile pentru a te edifica de potenţialul fiecăruia şi apoi te hotărăşti pe cine te bazezi. Dar antrenorii au această putere când preiau o echipă… să renunţe la tine fără să te analizeze. Cu Alexa e puţin riscant pentru Concordia, e un antrenor fără experienţă, la început de drum. A antrenat doar la Rapid şi Timişoara.
Sa lupţi la retrogradare e mult mai greu decât să te lupţi la campionat. Gândul că ai putea să pici te distruge psihic. Dar eu îmi doresc să se salveze pentru Minea, pentru foştii mei coechipieri.

Banii i-ai recuperat? 
Banii i-am recuperat. Mi-am dat seama că n-am fost pe aceeaşi lungime şi am preferat să plec. Eu am reziliat contractul cu ei după 20 februarie, data limită la care puteam să devin jucător liber. Nu mai avea rost să stau. Mi-era uşor să stau până la vară, să mă antrenez o oră şi să-mi iau salariul, dar n-am vrut să stau unde nu mi-e locul.

35 de lei a plătit Cristea pentru prima minge din copilărie. „Jucam în faţa blocului. Ţara asta are pepinieră mare, dar nimeni nu mai face din plăcere. Mulţi se gândesc direct la beneficii”

50 de lei a fost primul premiu în bani câştigat de Cristea din fotbal. „La un turneu de sală din Moldova, am fost declarat cel mai tehnic jucător”

90 de dolari a fost primul salariu pe care l-a avut Cristea la Poli Iaşi. „Ai mei nu au fost de acord să fac fotbal, dar apoi au fost alături de mine când au realizat că-l practic dintr-o pasiune imensă”

„Eu am cheltuit banii pentru că m-am bucurat şi de viaţă, şi de fotbal. Am dus o viaţă haotică! Eu am făcut totul din talent în fotbal, nu am fost un tip muncitor”. Cele două sfaturi pe care le oferă tinerilor fotbalişti

Aş vrea să te întreb dacă tu crezi că ai fi putut strânge mai mulţi bani de-a lungul carierei? 
Eu am cheltuit banii pentru că m-am bucurat şi de viaţă, şi de fotbal. Banii vin şi se duc. Trebuie să circule! Dar important e să fii puţin mai chibzuit. Acum, la vârsta pe care o am, dacă ar fi să-mi rezum viaţa într-o propoziţie aş spune că am jucat şi fotbal şi am dat tot ce am avut mai bun din mine şi încă pot să dau, dar mi-am trăit şi viaţa la intensitate maximă!

Şi ai simţit vreodată că-ţi găseşti un echilibru între cele două planuri?
Acum nu pot trăi în trecut şi nu mai pot întoarce timpul, ce-am face dacă tot am regreta lucruri? Îmi place să fiu bine ancorat în prezent. Dar ca să-ţi răspund la întrebarea asta, îţi spun că eu am făcut totul din talent în fotbal. Dacă mai şi munceam, poate atingeam alte zări, dar n-am fost un jucător muncitor. Nu pot spune că regret, dar mă mai gândesc la unele decizii luate. Asta e viaţa şi n-am ce face. Dar am ajuns în postura în care pot să le dau un sfat tinerilor fotbalişti.

Care e?
Trebuie să fie organizaţi atât în viaţa sportivă, cât şi în viaţa socială. Eu n-am fost organizat şi asta dăunează! Dăunează clar asupra cursului carierei tale! E important când şi ce mănânci, în ce interval orar te odihneşti, când mergi la sală… Eu am dus o viaţă puţin haotică şi talentul meu poate că ar fi fost valorificat altfel dacă aş fi avut un alt ritm de viaţă. Şi alt sfat pe care îl mai pot da tinerilor fotbalişti este să nu fie niciodată în coproprietate. Ori… ori! Niciodată să nu fie în proprietatea a două cluburi! Ori sută la sută, ori rămân!

Cum ţi s-a întâmplat ţie cu Dinamo şi Iaşi? 
Ştii, uneori mă gândesc că mai bine făceam şi eu parte din bizareriile vremii! Adică să fiu în proprietatea unui acţionar de la Dinamo… dintre cei şapte sau opt sau câţi erau. Aşa aş fi putut să mă fi transferat mai uşor. Fac haz de necaz acum… dar poate că ar fi fost mai bine. Să fi fost al lui Neţoiu, Badea, Borcea, Turcu! Aşa am devenit o minge de ping-pong între Ştefan cel Mare şi Iaşi. Când venea o ofertă de câteva milioane de dolari din Germania sau din Turcia, nu mă dădea Dinamo pentru că ideea lor de afacere era obstrucţionată de cota pe care ar fi trebuit să o livreze spre Iaşi! Şi îşi spuneau: „De ce să le dăm noi bani ălora!?„. Aşa gândeau! Şi tot sperau să aibă sută la sută. Cei de la Iaşi nu voiau să cedeze şi mie mi-a dăunat asta!

Şi când apărea o ofertă de afară?
Plecau oamenii rapid! Cine te aşteaptă pe tine!? Stai să ajungă la un numitor comun Dinamo cu Iaşi! Nimeni nu te aşteaptă!


„La Dinamo am fost primit foarte bine, erau jucători mari: Petre, Niculescu. Dinamo mi-a dat această mentalitate de învingător. La Dinamo, oriunde mergeam, cu cine jucam, trebuia să câştigăm!”

„Execut bine loviturile libere din instinct, din talent şi e important să exersezi mult”

„Bălan de la Voluntari execută cel mai bine loviturile libere în Liga 1. Are o lovire a balonului ca la carte”

Adrian Cristea

Dinamovistul Adrian Cristea (C) trece de trei adversari, in meciul cu Universitatea Cluj, din cadrul etapei a VIII-a a Ligii I, disputat in Bucuresti, duminica, 23 septembrie 2007. GEORGE FILIP / MEDIAFAX FOTO

 

„N-am avut noroc de bani în carieră”. Întrebare: „E adevărat că Borcea îţi dădea bani din propriul buzunar?” Răspuns: „Da, nu ascund lucrul ăsta, îmi dădea nişte prime, dar la ce salarii aveau unii…”

Pe ce salariu ai venit la Dinamo?
2.000 de dolari.

Şi ai ajuns până la 70.000 de dolari…
Pe acolo… N-am avut noroc de bani în carieră…

E adevărat că a apărut o doză de frustrare când ştiai că alţi colegi erau plătiţi mai bine ca tine? 
E vorba de management la echipă, pentru că lucrurile astea tot se află între jucători. A fost o eroare din partea managementului clubului. Erau jucători nemulţumiţi că unul ia atât, altul ia atât. Nu era supărarea mare între noi, ci pe oamenii care gestionau situaţia de o manieră lipsită de profesionalism.
Asta a făcut Gigi Becali când în Ghencea au reapărut performanţele. Factorul esenţial a fost că a echilibrat balanţa salariilor la toţi jucătorii. Dinamo a pierdut mult teren în lupta cu Steaua, la un moment dat, pentru că la clubul din Ştefan cel Mare erau discrepanţe consistente în privinţa banilor.

E adevărat că Borcea îţi dădea bani din propriul buzunar?
Da, nu ascund lucrul ăsta, îmi dădea, îmi dădea nişte prime, nu ascund, dar la ce salarii aveau unii…

Cu ce acţionar de la Dinamo te-ai înţeles foarte bine?
Cu Borcea, cu Walter. El m-a luat şi la Universitatea Cluj. Cu Nea Vasile! (n.r. Turcu). Dumnezeu să-l odihnească! Era un tip foarte sufletist, degeaba îl  înjurau suporterii. Era singurul care băga bani la Dinamo într-o perioadă. Nea Vasile era foarte sufletist, era unul dintre cei mai sufletişti acţionari din tot fotbalul românesc. Şi acum mă gândesc… în ce dezavantaj am fost că nu am aparţinut unui acţionar: trei la Borcea, patru la Neţoiu…

Îl înjurau suporterii pe Turcu, dar te înjurau şi pe tine de foarte multe ori. Îţi reproşau că eşti indolent şi că ar putea să pice ceva lângă tine şi tot nu te-ar fi deranjat.
Indolent….

Indolent! 
Ăştia sunt suporterii, nu-i poţi mulţumi pe toţi. Eu sunt tare din punct de vedere psihic, nu-mi tremură picioarele dacă ţipă unul la mine sau dacă mă înjură altul. Nu-i poţi împăca pe toţi. Ca suporter de fotbal trebuie să ai un tablou complet despre echipa ta. Să ştii ce poate face un jucător, cum te poate ajuta altul – în funcţie de calităţile pe care le posedă fiecare. La noi… hai să înjurăm. Ştii de ce mă înjurau pe mine?

De ce? 
Pentru că nu recuperam şi pentru că nu intram prin alunecare. Pe Mărgăritescu ştii de ce-l înjurau?

Zi-mi tu!
Pentru că nu dribla! Îţi dai seama care erau aşteptările…

„La Euro 2008 n-am jucat, dar a fost o experienţă unică. Sunt momentele care te validează ca fotbalist. Chiar dacă doar am simţit şi am văzut tot… N-am jucat”

„Oamenii pe care-i ai în jurul tău! Ăsta e un factor esenţial în cariera de fotbalist născut şi crescut în România”

„Cele mai frumoase goluri? Eu marchez mai rar, sunt un jucător de creaţie şi de ultimă pasă. Dar mi-aduc aminte de un gol cu Timişoara, cu Ceahlăul şi la Chiajna, un gol cu Petrolul. Frumos! Marchez mai rar, dar şi când marchez!”

Adrian Cristea

Răspunde cu o voce înceată. Îşi argumentează fiecare răspuns. Stabileşte contactul vizual cu interlocutorul. Şi nu driblează. Nu driblează întrebările. Stă în jumătatea lui preferată. Sus. Pentru că are încă ţeluri înalte. Stă pe terenul pe care şi-a lăsat urmele crampoanelor. Dar stă şi lângă acul Singerului ce-i dictează programul zilei.

>Temporar. Cât nu-şi pune iscălitura pe alt contract. E fotbalist liber de contract. Actual designer vestimentar. Îşi face antrenamentele fizice pe diferite stadioane sau printr-un parc mai primitor. Cu un preparator fizic ce-i ţine ritmul: 2/4 sau 4/4.

Adrian Cristea are puterea să vorbească despre erori şi gestionarea greşită a unor relaţii sau decizii. Ştie că greşelile recunoscute sunt pe jumătate iertate. Vorbeşte despre cum a driblat munca şi cum niciun adversar n-a reuşit să-l blocheze. Discută despre risipă, oameni nepotriviţi în momentele cheie ale carierei, cauzele căderii fotbalului românesc şi statui. Nu pentru Hagi – viitorul campion -, cum anticipează, ci pentru Ioan Becali.

El e Adrian Cristea. Stă mai mult pe la atelierul său de vestimentaţii de lux de pe strada Alexandru Philippide, colţ cu Polonă. Dar trăieşte fotbalul la prezentul continuu. Aşa arată şi vorbeşte „Prinţul”, la 33 de ani şi aproape 5 luni.

33 de ani şi aproape cinci luni. E vârsta la care… 
La care mă antrenez. Mă antrenez în fiecare zi cu un antrenor personal ca să nu-mi pierd condiţia fizică şi îmi doresc ca de la vară să joc din nou. Timpul trece greu până când îţi găseşti o echipă, dar se scurge şi mai greu dacă stai şi nu faci nimic în timpul ăsta. Din momentul în care se deschide perioada de transferuri, voi fi cu ochii-n patru pentru a-mi găsi o formaţie să joc. Şi eu am nevoie de o echipă, dar cred că şi multe echipe au nevoie de un fotbalist care poate aduce un plus de valoare şi de varietate în jocul unei formaţii de Liga 1.

E mai greu să ştii că te echipezi pentru un antrenament de unul singur sau pentru un meci în care ştii că vei termina partida lovit din cap până-n picioare?
E mai greu să te antrenezi singur, dar trebuie să fii foarte puternic din punct de vedere mental şi să ţi se imprime bine în creier faptul că după ce te vei lăsa de sport… tot sport vei face. Important este să-ţi reconfigurezi mereu traseul în viaţă în funcţie de obstacolele care-ţi apar. Şi să te adaptezi… Asta e viaţa. O continuă luptă pentru adaptare, iar în fotbal lucrul ăsta ţi se transmite de la juniori.

Ai învăţat asta de la juniori? 
Pot să spun că m-a călit viaţa la Poli Iaşi, nu am ars nicio etapă. Am început de la Divizia D, când echipa trebuia să aibă un junior în teren. M-a călit, jucam pe la ţară, pe terenuri denivelate, te mai loveau… Eu mă consider foarte puternic psihic şi sunt nişte etape care m-au oţelit! Am început la Iaşi, am promovat cu Poli în B, apoi în A şi m-a cumpărat Dinamo, dar m-a mai lăsat şase luni la Iaşi.

Cu ce antrenori ai lucrat cel mai bine în carieră? 
Cu Andone, cu Rednic, cu Walter Zenga. Walter a fost un antrenor foarte bun, a avut încredere în mine, îmi oferea libertate în joc. Cu Reghecampf… Şi cu Marius Baciu, la Chiajna, am colaborat foarte bine.

De ce ai plecat de la Chiajna?
N-am mai fost pe aceeaşi lungime de undă, n-a fost chimia bună între mine şi antrenor. Acolo e un aer păgubos, pesimist, se scaldă într-un bazin de mediocritate şi nu vor să-şi depăşească nicicum condiţia! Drept dovadă, după ce ne-am salvat de la retrogradare în ultima etapă, când ne băteam cu Gaz Metan Mediaş, tot nu şi-au fixat alte ţinte mai înalte. Eu am avut un aport considerabil în traseul echipei, având în vedere încrederea pe care mi-au acordat-o antrenorii şi felul în care am reuşit să influenţez jocul. După ce a venit Marius Baciu, un antrenor cu care am colaborat foarte bine, am jucat titular mai mereu. Nu vreau să fac din asta un titlu de glorie, dar când n-am mai jucat titular, echipa a pierdut sau a făcut egal. Poate că lumea va spune că este coincidenţă, dar contează enorm aportul unui fotbalist capabil să facă diferenţa asupra jocului per ansamblu.

Nu mi-ai răspuns. De ce-ai plecat?
După ce am reuşit să ne salvăm de la retrogradare, am crezut că-şi doresc mult mai mult, având în vedere condiţiile de care beneficiază. Au un teren de antrenament modern, sală de forţă, bazin. Dispun de un complex sportiv foarte bun pentru România, luând în calcul şi condiţiile de care beneficiază celelalte echipe. În plus, au o stabilitate financiară… cât de cât. N-a fost locul meu acolo! După ce ne-am salvat, eu mi-am pus bonus pentru performanţă: pentru câştigarea Cupei României, Cupei Ligii, pentru o calificare într-o cupă europeană. Dar ei tot acolo se scaldă! În mediocritate! E un aer care te trage în jos. Antrenorii vin cu o mentalitate de echipă de la ţară, de echipă mică. Aşa percep şi echipa.

„Alexa nu m-a vrut de la primul antrenament. Cu el e puţin riscant pentru Concordia, e un antrenor fără experienţă! Să lupţi la retrogradare e mai greu decât să te lupţi la titlu”

Să înţeleg că te-a dat afară primarul Mircea Minea?
Cu primarul n-am avut vreo discuţie, îl respect, îl apreciez pentru ce a făcut acolo. Dacă analizezi ce a făcut primarul şi te gândeşti că echipa nu participă în cupele europene, iar spectatorii nu cumpără bilete, poţi spune că a făcut asta ca să lase ceva în urmă pentru orgoliul lui şi pentru oamenii de acolo. E de apreciat.

Dacă nu ai avut discuţii cu Minea, înseamnă că antrenorul nu te-a vrut.
Alexa nu m-a vrut de la primul antrenament. Mi-a spus că nu se bazează pe jucătorii cu experienţă. E un antrenor nou, are puterea să dea afară de la echipă pe cine vrea… gândind logic. E un antrenor la o echipă nouă, normal ar fi fost să vezi ce marfă ai la dispoziţie, să-i ţii pe toţi 10 zile pentru a te edifica de potenţialul fiecăruia şi apoi te hotărăşti pe cine te bazezi. Dar antrenorii au această putere când preiau o echipă… să renunţe la tine fără să te analizeze. Cu Alexa e puţin riscant pentru Concordia, e un antrenor fără experienţă, la început de drum. A antrenat doar la Rapid şi Timişoara.
Sa lupţi la retrogradare e mult mai greu decât să te lupţi la campionat. Gândul că ai putea să pici te distruge psihic. Dar eu îmi doresc să se salveze pentru Minea, pentru foştii mei coechipieri.

Banii i-ai recuperat? 
Banii i-am recuperat. Mi-am dat seama că n-am fost pe aceeaşi lungime şi am preferat să plec. Eu am reziliat contractul cu ei după 20 februarie, data limită la care puteam să devin jucător liber. Nu mai avea rost să stau. Mi-era uşor să stau până la vară, să mă antrenez o oră şi să-mi iau salariul, dar n-am vrut să stau unde nu mi-e locul.

35 de lei a plătit Cristea pentru prima minge din copilărie. „Jucam în faţa blocului. Ţara asta are pepinieră mare, dar nimeni nu mai face din plăcere. Mulţi se gândesc direct la beneficii”

50 de lei a fost primul premiu în bani câştigat de Cristea din fotbal. „La un turneu de sală din Moldova, am fost declarat cel mai tehnic jucător”

90 de dolari a fost primul salariu pe care l-a avut Cristea la Poli Iaşi. „Ai mei nu au fost de acord să fac fotbal, dar apoi au fost alături de mine când au realizat că-l practic dintr-o pasiune imensă”

„Eu am cheltuit banii pentru că m-am bucurat şi de viaţă, şi de fotbal. Am dus o viaţă haotică! Eu am făcut totul din talent în fotbal, nu am fost un tip muncitor”. Cele două sfaturi pe care le oferă tinerilor fotbalişti

Aş vrea să te întreb dacă tu crezi că ai fi putut strânge mai mulţi bani de-a lungul carierei? 
Eu am cheltuit banii pentru că m-am bucurat şi de viaţă, şi de fotbal. Banii vin şi se duc. Trebuie să circule! Dar important e să fii puţin mai chibzuit. Acum, la vârsta pe care o am, dacă ar fi să-mi rezum viaţa într-o propoziţie aş spune că am jucat şi fotbal şi am dat tot ce am avut mai bun din mine şi încă pot să dau, dar mi-am trăit şi viaţa la intensitate maximă!

Şi ai simţit vreodată că-ţi găseşti un echilibru între cele două planuri?
Acum nu pot trăi în trecut şi nu mai pot întoarce timpul, ce-am face dacă tot am regreta lucruri? Îmi place să fiu bine ancorat în prezent. Dar ca să-ţi răspund la întrebarea asta, îţi spun că eu am făcut totul din talent în fotbal. Dacă mai şi munceam, poate atingeam alte zări, dar n-am fost un jucător muncitor. Nu pot spune că regret, dar mă mai gândesc la unele decizii luate. Asta e viaţa şi n-am ce face. Dar am ajuns în postura în care pot să le dau un sfat tinerilor fotbalişti.

Care e?
Trebuie să fie organizaţi atât în viaţa sportivă, cât şi în viaţa socială. Eu n-am fost organizat şi asta dăunează! Dăunează clar asupra cursului carierei tale! E important când şi ce mănânci, în ce interval orar te odihneşti, când mergi la sală… Eu am dus o viaţă puţin haotică şi talentul meu poate că ar fi fost valorificat altfel dacă aş fi avut un alt ritm de viaţă. Şi alt sfat pe care îl mai pot da tinerilor fotbalişti este să nu fie niciodată în coproprietate. Ori… ori! Niciodată să nu fie în proprietatea a două cluburi! Ori sută la sută, ori rămân!

Cum ţi s-a întâmplat ţie cu Dinamo şi Iaşi? 
Ştii, uneori mă gândesc că mai bine făceam şi eu parte din bizareriile vremii! Adică să fiu în proprietatea unui acţionar de la Dinamo… dintre cei şapte sau opt sau câţi erau. Aşa aş fi putut să mă fi transferat mai uşor. Fac haz de necaz acum… dar poate că ar fi fost mai bine. Să fi fost al lui Neţoiu, Badea, Borcea, Turcu! Aşa am devenit o minge de ping-pong între Ştefan cel Mare şi Iaşi. Când venea o ofertă de câteva milioane de dolari din Germania sau din Turcia, nu mă dădea Dinamo pentru că ideea lor de afacere era obstrucţionată de cota pe care ar fi trebuit să o livreze spre Iaşi! Şi îşi spuneau: „De ce să le dăm noi bani ălora!?„. Aşa gândeau! Şi tot sperau să aibă sută la sută. Cei de la Iaşi nu voiau să cedeze şi mie mi-a dăunat asta!

Şi când apărea o ofertă de afară?
Plecau oamenii rapid! Cine te aşteaptă pe tine!? Stai să ajungă la un numitor comun Dinamo cu Iaşi! Nimeni nu te aşteaptă!

Bild

„La Dinamo am fost primit foarte bine, erau jucători mari: Petre, Niculescu. Dinamo mi-a dat această mentalitate de învingător. La Dinamo, oriunde mergeam, cu cine jucam, trebuia să câştigăm!”

„Execut bine loviturile libere din instinct, din talent şi e important să exersezi mult”

„Bălan de la Voluntari execută cel mai bine loviturile libere în Liga 1. Are o lovire a balonului ca la carte”

Adrian Cristea

„N-am avut noroc de bani în carieră”. Întrebare: „E adevărat că Borcea îţi dădea bani din propriul buzunar?” Răspuns: „Da, nu ascund lucrul ăsta, îmi dădea nişte prime, dar la ce salarii aveau unii…”

Pe ce salariu ai venit la Dinamo?
2.000 de dolari.

Şi ai ajuns până la 70.000 de dolari…
Pe acolo… N-am avut noroc de bani în carieră…

E adevărat că a apărut o doză de frustrare când ştiai că alţi colegi erau plătiţi mai bine ca tine? 
E vorba de management la echipă, pentru că lucrurile astea tot se află între jucători. A fost o eroare din partea managementului clubului. Erau jucători nemulţumiţi că unul ia atât, altul ia atât. Nu era supărarea mare între noi, ci pe oamenii care gestionau situaţia de o manieră lipsită de profesionalism.
Asta a făcut Gigi Becali când în Ghencea au reapărut performanţele. Factorul esenţial a fost că a echilibrat balanţa salariilor la toţi jucătorii. Dinamo a pierdut mult teren în lupta cu Steaua, la un moment dat, pentru că la clubul din Ştefan cel Mare erau discrepanţe consistente în privinţa banilor.

E adevărat că Borcea îţi dădea bani din propriul buzunar?
Da, nu ascund lucrul ăsta, îmi dădea, îmi dădea nişte prime, nu ascund, dar la ce salarii aveau unii…

Cu ce acţionar de la Dinamo te-ai înţeles foarte bine?
Cu Borcea, cu Walter. El m-a luat şi la Universitatea Cluj. Cu Nea Vasile! (n.r. Turcu). Dumnezeu să-l odihnească! Era un tip foarte sufletist, degeaba îl  înjurau suporterii. Era singurul care băga bani la Dinamo într-o perioadă. Nea Vasile era foarte sufletist, era unul dintre cei mai sufletişti acţionari din tot fotbalul românesc. Şi acum mă gândesc… în ce dezavantaj am fost că nu am aparţinut unui acţionar: trei la Borcea, patru la Neţoiu…

Îl înjurau suporterii pe Turcu, dar te înjurau şi pe tine de foarte multe ori. Îţi reproşau că eşti indolent şi că ar putea să pice ceva lângă tine şi tot nu te-ar fi deranjat.
Indolent….

Indolent! 
Ăştia sunt suporterii, nu-i poţi mulţumi pe toţi. Eu sunt tare din punct de vedere psihic, nu-mi tremură picioarele dacă ţipă unul la mine sau dacă mă înjură altul. Nu-i poţi împăca pe toţi. Ca suporter de fotbal trebuie să ai un tablou complet despre echipa ta. Să ştii ce poate face un jucător, cum te poate ajuta altul – în funcţie de calităţile pe care le posedă fiecare. La noi… hai să înjurăm. Ştii de ce mă înjurau pe mine?

De ce? 
Pentru că nu recuperam şi pentru că nu intram prin alunecare. Pe Mărgăritescu ştii de ce-l înjurau?

Zi-mi tu!
Pentru că nu dribla! Îţi dai seama care erau aşteptările…

„La Euro 2008 n-am jucat, dar a fost o experienţă unică. Sunt momentele care te validează ca fotbalist. Chiar dacă doar am simţit şi am văzut tot… N-am jucat”

„Oamenii pe care-i ai în jurul tău! Ăsta e un factor esenţial în cariera de fotbalist născut şi crescut în România”

„Cele mai frumoase goluri? Eu marchez mai rar, sunt un jucător de creaţie şi de ultimă pasă. Dar mi-aduc aminte de un gol cu Timişoara, cu Ceahlăul şi la Chiajna, un gol cu Petrolul. Frumos! Marchez mai rar, dar şi când marchez!”

Adrian Cristea

Pe unde s-au evaporat cei 600.000 de euro, primă de la Gigi Becali, pentru Dinamo – CFR 1-0, în mai 2007. „Din păcate, jucătorii nu au mai contat. Au contat alte persoane”

Am fost pe stadionul Dinamo, pe 8 mai, acum 10 ani, când i-aţi învins pe CFR, eraţi deja campioni şi Steaua s-a dus în preliminariile Ligii Campionilor. Tu ai înscris şi ai stabilit scorul final: 1-0.
A fost un gol frumos, obişnuit, din lovitură liberă.

Ai bătut de pe loc.
Oarecum.

Şi golul tău a generat o imagine rară în fotbalul românesc. Gigi Becali a fluturat fularul echipei Dinamo. 
Nu a fost un spectacol de bun augur, trebuie să ai o decenţă, să arăţi caracter. A fost un spectacol pentru voi, pentru televiziuni!

8 mai 2007, o întâlnire lejeră pentru dinamovişti înaintea partidei cu CFR Cluj. Echipa antrenată de Mircea Rednic era pe primul loc în campionat, la 13 puncte distanţă de clujeni. O nouă victorie în faţa CFR-ului şi Dinamo se apropia cu paşi repezi de cel de-al 18-lea titlu din istoria clubului. 1-0 pe Ştefan cel Mare şi fularele alb roşii inundau “Groapa”.  Visul a devenit realitate, Dinamo a devenit campioana României, iar Steaua, de pe locul secund, a ajuns în preliminariile Champions League.

Atunci aţi avut 600.000 de euro primă din partea lui Gigi Becali… 
Nu ştiu din partea cui am avut.

A fost o primă mare…
O primă mare, dar chiar nu ştiu din partea cui am avut-o. De obicei, pe jucători nu-i interesează de unde vin banii. Să vină!

Şi au venit până la urmă, atunci?
(momente de pauză) ….

A fost o ceartă la oficială, una în care Bogdan Lobonţ le-a reproşat conducătorilor voştri că şi-au bătut joc!
Toţi aveam familii, copii… A fost o situaţie neplăcută, din păcate nu au mai contat jucătorii, au contat alte persoane.

La cine te referi?
E trecut, nu mai contează.

Înţeleg că n-au mai ajuns toţi banii la voi.
Mda.

Episodul „Microbuzul”. „Am luat atitudine faţă de unele nereguli care se întâmplau în sânul echipei. Conducătorii încercau să-i acopere pe alţii. Şi acum aş proceda identic”

Ai avut oameni care să te sfătuiască de-a lungul carierei? 
Chiar atunci când am venit de la Iaşi, mi-a recomandat cineva un impresar străin,  nu-i mai dau numele. A făcut transferul la Dinamo şi a luat omul vreo 10.000 de dolari. A plecat şi nici în ziua de azi n-a mai dat vreun telefon. Pe urmă eu n-am avut impresar, am mai fost cu Giovani Becali după o perioadă, dar având şi situaţia contractuală despre care ţi-am vorbit… Era greu.

Ce maşină ai?
Nu am maşină momentan. Am avut şi permisul luat… Am dat din nou examen ca să-mi iau permisul.

Ştii de ce te întreb asta?
Nu-mi dau seama.

Voiam să te întreb dacă-ţi mai place să mergi cu microbuzul?
Haha, ştiu unde baţi. Am luat atitudine faţă de unele nereguli care se întâmplau în sânul echipei faţă de unii dintre jucători, faţă de întreaga echipă. Conducătorii au încercat să-i acopere pe unii şi cu ceilalţi se purtau altfel. Să ştii că şi acum aş proceda identic.

15 aprilie 2010 a marcat istoria clubului din Ştefan cel Mare. Episodul “Lotul microbuzul” s-a desfăşurat la Cluj şi i-a avut ca protagonişti pe Bratu, Mărgăritescu, Zicu, Adrian Cristea, Boştină şi Alexe, iar ca actori într-un rol secund pe N’Doye, Kone şi Diabate. Totul a început după ce Dinamo a ratat Cupa României. În partida retur din semifinale, CFR Cluj a câştigat în Gruia, 2-1, iar tensiunea la Dinamo a atins cote maxime (în tur Dinamo – CFR Cluj a fost 1-1). După eliminarea din finală, cei trei străini de la echipă – N’Doye, Kone şi Diabate – au ales să-şi ridice glicemia cu ajutorul cuburilor de gheaţă din mixul whisky-RedBull. În toiul nopţii, Bratu a luat foc şi a fost la un pas să se ia la bătaie cu Prunea: “Suntem într-o situaţie delicată, iar nouă ne arde de cluburi acum?”. Alături de fostul atacant, s-au mai “răsculat” şi alţi dinamovişti: Mărgăritescu, Zicu, Adrian Cristea, Boştină şi Alexe. Enervaţi de lipsa de reacţie a oficialilor, dinamoviştii au dat ultimatum: „Ori el, ori noi! Dacă rămâne N’Doye la echipă, plecăm noi, ceilalţi. Toţi!”

La două zile distanţă, Dinamo avea meci în Liga I cu Gloria Bistriţa, iar câinii au anunţat că vor părăsi cantonamentul. Zis şi făcut. Solidari cu Bratu, care fusese trimis la echipa a doua după reacţia violentă la adresa lui Prunea, Mărgăritescu, Zicu, Adrian Cristea, Boştină şi Alexe au luat microbuzul şi au plecat din cantonamentul roş-alb. Alături de Bratu, la echipa a doua a fost trimis şi N’Doye şi a fost amendat cu 15.000 de euro. Kone şi Diabate au fost amendaţi cu 2.000 de euro, iar “dezertorii” au fost penalizaţi cu câte 5.000 de euro. În lot, pentru meciul cu Bistriţa, au rămas doar 13 jucători. Gloria Bistriţa – Dinamo s-a terminat 3-2.

Aţi fi putut trece de Lazio?
Greu.

Era destrămată echipa?
Toată echipa şi-a dorit acea calificare. Ce s-a mai auzit de atunci… Eu n-am simţit sau n-am văzut să fie discuţii în jurul meu.

Cum ţi se pare acum Dinamo?
Negoiţă nu are potenţă să ţină un club precum Dinamo, asta e maximum pentru el. Dinamo e o pălărie prea mare pentru el. A scos-o din insolvenţă, din păcate astea sunt vremuri grele. Nivelul societăţii din România se reflectă şi în stadiul în care se află fotbalul… şi sportul în general.

„Mi-am deschis atelierul de haine de lux pornind de la ideea că bărbaţii trebuie să se întoarcă la atitudinea, vestimentaţia şi comportamentul de gentleman”. Cât a investit

Aş vrea să vorbim puţin despre cariera ta pe un alt teren, al afacerilor. Ce te-a determinat să investeşti în atelierul de haine de lux pentru bărbaţi de pe strada Alexandru Philipide din centrul Bucureştiului?
Eu m-am gândit că, la un moment dat, se va termina cariera mea de fotbalist. Şi nu mă pasionează cariera de antrenor. Poate, undeva mai sus, în organigrama unui club. M-am tot gândit şi am încercat şi câteva business-uri pe lângă acesta cu costume. Atelierul pe care l-am deschis împreună cu un prieten, asociatul meu, a pornit de la ideea că bărbaţii trebuie să se întoarcă la atitudinea de gentleman. Şi aici mă refer la atitudine, vestimentaţie şi comportament în societate.

 

Cu câţi bani ai pornit Christian Tailoring?
Între 25.000 de euro şi 30.000 de euro, eu şi asociatul meu. Încercăm să creştem pas cu pas, facem totul pe măsurile clientului. Toate piesele vestimentare sunt personalizate până la ultimul detaliu, la serie e mai simplu – se fac mai mulţi bani.

De ce design vestimentar?
Pentru că-mi place să mă implic, să joc şi acest rol de designer vestimentar. Mie mi-a plăcut mereu moda, mi-a plăcut să am grijă de mine, să mă îmbrac cât mai bine.

Au stil bărbaţii din România?
A început să se dezvolte şi la noi această grijă de a te îmbrăca. La femei… nu mai spun, româncele se îmbracă foarte bine, sunt foarte frumoase. La bărbaţi mai trebuie să lucrăm, ca să-şi cultive această pasiune pentru îmbrăcăminte.

 

Bild

Întrebare: „Zi-mi o femeie frumoasă din România!?”. Răspuns: „Ştii că sunt într-o relaţie…!”. Actriţa care l-a impresionat pe fostul dinamovist

Ce rol are o femeie în viaţa unui fotbalist?
Un rol important, dacă doreşti ceva serios. Dacă eşti mai libertin şi nu pui preţ… Sunt vârste şi vârste…

Ai avut colegi care tânjeau după viaţa de burlac?
Mai glumeam între noi, erau fotbalişti cu familii şi nu mai puteau să vină cu noi la un şpriţ, dar fiecare cu viaţa lui.

Cum arată o femeie frumoasă?
Fiecare vede frumuseţea în felul lui. Importantă e chimia pe care o ai cu persoana respectivă. Frumuseţea e în ochii privitorului.

Ce nu-ţi place la o femeie?
Vulgaritatea, lipsa feminităţii, lipsa educaţiei.

Zi-mi trei femei frumoase din România!
Acum… sunt într-o relaţie… vrei să…!? (n.r. – Adrian Cristea se află într-o relaţie cu Maria Păuna, supranumită „Prinţesa Sprâncenelor”).

Atunci zi-mi doar una!
Ştii că sunt într-o relaţie…

Ştiu că eşti într-o relaţie, dar zi-mi o actriţă frumoasă!
Din România sau de afară?

Ştiu că eşti într-o relaţie, aşa că spune-mi de afară!
Monica Bellucci! Dar sunt multe şi în România.

Spune-mi trei fotbalişti străini cu stil!
David Beckham e fashion icon, dar are o armată de stilişti. Italienii se mai îmbracă foarte bine.

Balotelli!?
Haha, nu e pe stilul meu! Dar important e să te simţi bine în pielea ta şi atunci când pui o haină pe tine să-ţi dea un plus de încredere şi de siguranţă în propria persoană.

„Nu m-a impresionat niciun jucător străin care a evoluat în România. Nici Wesley, nici Adailton! Jucători buni, marcatori, atât”

„Jucătorii români când fac pasul de la o echipă mică la Steaua sau Dinamo au mari probleme. Te întrebi ce a păţit ăsta de nu mai joacă aşa cum o făcea înainte?”

Adrian Cristea

A câştigat la Steaua cât n-a câştigat la Dinamo. „Prima pentru calificarea în Champions League a fost foarte mare”. Cum a scăpat Becali de el. „Era în detenţie, i s-au picurat multe în urechi. Ce era să facă Reghecampf? Să sacrifice o întreagă echipă pentru mine?”

Hai să vorbim şi despre perioada Steaua. Cum ai ajuns acolo?
M-a vrut Gigi Becali, am vorbit cu el la telefon, dar şi cu Laurenţiu Reghecampf. Şi a fost un pas important pentru mine, trecerea la o echipă cu tradiţie şi cu o organizare excelentă. Peste Dinamo la toate capitolele.

De ce n-ai reuşit să te impui? 
Ba da, m-am impus, dar am stat foarte puţin. Reghecampf m-a băgat de câte ori a putut, din păcate, nu m-au vrut nişte oameni din anturajul lui Gigi. El pe atunci se afla în detenţie, vorbea la telefon mai mult. Îmi imaginez ce i-au băgat în cap oamenii lui… până când Gigi a zis: „Cristea – stop!„. Îţi dai seama că Reghecampf nu putea să sacrifice o echipă pentru mine! I s-au picurat în urechi vrute şi nevrute despre mine. Dacă ne uităm pe statistici, faţă de alţi jucători am avut cifre asemănătoare sau superioare.

E adevărat că ai câştigat la Steaua cât n-ai câştigat ani buni la Dinamo?
E adevărat că prima de calificare în Champions League a fost foarte mare.

Cum ai lucrat cu Neubert?
Neubert e un preparator foarte bun şi Steaua are de suferit pentru că nu mai este el. Mi s-a părut cel mai bun om cu care am lucrat. Nu făceam mai mult de jumătate de oră cu el, dar făcea foarte intens, 200 la sută şi perioade scurte în care spuneai că nu mai poţi, că nu termini exerciţiul respectiv, dar îl duceai până la capăt. Deveneai strong cu el.

„Un jucător de ultimă pasă, de creaţie, trebuie să anticipeze locul în care ajunge vârful de atac”

„Dacă eşti educat şi ştii să te comporţi în lume, niciodată nu te va arăta lumea cu degetul: uită-te la ăla! E român!”

Adrian Cristea

„Florin Niţă e un fotbalist pe care nu-l avantajează marketingul. Rar găseşti în lumea fotbalului un jucător ca el”. Cine e antrenorul care poate transforma rapid cota unui jucător şi cum stau în genunchi antrenorii în faţa patronilor

De ce nu mai trag la poartă fotbaliştii români? 
Am observat şi eu, mai ales la naţională, că ne-am pierdut identitatea. Românii sunt mingicari, talentaţi, ne place mingea, ne place să driblăm. Nu mai văd ce vedeam înainte. Ne plăcea să avem posesie, să avem ocazii de poartă, acum doar ne apărăm şi poate-poate facem ceva pe contraatac. Hagi are experienţă şi ştie foarte bine: jucăm „lungă şi pe a doua” şi vedem ce o ieşi! Ne-am pierdut identitatea.

Care e cauza?
Cauza provine şi din mentalitatea antrenorilor noştri. Probabil din frica de a nu fi demişi. Ei la ce se gândesc? În primul rând se gândesc ce să facă pentru a nu pierde un meci. Nicidecum ce să facă pentru a câştiga un meci!? E un detaliu care face diferenţa. Dacă nu pierd, mă duc în faţa patronului şi îi spun ce bine m-am apărat, ce puternici suntem. Dacă nu am dat gol, găsim noi scuze.

Spune-mi un antrenor român care poate transforma repede cota unui jucător de la 200.000 de euro la 1 milion de euro!
Acum e Hagi, care are un proiect foarte bun, chiar e de admirat şi îi doresc să câştige campionatul! N-au experienţă băieţii lui la meciurile mai tari, fiind tinerei se mai şi pierd. Mai sunt antrenori buni, nu contează doar antrenorul, sunt mai mulţi factori care-l fac pe jucător să crească. În acest plan contează şi echipa la care joci, şi marketingul.

Spune-mi un fotbalist român capabil să facă saltul la o echipă importantă, dar pe care nu-l avantajează marketingul! 
Florin Niţă de la Steaua! Marketingul nu-l avantajează. E un portar foarte bun. Îl ştiu şi cum se antrenează, e un caracter extraordinar, rar există în lumea asta fotbalist ca el. Dar n-are imagine, aşa s-a format el.

„Sunt fotbalişti români care ar trebui să-şi facă în faţa casei statuie cu Giovani Becali. Să-i mulţumească şi să-i pupe statuia! A dus afară jucători care nu făceau un dribling, i-a vândut pe casete şi pe CD-uri, pe şmecheria lui”

Ceea ce înţeleg din spusele tale e că sunt şi au fost foarte mulţi fotbalişti umflaţi. 
Sunt alţi jucători care au imagine şi au plecat pe imagine. Sunt unii jucători care ar trebui să-i facă o statuie lui Giovani Becali! Să-i facă o statuie, să şi-o pună în faţa casei şi să-i mulţumească. Pe mulţi i-a dus Giovani afară cu şmecheria lui.

Pe câţi? Dă-mi un exemplu! 
90 la sută! Ştim foarte bine cum îi ducea pe relaţiile lui. Au mai fost şi unii de valoare, bineînţeles!

Per total, fraţii Becali au făcut bine sau rău fotbalului?
Şi un bine, dar şi un rău! Rău – că n-au fost puţin mai selectivi în a vinde jucătorii, şi-au văzut interesul lor, dar trebuiau să se gândească şi pe viito. N-au gândit în perspectivă, au dus jucători care nu ştiau să tragă la poartă şi să dribeleze, i-au vândut pe CD-uri şi pe casete video. Ducând astfel de oameni, nivelul fotbalului românesc a scăzut.

Luăm în calcul norocul, fotbalişti români care prind vârf de formă şi scăderea de nivel a adversarilor din grupă. Ne calificăm la Mondialul din Rusia?
Greu, aproape imposibil! Nu există chimie între fotbaliştii români şi selecţioneri străini. Nu e o formulă bună, nu cunoaşte Daum jucătorii, mentalitatea noastră şi, drept dovadă, n-a făcut mare lucru. Orice antrenor român care venea, dacă nu reuşea mai mult, măcar cât a reuşit Daum… tot făcea şi el. Sau, pentru a merge pe varianta unui antrenor străin, aş fi mizat pe tehnicieni care au stat prin Liga 1, gen Walter Zenga.

„M-am inspirat şi de la Ilie Dumitrescu, şi de la Adrian Ilie”. Cine va câştiga campionatul şi idolii de afară

Spune-mi doi jucători de care nu ai putut să treci la antrenamente sau în meciuri prin dribling? 
Nu cred că au fost… Nu există să nu treci niciodată!

Niciodată?
Nu… nu există!

Un coechipier?
Coechipier!? Poate Mărgăritescu, e aşa, îndesat, mi-a plăcut pentru postul lui, e prietenul meu.

Dar ai furat driblinguri de la alţi jucători…
Toţi am crescut cu Hagi, Ilie Dumitrescu, Adi Ilie. Am luat şi de la Dumitrescu şi de la Adrian Ilie… Jucător foarte bun, cu simţul porţii, inteligent în joc, foarte tehnic. Acum suferim la angajament, la alte lucruri, dar la talent stăm bine. De afară mi-au plăcut Van Basten, Romario, brazilianul Ronaldo şi Zidane. Cum se mişcau, cum pasau…

www.prosport.ro

Please follow and like us:

Metropola Chiajna – sau dilema asumarii urbanului ca standard de viata si de locuire

BildText: Carmen Mihalache

Foto: Bogdan Cătălin CazaciocBucharest Housing Stories

 Chiajna de astăzi este percepută de către cei care o locuiesc – deopotrivă localnici și alogenii stabiliți aici, îndeosebi în ultimul deceniu – din ce în ce mai mult ca o „metropolă”, denumire șăgalnică ce trimite însă în modul cel mai serios și profund către un pronunțat aspect și caracter urban.

Modelul tradițional de locuire al Chiajnei din diferite perioade anterioare anului 1990 are încă o identitate certă dată de comunitățile coezive, de casele construite într-o relaţie de coerenţă cu vecinătăţile și cu mediul, ca și de unitatea stilistică a detaliilor lor arhitecturale, de străzile cu o identitate proprie. Acest model a început să fie puternic (și agresiv, am zice) concurat de construcțiile apărute pe teritoriul Chiajnei îndeosebi în perioada 2000 – 2015, cu densitate mare, cu localizări adesea improprii, realizate de cele mai multe ori într-un timp scurt, cu materiale ieftine și fără să fie respectate proporțiile reale, conforme normelor, ale unor spații de locuit, reflectând mai degrabă interesele financiare ale dezvoltatorilor imobiliari de diferite calibre decât modele de locuire coerente.

„E un hibrid, da’ e un hibrid ciudat: nu e nici cal, nici măgar, nici catâr! Pur și simplu e Chiajna. Cu ceva element țărănesc în comportament, în rădăcină, civilizație, cu un element de urban care-i vizibil: străzi asfaltate, canalizări, vile, gaze, internet, tot ce trebuie, nu?“ (Constantin, bărbat, 69 ani, locuitor sat Chiajna)

Chiajna are astăzi o infrastructură edilitară relativ dezvoltată, o economie puternică și diversificată (întreprinderi industriale, servicii, depozite, zone comerciale moderne), funcționând ca o prelungire de facto a orașului.

„Chiajna tinde spre un urbanism general, pe care noi nu vrem să-l propagăm ca idee politică, adică să-l facem oraş. Pentru că nu ne convine, ar fi impozitul mare şi nu ne convine. Stăm în standardul nostru de viaţă care e foarte bun, ţinând cont de investiţiile care au fost făcute. Chiajna, ca putere financiară, ţinând cont de primărie, are bani, deci are din ce să întreţină. Avem echipă, sală de sport, avem stadion… Deci dotările sunt (…)  Evoluţia de viitor este spre un progres mai bun, modern. Modern.“ (Tudor, bărbat, 66 ani, locuitor sat Chiajna

Însă spațiul rural înseamnă și ceea ce comprimă un teritoriu în timp ca atitudini umane față de mediul natural, față de pământ ca sursă de putere materială și spirituală, față de familie și față de semeni. Or, în acest punct, Chiajna veche, omogenă, se definește ca fiind încă rurală. Partea sa nouă, în construcție, este eterogenă și într-un proces de definire aflat deocamdată la debutul său

BildText: Carmen Mihalache

Spațiul rural nu se mai suprapune peste spațiul agricol, ca în trecut; structura lui s-a modificat și s-a diversificat, fiind un spațiu periurban influențat progresiv de lumea urbană aflată atât de aproape. Ruralul în sens tradițional nu se mai regăsește nici în ocupațiile tradiționale ale populației, nici în timpul efectiv petrecut în teritoriul rural: parte din localnici trăiesc tot timpul în localitate, alţii petrec aici doar o parte din timp, lucrând în afara localității, iar unii vin aici doar pentru sfârşitul săptămânii.

BildText: Carmen Mihalache

„Chiajna are o situaţie puţin diferită, e un amalgam între viziunea orăşenească sau de orăşean a oamenilor care s-au născut aicea, care au trăit în case specifice zonei, dar fiind în apropierea unui centru mare, influenţa a fost foarte puternică. Şi-atuncea modelele de casă sau experienţa pe care a acumulat-o fiecare l-a dus să vrea altceva decât casa pe care omul o moşteneşte sau în care a trăit sau în care s-a născut. Toţi vor altceva.“ (Tiberiu, bărbat, 60 ani, locuitor București

Bild

În Chiajna, migraţia tot mai accentuată spre rural (exodul urban temporar sau definitiv, la care se adaugă imigrările din satele mai îndepărtate de București), cu motivaţii multiple, a influențat profilul demografic al localității, a convertit un spațiu eminamente agricol într-un spațiu aproape integral construit și subminează, deocamdată, sistemul tradiţional de locuire local.

Viitorul locativ al Chiajnei se află într-un proces permanent de edificare. Tendința evidentă de modernizare caută o cale de a împăca tradiționalul cu modernul și autenticul cu artificialul, păstrând un echilibru între aspectele rurale și cele urbane și făcând eforturi să respecte limitele acestora de specificitate. Obligată să-și rescrie continuu identitatea, Chiajna locuită nu pare să-și dorească să conserve insulele de locuire rurală încă autentică cu prețul sacrificării ideii de modernitate.

Din punct de vedere arhitectural, casele vechi îşi mențin aspectul și structura oarecum artificial, frâna mijloacelor financiare avute la dispoziție favorizând deocamdată această stare de fapt. Din punct de vedere socio-cultural, însă, atitudinea față de locuire a localnicilor se menține ca una esențialmente rurală, pentru că ruralul nu înseamnă neapărat în momentul de față tradiții moarte, imobilism, peisaj agricol sau idilic, și toate aceste lucruri se văd în procesul locuirii.

Sub presiunea alogenilor, localnicii încearcă să menţină o locuire optim adaptată la mediu, sănătoasă şi durabilă, şi continuitatea unor atribute ale tradiţiei, preluând tot ceea ce oferă confortul modern, dar refugiindu-se într-un trecut sigur. Conştienţi că modalitatea tradiţională de organizare a locuirii şi-a dovedit viabilitatea la timpul ei, nu sunt pregătiţi să renunţe complet la ea, sesizând correct dezavantajele „deruralizării” teritoriului şi pericolele deja prezente ale urbanizării. Pragmatismul tradiţional local în conflict cu modernitatea globalistă va genera cel mai probabil un nou tip de tradiţie a locuirii, proprie zonei, care să continue să funcţioneze chiar şi după pierderea coeziunii comunităţii rurale, aşa cum exista ea până în anul 2000. Și asta întrucât comunităţile tradiţionale au fost întotdeauna capabile de a-şi autoregla mediul construit

Textul are la bază capitolul „Metropola Chiajna. Experiențe ale locuirii într-un spațiu rural periurbandin volumul colectiv „De la stradă la ansambluri rezidenţiale. Opt ipostaze ale locuirii în Bucureştiul contemporan” (Editura Pro Universitaria, Bucureşti 2016) şi web documentarul Bucharest Housing Stories. Atât volumul, cât şi web documentarul, au fost realizate de Asociaţia VIRA în cadrul proiectului „Case Vii. Diversitatea culturală a spaţiilor de locuit din Bucureşti şi împrejurimi” finanțat printr-un Grant oferit de Norvegia, Islanda, Liechtenstein şi Guvernul României în cadrul Programului PA17/RO13 „Promovarea Diversității în Cultură și Artă din cadrul Patrimoniului Cultural European” (parteneri proiect: Asociaţia Mişcarea pentru Acţiune şi Iniţiativă Europeană şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român). Volumul şi web documentarul pot fi accesate gratuit la adresa: www.bucharesthousingstories.ro

Please follow and like us:

Masini de gunoi, blocate la descarcare la groapa din Chiajna. IRIDEX: Romprest refuza plata suprataxei / Romprest – Locuitorii Sector 1 nu vor ramane cu deseurile neridicate

36 de maşini Romprest, încărcate cu gunoi, sunt trase pe dreapta şi nu li se permite accesul, luni, la groapa de gunoi Chiajna din Ilfov după ce compania de colectare ar fi refuzat semnarea noului contract care prevede achitarea suprataxei de 80 lei pe tonă, susţin reprezentanţii IRIDEX

Luni dimineaţă, 36 de maşini încărcate cu gunoi au fost trase pe dreapta şi nu li s-a permis accesul pentru descărcare la groapa de gunoi Chiajna, administrată de IRIDEX, pe motiv că reprezentanţii Romprest, cei cărora le aparţin maşinile, ar fi refuzat să semneze noul contract unde se prevede achitarea suprataxei de 80 de lei pe tona de deşeuri, au declarat oficialii IRIDEX pentru agenţia MEDIAFAX.

„Nu e vorba despre nicio formă de protest din partea noastră. Pur şi simplu, operatorul Romprest, cel care este desemnat să facă salubrizarea în Sectorul 1, a refuzat să semneze noul contract, contract care prevedea şi achitarea taxei de 80 de lei pe tonă, taxă impusă de legislaţia românească emisă de Guvernul României. Refuză fără niciun motiv concret şi legal, doar afirmă că această taxă se va proroga, că urmează să se amâne, dar această eventuală amânare, deocamdată, nu este publicată în vreun act normativ şi nu are niciun temei. Pentru că există riscul ca această taxă să nu fie plătită de către cel care aduce gunoaiele, în speţă de către Romprest, şi atunci ne transformăm din oameni cinstiţi în potenţiali evazionişti fiscali sau infractori, prin faptul că nu avem de unde să plătim această taxă, trebuie să fie plătită de către cel care generează deşeurile, nu de cel care le elimină. Noi am înştiinţat din noiembrie anul trecut cu privire la obligativitatea acestei taxe, pe toată lumea, inclusiv în presă. Personal, cred că aşteaptă, speră ca aceea taxă să fie amânată sau anulată şi în această speranţă ei nu vor să semneze noul contract. Toţi ceilalţi operatori sau autorităţi publice locale au semnat şi au acceptat obligativitatea acestei taxe, singurul care a refuzat este operatorul Romprest. În momentul de faţă, toate maşinile Romprest sunt trase pe dreapta, nu îi primim.”, a declarat Sorin Matei, director tehnic al IRIDEX, pentru agenţia MEDIAFAX.

Primarul Sectorului 1, Dan Tudorache, a acuzat IRIDEX, în timpul comandamentului convocate de Primăria Capitalei, că încearcă să „forţeze mâna” autorităţilor locale

„Avem informaţii că la groapa de gunoi IRIDEX un număr de 36 de maşini sunt blocate.(…) Mi-e frică să nu fie blocată şoseaua de centură.(…) S-au hotărât ei acum să ne forţeze mâna, să blocheze depozitarea gunoiului, sugerând că avem acea taxă de plătit. (…)Până miercuri se va rezolva problema, dar sper să nu continue această luptă inutilă”, a spus Dan Tudorache, primarul Sectorului 1.

Primarul general susţine că a luat legătura cu ministrul Mediului pe această problemă şi că vor fi comunicate soluţii.

„Societatea IRDEX ţine gunoiul la poartă, lucru urât şi ilegal. Invocă că vor trebui să plăteaască suprataxa. Nu este adevărat, nu sunt în niciun pericol. Am luat legătura cu ministrul Mediului, Daniel Constantin, fireşte că nu poate să tolereze, sunt convinsă că a luat măsuri„, a adăugat Gabriela Firea.

Reprezentanţii Romprest susţin că locuitorii Sectorului 1 nu vor rămâne cu deşeurile neridicate, în contextul în care s-a refuzat plata suprataxei prin semnarea unui nou contract cu IRIDEX, la ora transmiterii acestei ştiri fiind purtate discuţii la sediul primăriei pentru a se găsi soluţii.

„Reprezentanţii Romprest se află în incinta Primăriei Sector 1 pentru a căuta soluţii alternative, garantând totodată că deşeurile vor fi ridicate de la locuitorii sectorului. Vom reveni cu mai multe detalii după ce se va termina această şedinţă.Se vor găsit soluţii alternative iar locuitorii sectorului sunt asiguraţi că nu vor rămâne cu deşeurile neridicate”, a declarat Adriana Calcan, purtător de cuvânt al Romprest, pentru agenţia MEDIAFAX.

36 de maşini Romprest, încărcate cu gunoi, sunt trase pe dreapta şi nu li se permite accesul, luni, la groapa de gunoi Chiajna din Ilfov după ce compania de colectare ar fi refuzat semnarea noului contract care prevede achitarea suprataxei de 80 lei pe tonă, susţin reprezentanţii IRIDEX. – mediafax.ro

Please follow and like us:

STEAUA. Muta Becali echipa la Chiajna? Decizie de ultima ora: Ma intilnesc cu el!

 

Bild

UPDATE. Gigi Becali a anunţat că se va întîlni cu primarul din Chiajna în următoarele zile, dar nu mai doreşte să investească.

„O să mă întîlnesc cu primarul din Chiajna marţi sau miercuri, dar nu mai vreau să fac această mutare. Procesul o să mai dureze 3-4 ani şi nu are rost. Eu doream să fac asta pentru viitor. E posibil să fac acest artificu în vară, dar acum nu mai am nevoie. Acum o să iau jucători pe societatea asta. Nu mai pot să transfer jucătorii tineri pe care eu îi doream şi aşa îi puneam pe altă societate”, a spus Becali.

UPDATE / Gigi Becali a reacţionat după declaraţiile făcute de Marius Burcă şi a anunţat că a primit o propunere de la Mircea Minea, de la Chiajna: „Ce preşedinte? Are el vreo putere? Eu vorbesc cu patronul, nu cu Burcă! Patronul este prietenul meu demult, mi-a zis că facem cum vreau eu.

M-a sunat ăsta de la Chiajna, primarul. Şi mi-a zis că pentru ce să iau eu o echipă din B, C. A zis că îmi dă echipa lui şi am jucătorii în divizia A. Dacă, prin absurd se întîmplă, bag 20 de milioane, cîştig campionatul din primul an, direct. N-am nicio treabă cu numele, se schimbă. Voi avea parte de suporteri. Am primit nişte mesaje de la galerii, care au organizat deja la prefecturi să facă miting. O să fac eu un miting, iau aprobările, cu 500.000 de oameni, ca la revoluţie.”, a spus Becali la Digisport.

Marius Burcă, preşedintele celor de la Metaloglobus, a vorbit despre discuţia pe care Gigi Becali a avut-o cu patronul clubului în vederea achiziţionării acestuia:

„N-am luat parte la nici o discuție. E de notorietate faptul că patronul nostru este fan al Stelei, merge la meciuri și stă în apropierea domnului Becali. Am discutat cu patronul nostru despre asta și mi-a explicat. A fost o discuție acum o lună, o lună și ceva.

Gigi Becali l-a întrebat despre echipa de fotbal dacă o vinde și răspunsul a fost scurt. Nu! Discuția a durat 30 de secunde. Gigi Becali poate spune ce vrea el. Nu e asta o problemă”, a spus Burcă pentru GSP.RO

Please follow and like us:

La Multi Ani 2017 !

– Aho…aho prieteni dragi,
Staţi puţin şi ascultaţi
Mâine anul se-noieşte
www.chiajna.com vă doreşte
Mult belşug şi sănătate
Numai reuşite-n toate
Ce să vă aducă anul?
Norocul să umple carul
Pace şi bucurie
Sănătate şi iubire!

Să vă spun ce vă doresc
Să v-arăt cât vă iubesc.
Vă doresc întâi de toate,
Un an nou cu sănătate,
Voie bună, trai uşor,
Bucurie şi mult spor!

Un an mai bogat in împliniri, mai inalt in aspiraţti si plin de succese.
Noul an sa va fie presarat cu realizari remarcabile, impliniri,fericire si nu in ultimul rand sanatate!

La multi ani!

Please follow and like us:

Comunicat de presa – Consiliul Judetean Ilfov

Consiliul Județean Ilfov, alături de Primăria Municipiului București, titulari ai Planului de Mobilitate Urbană Durabilă pentru regiunea București-Ilfov, organizează o dezbatere publică pentru proiectul de plan propus.

Dezbaterea publică are loc pe 21 noiembrie 2016, ora 15.00, la Universitatea Politehnică București din Splaiul Independenței, nr. 313, Rectorat, Amfiteatrul AN 010, dezbaterea fiind difuzată live pe www.pmud.ro

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) își propune să realizeze, în perioada 2016-2030, un sistem de transport eficient, integrat, durabil și sigur, care să promoveze dezvoltarea economică, socială și teritorială și să asigure o bună calitate a vieții. Astfel, până în 2030 se vor construi 123 km de linii de metrou noi, 259 km de linii modernizate pentru tramvai, 490 Km de piste pentru biciclete, se vor achiziționa 250 de autobuze ecologice noi și se vor inaugura 450 de intersecții conectate la un centru de comandă inteligent

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă este elaborat pentru Municipiul București cu sectoarele sale și Județul Ilfov, format din 8 orașe (Bragadiru, Buftea, Chitila, Măgurele, Otopeni, Pantelimon, Popești-Leordeni și Voluntari) și 32 comune (1 Decembrie, Afumați, Balotești, Berceni, Brănești, Cernica, Chiajna, Ciolpani, Ciorogârla, Clinceni, Copăceni, Corbeanca, Cornetu, Dărăști-Ilfov, Dascălu, Dobroești, Domnești, Dragomirești-Vale, Găneasa, Glina, Grădiștea, Gruiu, Jilava, Moara Vlăsiei, Mogoșoaia, Nuci, Periș, Petrăchioaia, Snagov, Ștefăneștii de Jos, Tunari și Vidra).

Obiectivele PMUD cuprind accesibilitatea (atât conectivitatea între anumite puncte, cât și accesul oamenilor la numeroase oportunități de călătorie, în ciuda unor deficiențe fizice sau a unor factori sociali), îmbunătățirea siguranței și securității în timpul deplasărilor, protecția mediului (reducerea poluării, a emisiilor de gaze cu efect de seră și a consumului de energie), eficiența economică, calitatea mediului urban.

Documentele referitoare la Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pot fi consultate pe site-ul www.pmud.ro, la secțiunea ‘Informații utile’ (http://pmud.ro/pdf-files/proiect_pmud.pdf și http://pmud.ro/pdf-files/raport_mediu.pdf), pe site-ul Consiliului Județean Ilfov (http://www.cjilfov.ro/upload2/PMUD_BUC-IF/PMUD_BI_revizuit1.pdf) și pe pagina de Facebook a Consiliului Județean Ilfov (https://www.facebook.com/Consiliul-Judetean-Ilfov-180188392106371/?fref=ts).

Please follow and like us:

Penny Market a deschis un nou magazin în Chiajna, reteaua se apropie de 180 unitati

Grupul german Rewe continuă extinderea în România cu brandul Penny Market, rețeaua ajungând la 179 de unități, după ce a deschis miercuri un nou magazin Penny Market în satul Dudu, comuna Chiajna, județul Ilfov.

Magazinul are o suprafață de vânzare de 1.396 metri pătrați,  80 locuri de parcare și 17 angajați.

Rewe România a înregistrat anul trecut cea mai mare creștere a afacerilor dintre cele cinci piețe unde grupul german Rewe este prezent, de 13,8%, până la 2,65 miliarde de lei (597 de milioane de euro). Totodată, profitul net al companiei a avansat cu 13%, la 12,8 milioane de lei (2,9 milioane de euro).

Grupul german a deschis primul magazin pe piața locală în 2005, iar alături de magazinele Penny Market, mai operează în România 8 magazine XXL Mega Discount.

La sfârșitul anului trecut, acționarii au decis ca activitatea grupului să se concentreze în viitor pe dezvoltarea business-ului de discount, după vânzarea supermarketurilor Billa grupului Carrefour.

De altfel, Rewe vrea să ajungă la o rețea de 200 de magazine Penny Market în România până la sfârșitul anului și să modernizeze 50 din cele existente, începând cu toate unitățile din București și Oradea. Noul design va fi implementat în toate magazinele din rețea până la sfârșitul anului 2018.

Principalul concurent al retailerului pe segmentul pe care activează este Lidl.

Fondat în 1927 în Koln, Rewe este unul dintre cele mai importante grupuri de retail și turism din Germania, dar și din Europa. Cu aproximativ 330.000 de salariați în 12 țări europene, grupul are 15.000 magazine iar în 2014 a înregistrat o cifră de afaceri de peste 51 de miliarde de euro.

Please follow and like us:

CNADNR spune ca termina pana la iarna Centura Capitalei intre A1 si Chiajna

Lucrările la Centura Capitalei, între A1 şi Chiajna/Drumul Naţional 7 de modernizare şi extindere la două benzi pe sens şi circulaţie în regim de autostradă intră în linie dreaptă, iar circulaţia va fi deschisă spre finalul anului. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) lucrează în prezent la relocarea utilităţilor în zonele Titan Mar, Mega Company şi Remat Holding, execuţia lucrărilor necesare în vederea finalizării sensurilor giratorii de la Dragomireşti, Remat şi Petrom, rampa de la Pod Chitila şi la pasajul peste apeducte în zona Mega Company. Astfel, pe o lungime de 8,695 km stadiul fizic este de 55%.

„Deşi a fost un proiect cu foarte multe probleme, chiar blocat, lucrările evoluează destul de bine. Se putea şi mai bine. Am avut o întâlnire de lucru şi în momentul de faţă vorbim de un proiect deblocat. Sunt anumite zone unde activitatea poate fi intensificată. Stăm bine cu mobilizarea. Până la sfârşitul anului ne-am angajat să redăm traficului cele 4 benzi în zona pasajului peste apeductele Apa Nova.” a declarat directorul general al CNADNR, Cătălin Homor.

De asemenea, pentru cele două probleme majore care au stat în calea evoluţiei lucrărilor, respectiv eliberarea amplasamentelor de către diverşi proprietari persoane fizice/persoane juridice şi finalizarea lucrărilor de lărgire la patru benzi în zona pasajului peste apeductele Arcuda I, II şi III ale Apa Nova, km 57 plus 740, au fost identificate soluţii.

În acest sens, la începutul lunii septembrie 2016, se va finaliza procedura de expropriere prin emiterea încheierii de intabulare pentru coridorul de expropriere situat pe raza administrativă a UAT Chitila. În acelaşi timp vor fi defrişaţi pomii marcaţi şi a fost stabilită şi soluţia pentru devierea traficului în zona pasajului de la km 57 plus 740 în vederea finalizării lucrărilor de lărgire, la 4 benzi, a părţii carosabile.

Până la finele anului 2016, în zona pasajului de la km 57 plus 740 se va circula pe patru benzi, urmând ca aşternerea straturilor rutiere de mixtură asfaltică să fie executată imediat ce condiţiile meteorologice vor permite acest lucru. Recepţia întregului obiectiv se va face în luna mai a anului 2017.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 01.09.2016

Please follow and like us:

Centura Bucuresti se inchide doua luni la Chiajna

Este vorba despre apeductul Arcuda V de la km. 59 care are un diametru de 2200 mm şi alimentează cu apă Capitala. Practic, aducţiunea Arcuda, intersectează oblic centura Bucureşti Nord iar pentru protecţia conductei CNADNR nu poate lărgi centura direct peste zona unde trece apeductul ci cu devierea circulaţiei pe un pod cu o lungime de aprox. 50 de metri a cărui construcţie durează aprox. două luni.

Compania de Drumuri a solicitat Poliţiei Rutiere aprobare pentru închiderea circulaţiei pe Centura Bucureşti Nord la Chiajna şi începe săptămâna aceasta mai multe verificări pe traseu pentru a vedea ce soluţii sunt pentru devierea circulaţiei.

Potrivit responsabililor proiectului din CNADNR amenajarea unui drum lateral pe care să fie deviată circulaţia ar putea dura chiar mai mult.

Dacă pentru traficul uşor rămâne varianta circulaţiei pe bulevardele Iuliu Maniu şi Uverturii, pentru transportatori este puţin probabil ca drumurile judeţene locale să poată prelua fluxul de trafic şi varinta de deviere va fi pe tronsonul de Sud.

Între intersecţia de la A 1 şi Chitila se circulă zilnic în coloană spre intersecţia cu DJ 601 dinspre Chiajna. La sensul giratoriu de lângă Chiajna de la patru benzi se intră din nou pe două benzi.

Modernizarea centurii Bucureşti pe tronsonul de 9 km. dintre Autostrada A 1 şi Chitila a început în 2014, costă 132 milioane de lei iar proiectul are termen de finalizare decembrie 2016. Potrivit datelor CNADNR, stadiul fizic de execuţie în luna iulie este de 50 %.

Cele mai multe întârzieri pe şantier au fost cauzate de exproprierile suplimentare şi mutarea reţelelor de utilităţi.

SURSA: RRA

Please follow and like us:

Intreruperi programate in alimentarea cu energie electrica

Intreruperi programate în alimentarea cu energie electrica

Enel Distribuţie Muntenia S.A. anunţă că, urmare a lucrărilor planificate de revizii, reparaţii şi modernizări în reţeaua de distribuţie, alimentarea cu energie electrică va fi întreruptă în zonele şi în intervalele orare precizate mai jos:

 Luni, 03.10.2016
 În municipiul Bucuresti
Între orele 08:00 – 16:00,  în următoarele zone:
• str. Aron Cotruș;
• aleea Snagov;
 Între orele 09:00 – 16:00,  în următoarele zone:
• str. Feleacu, nr. 14;
Între orele 09:00 – 17:00,  în următoarele zone:
• str. Pridvorului nr 62, Calea Vacaresti 356-358;
Între orele 12:00 – 15:00,  în următoarele zone:
• perimetrul cuprins între Şoseaua Ştefan cel Mare, strada Polona, strada Ion Bogdan, calea Dorobanti, inclusiv zona din spatele blocurilor;
În judeţul Ilfov
 Între orele 08:00 – 15:00, în următoarele zone:
• localitatea Voluntari, str. Camil Petrescu;
Între orele 09:00 – 17:00, în următoarele zone:
• localitatea Domnesti, sos. Bucuresti – Domnesti, str. Tudor Vladimirescu, Principala şi străzile adiacente, Zona Statia Electrica;
• localitatea Chiajna, str. Rezervelor, Tineretului, Apeductului, Orhideelor, Gladiolelor şi străzile adiacente;
• localitatea Clinceni, sos. Bucuresti – Domnesti – Zona Statia Electrica, Putul Olteni, str. Mare, Loc. Camp Prodal şi străzile adiacente;
În judeţul Giurgiu
Între orele 09:00 – 16:00, în următoarele zone:
• localitatea Milcovatu, str. Mereni, Postei şi şos Gaiesti;
Între orele 09:00 – 17:00, în următoarele zone:
• localitatea Greaca Balta;
Marți, 04.10.2016
 În municipiul Bucuresti
Între orele 08:00 – 16:00,  în următoarele zone:
• strada Glinka Mihail;
• strada David Emanuel;
• strada Polonă;
Între orele 09:00 – 17:00,  în următoarele zone:
• calea Giuleşti nr.44 bl.7;
• str. Margeanului cu străzile laterale;
În judeţul Ilfov
 Între orele 09:00 – 17:00, în următoarele zone:
• localitatea Chiajna, str. Rezervelor, Tineretului, Apeductului, Orhideelor, Gladiolelor şi străzile adiacente;
• localitatea Magurele, Zona Dumitrana, Pruni în totalitate;
 În judeţul Giurgiu
Între orele 09:00 – 14:00, în următoarele zone:
• localitatea Mihailesti cartierul Tufa si satul Popesti, Loc Mihailesti cartier Tufa cu strazi afectate Chirculesti Morii, Viilor, sos. Principala Salciei si satul Popesti;
Între orele 09:00 – 17:00, în următoarele zone:
• localitatea Greaca Balta;
Miercuri, 05.10.2016
 În municipiul Bucuresti
Între orele 09:00 – 17:00,  în următoarele zone:
• calea Giuleşti nr.44 bl.7;
În judeţul Ilfov
Între orele 08:00 – 15:00, în următoarele zone:
• localitatea Dobroesti, str. Copacul cu Flori, str. Craitelor, str. Lalelelor, str. Orhideelor, str. Magnoliilor, str. Bujorilor, str.



Crinilor, str. Ghioceilor, str. Nuferilor, aleea Lacului, str. Trandafirilor, sos. Dobroiesti – Fundeni, str. Panselelor, str. Narciselor;

Între orele 09:00 – 17:00, în următoarele zone:
• localitatea Gruiu, satul Lipia, str. Malu Rosu, str Intrarea Dumbravei, str. Lujerului şi străzile adiacente;
• localitatea Chiajna, str. Rezervelor, Tineretului, Apeductului, Orhideelor, Gladiolelor şi străzile adiacente;
• localitatea Ciolpani, satul Izvorani, str. Nicolae Grigorescu, str Mihai Eminescu, str Vintila Bratianu, sos. Pacii, str. Gradinarilor, str. Maresal Averescu şi străzile adiacente;
• localitatea Nuci, satul Suditi, satul Merii Petchi, satul Nuci, sos.Calea Bucuresti, str. Brazilor, str. Narciselor, str. Crinilor, str. Rozmarin, str. Lalelelor, str. Pinului, str. Teiului, str. Trandafirilor, str. Macesului şi străzile adiacente;
În judeţul Giurgiu
Între orele 09:00 – 17:00, în următoarele zone:
• localitatea Greaca Balta;
Joi, 06.10.2016
 În municipiul Bucuresti
Între orele 09:00 – 17:00,  în următoarele zone:
• calea Giuleşti nr.44 bl.7;
În judeţul Ilfov
Între orele 09:00 – 17:00, în următoarele zone:
• localitatea Otopeni, str. Drumul Odaii şi străzile adiacente de la intersectia cu str. Ion Creanga până la DN 2;
• localitatea Măgurele, Zona Dumitrana, Pruni în totalitate;
• localitatea Chiajna, str. Rezervelor, Tineretului, Apeductului, Orhideelor, Gladiolelor şi străzile adiacente;
• localitatea Ciolpani, satul Izvorani, str. Jandarmeriei, str. Mihai Eminescu şi străzile adiacente;
În judeţul Giurgiu
Între orele 09:00 – 17:00, în următoarele zone:
• localitatea Greaca Balta;
Vineri, 07.10.2016
 În judeţul Ilfov
Între orele 09:00 – 17:00, în următoarele zone:
• localitatea Chiajna, str. Rezervelor, Tineretului, Apeductului, Orhideelor, Gladiolelor intrarea Nicolae Iorga, Luceafarului, locuinte Neagu Mrcela şi străzile adiacente;
• localitatea Găneasa, satul Moara Domnească, Firma Ferma Pomicola Moara Domneasca şi Statiunea Belciugatele;
• localitatea Chiajna, str. Rezervelor, Tineretului, Apeductului, Orhideelor, Gladiolelor şi străzile adiacente;
În judeţul Giurgiu
Între orele 09:00 – 17:00, în următoarele zone:
• localitatea Greaca Balta;
Please follow and like us: