VIDEO: Curtea din mijlocul strazii. Solutia pe care a gasit-o primarul

În localitatea Chiajna din judeţul Ilfov, o curte ocupă aproape jumătate dintr-o stradă nou construită. Proprietarul nu vrea să îşi mute gardul, aşa cum au făcut vecinii lui care acum se plâng că primăria nu i-a despăgubit şi nici nu a plătit lucrările. Primarul comunei a găsit o solutție: dacă nu îl va convinge pe om să-şi mute gardul, va face sens unic pe stradă.

Strada din localitatea Chiajna se îngustează, brusc, pe o porţiune de aproape 20 de metri. În locul trotuarului, sau al sensului de mers, pietonii şi şoferii dau de un gard înalt de doi metri.

Mi se pare o porcărie că nu s-a făcut şoseaua dreaptă. Aici o bandă dispare pentru 20 de metri. Este periculos şi este foarte incomod”, spune un șofer.

Totul a pornit în urmă cu un an. Locuitorii de pe stradă au primit un document prin care erau rugaţi să mute gardurile curţilor, ca să facă loc unui drum asfaltat.

Ne-au spus că este nevoie de un metru, am fost de acord, dar mi s-au luat doi metri. Nu am fost despăgubiţi”, spune un localnic.

Unul dintre oameni a refuzat să răspundă cererii, până nu primeşte asigurări că primăria va achita toate chletuielile.

Să facă primăria şi să suporte cheltuiala gardului, curentul, gazul şi să dea un termen şi să-l respecte. Vecinii au avut chestia asta şi nu s-a respectat niciun termen, nu pot să zic da”, spune el.

„S-a discutat cu domnul, se discută în continuare, să vedem cum se poate, ori expropriere, ori să mute. Dacă nu, de la anul o să fie sens unic acolo şi o să fie loc atunci. Ştiu că arată inestetic dar, asta este”, spune viceprimarul din Chiajna, Viorel Trifu.

E singura casă aflată în mijlocul drumului! Te pun cei de la Primărie în situaţia să fii rău”, spune un vecin.

Activiştii spun că proprietatea din mijlocul străzii are explicaţii.

Acea şosea trebuia făcută cu autorizaţie de construire şi trebuia ca proprietarul, Primăria Chiajna să fie proprietar pe şosea. Pentru toate curţile, Primăria nu are titlu de proprietate. Este doar o întâmplare că avem doar o curte că de fapt am putea să avem mult mai multe”, spune Nicușor Dan, președintele unui ONG.

Localnicii spun că zona nu este semnalizată şi, mai ales seara, există risc de accidente.

SURSA DIGI24

Al doilea proiect pe logistica anuntat în 2016: Lidl extinde cu un hectar centrul din Chiajna

BildDiscounterul german Lidl, prezent pe piaţa locală cu aproape 200 de magazine, va extinde cu un hectar (10.000 de metri pătraţi) depozitul companiei din Chiajna, de lângă Bucureşti. Acesta este al doilea proiect logistic anunţat recent de companie după planul construcţiei celui de-al patrulea centru din România în Lugoj, judeţul Timiş,

În acest moment, Lidl România deţine trei centre logistice, cu o suprafaţă totală de circa 120.000 mp (12 hectare), situate în Chiajna (lângă Bucureşti), Nedelea (lângă Ploieşti) şi Iernut (lângă Târgu-Mureş).

„În plus, am început construcţia pentru cel de-al patrulea centru logistic în zona Lugoj, judeţul Timiş. Situat pe Strada Timişoarei, în Lugoj, noul sediu regional are o suprafaţă totală a terenului de 140.000 mp (14 hectare), dintre care 45.000 mp (4,5 hectare)  va fi suprafaţa construită“, spun reprezentanţii Lidl Romania. Autor: Cristina Rosca

Finala Cupei Ligii, Steaua – Concordia Chiajna, se disputa pe 17 iulie 2016

Finala Cupei Ligii, ediția 2015-2016, FC Steaua București – Concordia Chiajna se va disputa la începutul sezonului viitor, când cele două echipe vor avea cu siguranță loturile mult modificate.

Comitetul Executiv al Federației Române de Fotbal a stabilit ca finala Cupei Ligii să se desfășoare duminică, 17 iulie 2016, urmând ca ora partidei să fie stabilită de comun acord cu deținătorii drepturilor TV.

Liga Profesionistă de Fotbal a acceptat această dată, consecventă fiind ideii de a oferi cât mai mult timp de pregătire componenților echipei naționale a României, în vederea participării la EURO 2016.

Care este cea mai saraca localitate din Romania

BildBugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.

Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei.
Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro.
http://www.businessmagazin.ro/cover-story/care-este-cea-mai-saraca-localitate-din-romania-si-care-este-cea-mai-bogata-15282768