Lacul Morii, soarta tragica. Ce se întâmpla cu cel mai mare lac al Capitalei. GALERIE FOTO-VIDEO

FOCUS   • 17 August 2015 – 07:30   • Călin Cociș

Cel mai mare lac al Capitalei, Lacul Morii, arată deplorabil. Gunoaie plutind pe apă, deșeuri care înconjoară apa, mobilier stradal deteriorat sau inexistent, infrastructura pietonală dezafectată și foste zone de agrement lăsate în paragină – acesta este peisajul pe care bucureștenii îl întâlnesc când merg la Lacul Morii. Deși autoritățile au dezvoltat planuri de amenajare, acestea au rămas pe hârtie. Bucureștenii sunt nemulțumiți de starea în care se află zona și atrag atenția că potențialul imens al acesteia se va pierde. B365.ro vă invită să vedeți cum arată astăzi cel mai mare ochi de apă din oraș.  Așteptăm opiniile dumneavoastră, în comentarii.

Lacul Morii, cel mai mare lac din București, atrage sute de bucureșteni, care aleg să se plimbe pe aleea pietonală care înconjoară ochiul de apa. Cu toate acestea, cei care preferă această zonă pentru a se relaxa, sunt nemulțumiți de condițiile pe care arealul le oferă.

Imaginea zonei este una dezolantă, cu gunoaie care plutesc pe apă, deșeuri lăsate în spațiile din vecinătatea acestuia, mobilier stradal deteriorat, trotuare pline de gropi și crăpături, scări de acces denivelate și foste zone de agrement lăsate în paragină de autorități.

Autoritățile au venit, de-a lungul timpului, cu mai multe propuneri de amenajare a zonei. Acestea nu au fost, însă, implementate, fiind, de multe ori, uitate în sertare.

Lacul Morii (luciul de apă) este administrat de Administrația Națională Apele Române, care are în îngrijire și insula de pe lac, alături de baraj (digul interior). Aleea de promenadă din jurul apei și digul exterior se află în administrația Primăriei Sectorului 6.

Bucureștenii se plâng de faptul că autoritățile nu curăță zona în mod eficient, dar și de faptul că unii dintre cei care vin să se relaxeze în zonă nu păstrează curățenia.

Lacul Morii, cel mai mare lac din București, atrage sute de bucureșteni, care aleg sa se plimbe pe aleea pietonală care înconjoară ochiul de apa Cu toate acestea, cei care preferă această zonă pentru a se relaxa, sunt nemulțumiți de condițiile pe care arealul le oferă.

Imaginea zonei este una dezolantă, cu gunoaie care plutesc pe apă, deșeuri lăsate în spațiile din vecinătatea acestuia, mobilier stradal deteriorat, trotuare pline de gropi și crăpături, scări de acces denivelate și foste zone de agrement lăsate în paragină de autorități.

Autoritățile au venit, de-a lungul timpului, cu mai multe propuneri de amenajare a zonei.

Acestea nu au fost, însă, implementate, fiind, de multe ori, uitate în sertare.

Lacul Morii (luciul de apă) este administrat de Administrația Națională Apele Române, care are în îngrijire și insula de pe lac, alături de baraj (digul interior). Aleea de promenadă din jurul apei și digul exterior se află în administrația Primăriei Sectorului 6.

Bucureștenii se plâng de faptul că autoritățile nu curăță zona în mod eficient, dar și de faptul că unii dintre cei care vin să se relaxeze în zonă nu păstrează curățenia.

De asemenea, printre nemulțumirile oamenilor se numără faptul că cei care administrează zona (Apele Române și Primăria Sectorului 6) nu au implementat proiecte de amenajare a zonei.

INSULA DE PE LACUL MORII, PARADIS ÎN PARAGINĂ

Candva una dintre cele mai de succes zone de agrement din acest areal, insula de pe Lacul Morii, se află astăzi în paragină, fiind complet uitată de autorități. Spațiul izolat, înconjurat de apă, ar putea deveni o adevărată atracție turistică dacă ar fi amenajată, sunt de părere cei din zonă.

Insula, cu o arhitectură deosebită, a ajuns acum pajiște pentru cai și loc de depozitare al gunoaielor. Clădirile se apropie de dărâmare, iar buruienile și deșeurile fac acum parte din peisaj.

Administrația Apele Române susține că a demarat un proiect care prevede modernizarea lucrărilor hidrotehnice aferente Lacului Morii. Cu toate acestea, în răspunsul la solicitarea B365.ro, reprezentanții instituției susțin că insula nu este prevăzută în proiectul de modernizare a amenajării hidrotehnice.

Oamenii vin cu soluții și propuneri pentru insulă: parc, zonă de agrement amenajată modern și întreținută, sau chiar spațiu pentru festivaluri și alte evenimente culturale.

Cu toate acestea, reprezentanții Administrației Apele Române au precizat, pentru B365.ro, că zona nu este declarată zonă de îmbăiere, la acest moment: „În conformitate cu prevederile H.G. nr. 546/2008 privind aprobarea normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere, lacul de acumulare Lacul Morii nu este declarat zona de îmbăiere şi deci sunt interzise activităţi de îmbăiere sau scufundări în acest lac, nu are o zona amenajată pentru agrement nautic deoarece H.G. nr. 452 din 2003 privind desfăşurarea activităţii de agrement nautic, prevede la art. 3 că „activitatea de agrement nautic se poate desfăşura numai în zone de agrement nautic, stabilite în baza planului de urbanism al zonei, în perimetre delimitate ca spaţii pentru agrement stabilite de primari, cu avizul Ministerului Turismului, al Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, al Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, Ministerului Sănătăţii şi Familiei, Ministerului de Interne şi cu consultarea asociaţiilor profesionale din domeniul turismului şi federaţiilor sportive de specialitate, la solicitarea ti.tularului zonei respective”, iar în conformitate cu H.G. nr. 665/2008 pentru stabilirea nominală şi pe porţiuni a căilor navigabile interioare ale României, Lacul Morii nu este cale navigabilă interioară.”

SLALOM PRINTRE GUNOAIE

Una dintre problemele semnalate cel mai des de bucureșteni, în ceea ce privește zona Lacului Morii, este cea a gunoaielor și deșeurilor.

Într-un răspuns la solicitarea B365.ro, reprezentanții Primăriei Sectorului 6 dau asigurări că firma de salubritate care curăță zona intervine de două ori pe săptămână. Aceștia sunt, însă, contraziși de unii bucureșteni, care spun că nu se face curățenie și dacă se face, aceasta este ineficientă.

Nici barajul Lacului Morii nu este ferit de deșeuri. În imediata vecinătate a barajului pot fi observate peturi de plastic, pungi și alte deșeuri, care murdăresc apa și zona de promenadă din jur. 

Autorităție își pasează responsabilitatea între ele

Într-un răspuns la solicitarea B365.ro, Administrația Apele Române susține că deșeurile trebuie curățate de Primărie: „Deșeurile a căror prezență este semnalată pe suprafețele adiacente terenului administrat de instituția noastră sau în cuveta lacului de acumulare nu provin din activitatea noastră sau din resursa de apă a râului Dâmbovița, acestea fiind în totalitate „aportul” nedorit al concetățenilor noștri, fiind deșeuri provenite de la locuințele din zonă sau din depozitele ilegale existente pe terenurile neîmprejmuite din zona adiacentă. Precizăm că din art. 8, al O.G. nr. 21/2002 aprobată cu completări și modificări prin Legea nr. 515/ 2002 rezultă că menţinerea curăţeniei în zonele malurilor acumulării Lacul Morii revine autorităţilor locale, iar stoparea descărcării deșeurilor în aceste zone se poate face numai cu ajutorul organelor locale abilitate să constate și să sancționeze pe cei care comit asemenea fapte, readucând astfel spiritul civic în limitele normale”, se arată în răspunsul remis B365.ro.

În 2014, Admintrația Apele Române a acordat 276.365 lei pentru activitățile de întreținere luciu de apă, defrișare de arboret, întreținere platforme și cosire taluze și jardiniere aferente formației Lacul Morii.

De asemenea, într-un răspuns la solicitarea B365.ro, Primăria Sectorului 6 susține că „aleea de promenadă care mărgineşte Lacul Morii a fost amenajată de Primăria Sectorului 6, prin Administraţia Domeniului Public şi Dezvoltării Urbane (ADPDU) Sector 6 iar curăţenia în zonă este realizată de lucrătorii ADPDU 6, iar frecvenţa intervenţiilor este bisăptămânală„.

Cu toate acestea, se poate observa că marea parte a deșeurilor sunt mult mai vechi.

Aleea de promenadă care înconjoară luciul de apă este și ea plină de gunoaie, în timp ce spațiul din imediata vecinătate a aleii, în special în zona care merge spre insulă, are grămezi de deșeuri care seamănă cu adevărate gropi de gunoi. Acestea nu sunt doar inestetice, dar reprezintă un adevărat focar de infecție pentru locuitorii din zonă și pentru cei care aleg zona pentru a se recrea.

O mare parte a gropilor și canalelor sunt pline de gunoaie și nu sunt semnalizate.

MOBILIERUL STRADAL, INSUFICIENT ȘI AFLAT ÎN STARE PROASTĂ Aleea de promenadă din imediata vecinătate a apei (în zona Crângași a lacului) are un mobilier vechi și neîntreținut. Băncile sunt deteriorate de temperaturi și ploi iar unele coșuri de gunoi sunt rupte. Oamenii se plâng de faptul că acestea nu au mai fost schimbate de autorități de ani de zile.

Nici iluminatul public nu este punctul forte al zonei. Acesta există doar pe o porțiune mică a zonei, din dreptul blocurilor din zona Crângași, până la baraj. Stâlpii existenți, însă, sunt ineficienți, întrucât cei mai mulți dintre ei au becuri lipsă, despre care oamenii spun că au fost rupte sau furate. Nici acestea nu au fost, încă, înlocuite de primăria de sector.

INFRASTRUCTURA PIETONALĂ: TROTUARE CRĂPATE, SCĂRI DENIVELATE, ALEE PLINĂ DE BURUIENI Pe lângă scopul utilitar, pentru care a fost amenajat Lacul Morii, oamenii se raportează la zonă ca la un spațiu de recreere. Deși foarte mulți bucureșteni aleg să își petreacă timpul liber în acest areal, foarte mulți dintre aceștia sunt nemulțumiți de infrastructura pe care o au la dispoziție.

Trotuarele vechi, într-un stadiu avansat de degradare, pline de crăpături, la care se adaugă scările cu denivelări, trepte rupte, fac parte din peisajul unei zone despre care locuitorii Capitalei spun că ar putea fi amenajată pentru a deveni o atracție atât pentru bucureșteni, cât și pentru turiști.

Gardurile decorative sunt și ele rupte și ruginite, nefiind recondiționate de către autorități. De asemenea, mai multe guri de canal sau gropi din trotuare sunt nesemnalizate și pline de gunoaie.

DESPRE LACUL MORII

Cel mai mare lac din București, Lacul Morii, este un lac de acumulare de pe râul Dâmbovița. Principalul scop pentru care a fost construit inițial lacul, alături de baraj, este protecția Capitalei împotriva indundațiilor.

Construcția lacului a început în 1985, iar în 1986, apele râului Dâmbovița au început să se adune în spatele barajului, potrivit wikipedia.org.

Este cel mai mare lac din București, cu o suprafață de 246 hectare. Lacul se află la circa 6 km de centrul orașului și este situat între cartierul Crângași la est și sud-est, cartierul Giulești la nord și nord-est și satul Roșu (comuna Chiajna) la sud-vest.

Liga I: Concordia Chiajna – Pandurii Tg. Jiu, 3-0

Concordia Chiajna a trecut de Pandurii Tg. Jiu cu scorul de 3-0 (0-0), joi, pe teren propriu, într-un meci din etapa a 6-a a Ligii I de fotbal.

Golurile au venit după mai bine de o oră de joc şi au purtat semnătura lui Constantinescu (69), Purece (76) şi Pena (90+1), ultimul, introdus în minutul 62 de antrenorul Marius Baciu. Oaspeţii au acuzat o cădere după al doilea gol al echipei din Chiajna.

Concordia a obţinut astfel primul succes din actuala stagiune şi a acumulat 5 puncte, aflându-se provizoriu pe locul 10. Pandurii, cu 8 puncte, este pe poziţia a 7-a.

Concordia Chiajna – Pandurii Tg. Jiu 3-0 (0-0), stadion „Concordia” – Chiajna
Au marcat: Marian Constantinescu (69), Florin Purece (76), Marius Pena (90+1)
Arbitru: Andrei Florin Chivulete (Bucureşti); arbitri asistenţi: Bogdan Velicu (Bucureşti), Andrei Constantinescu (Bucureşti); arbitru de rezervă: Horia Gabriel Mladinovici (Bucureşti
Observatori: Irina Mîrţ (Bucuresti ) – CCA, Constantin Stătescu (Bucureşti) – LPF.

Sursa: Agerpres

A început morisca demiterilor în Liga 1! Chiajna, prima echipa care îsi schimba antrenorul în noul sezon. Cine îi ia locul lui Baciu?

Concordia Chiajna este prima echipă din Liga 1 care îşi schimbă antrenorul în acest sezon. Cu două puncte strânse în primele cinci etape, oficialii grupării ilfovene au decis astăzi să se despartă de tehnicianul Marius Baciu, anunţă Dolce Sport

.

Înfrângerea cu CS U Craiova, scor 0-2, i-a fost fatală fostului fundaş al Stelei, care fusese numit antrenor al Chiajnei în finalul sezonului trecut. Connform sursei citate, înlocuitorul tehnicianului de 40 de ani va fi Cornel Ţălnar, ultima dată la FC Braşov.

Liber de contract din 2014, Tălnar (58 de ani) are aproape 20 de ani de experienţă în antrenorat, în CV-ul său fiind echipe precum Inter Sibiu, U Cluj, FC Braşov sau Ceahlăul Piatra Neamţ. Cariera sa de antrenor a fost însă legată în cea mai mare parte de Dinamo, unde a evoluat şi ca jucător, fiind considerat mai mereu o „manta de vreme rea” pentru clubul din Ştefan cel Mare. De-a lungul anilor Ţălnar a pregătit-o în cinci rânduri pe Dinamo, de cele mai multe ori ca interimar.  Ţălnar a avut şi o experienţă în străinătate, în 2013 fiind numit principal al grupării Oman Club, din Oman.

Baciu: „Nu mi-e teama ca voi fi demis”

Marius Baciu promite că va redresa Chiajna, chiar dacă echipa sa a pierdut la Craiova, scor 0-2 și a rămas fără victorie în acest sezon.

„Azi am intalnit o echipa care si-a dorit mai mult victoria. Nu am pus probleme in atac, nu am avut curaj. Dar am avut meciuri din care puteam scoate mai mult…Azi a fost OK doar in prima parte.

Avem nevoie de o victorie. E frustrant pentru noi…

Nu mi-e teama ca voi fi demis. Suntem o echipa noua, muncim in continuare. Avem sprijinul conducerii, dar normal ca nu se poate continua la nesfarsit fara victorii. Nu e usor sa ai rezultate peste noapte, incercam sa facem echipa cu jucatori romani”, a declarat Baciu la Dolce Sport.