Interviu cu primarul comunei Chiajna


   – Domnule Primar, v-am auzit în multe împrejurari folosind cuvântul UNITATE. Ce semnificatii îi atribuiti relativ la activitatea scolilor din comuna ?
În ce priveste scolile, ma gândesc în primul rând la legaturile dascal – copil, cadru didactic – personal administrativ, profesori – parinti… Fiecare sa-si înteleaga raspunderile care îi revin: profesorul sa predea si sa educe, elevul sa învete si sa se poarte cuviincios, administratia sa respecte copilul, iar acesta sa pastreze curatenia scolii si sa nu deterioreze mobilierul si celelalte dotari. As vrea ca elevii si cadrele din cele doua scoli sa gândeasca viitorul si sa actioneze ca si cum ar apartine unei singure echipe.
– Cum se vede din perspectiva institutiei pe care o conduceti viitorul Scolii nr. 2 Rosu – Chiajna
Nu este o institutie pe care o conduc, ci doar o reprezint conform dorintei cetatenilor! La Scoala nr. 2 Rosu eu vad o schimbare în modul de a continua ceea ce s-a început în ultimii ani. În ce priveste viitorul apropiat, va pot spune ca tocmai am discutat cu presedintele societatii BESTA GRUP, domnul Paul Tudor, care este si presedinte de onoare al Clubului Dinamo Kiev, despre proiectul Bazei Sportive din Rosu, aceasta societate fiind câstigatoarea licitatiei pentru realizarea investitiei. Complexul sportiv ce se va construi lânga scoala va cuprinde sala de sport, teren de tenis, terenuri de mini-fotbal, vestiare, debarcader pentru sporturi nautice. Ne vom specializa în mai multe discipline olimpice, însa fotbalul va avea prioritate în scoala de sport care va functiona în acest complex, lucru firesc daca ne gândim ca activitatea va fi coordonata de celebrul fotbalist Nicolae Dobrin.
– Populatia comunei Chiajna este în crestere? (Va punem aceasta întrebare si pentru ca totdeauna scolile sunt interesate de evolutia efectivului de elevi).
Sunt în continua crestere si populatia, si bugetul local! De aceea, ne vom permite si în continuare sa investim în educatie. Conditii sunt, iar problema acum este cresterea calitatii procesului de învatamânt desfasurat în scolile noastre, ceea ce presupune uneori si schimbari ale mentalitatii. Toti copiii trebuie sa se obisnuiasca de mici cu o lume în care computerele ocupa un loc important. Pe lânga Cabinetul de Informatica, familiarizarea cu aceasta lume noua vom încerca sa o realizam si prin dotarea holurilor sau a altor spatii ale scolii cu niste calculatoare la care elevii sa aiba liber acces în timpul pauzelor sau al vacantelor.
– Care sunt proiectele privind exploatarea turistica a zonei Chiajna?
Exista mai multe proiecte, dar trebuie mai întâi sa ne punem la punct infrastructura, ceea ce ar contribui si la crearea acelei bune imagini care atrage nu numai turistii ci si investitorii. Noua baza sportiva este un început si în acest domeniu de viitor. De fapt, acesta este însusi viitorul. Trebuie sa avansam în etape, pas cu pas !
– Care sunt relatiile internationale ale comunei Chiajna?
Fundatia „România Conect” concretizeaza în principal astfel de legaturi. Este o fundatie româno-britanica cu sedii în Chiajna si în Maystone din Comitatul Kent. Prin aceasta fundatie s-au primit ajutoare pentru copii, batrâni, persoane cu handicap, familii sarace. Vrem sa dezvoltam aceste relatii si apelam la cadrele didactice sa ne ajute în acest sens.
– Domnule Primar, va multumim pentru interviu, în special pentru vestile pe care revista „Pas cu pas” le primeste în exclusivitate!
Revista Pas cu Pas – Scoala Nr. 2 Chiajna

Biserica Manastirii Chiajna este astazi o ruina

Dupa incercari de restaurare ce dureaza din 1946
Biserica Manastirii Chiajna este astazi o ruina
Aflata langa groapa de gunoi a Bucurestiului, ea serveste drept adapost vacarilor si aurolacilor

La marginea unui cartier mizer (Giulesti- Sarbi), pe un promontoriu, se incapataneaza sa reziste timpului dar, mai ales neglijentei, nepasarii si batjocurii autoritatilor, zidurile bisericii fostei Manastiri Chiajna.
Cine se incumeta sa ajunga pana acolo, pe Drumul Sabarenilor, in sectorul 6, gaseste un splendid monument ale carui ziduri, groase de unul si chiar doi metri, amintesc de vremea cand pe la noi se construia temeinic.
Nu se stie cu exactitate cine a ctitorit lacasul. Alexandru Odobescu e de parere ca i-ar apartine Doamnei Chiajna (sec. al XVI-lea), in timp ce Nicolae Iorga il plaseaza in timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti (a doua jumatate a sec. al XVIII-lea).
Se pare ca asezamantul a fost parasit in timpul ciumei din vremea lui Mihai Sutu si ca insusi mitropolitul Cosma, al Tarii Romanesti, si-ar fi gasit sfarsitul aici. Nu stim daca s-a mai slujit in el vreodata; stim doar ca s-au facut numeroase incercari de restaurare, incepand inca din 1946; partenerii mei de dialog din autobuzul 163 mi-au spus ca un astfel de proiect s-ar afla in discutie la primarie, asa au auzit ei; poate ca si Biserica ar trebui sa se implice desi e mai usor sa construiesti din temelie (mai ales cand nu-ti propui sa ridici un lacas cu valoare patrimoniala, asa cum din pacate s-a intamplat – mult prea des – dupa 1989); o constructie veche trebuie intretinuta mereu, „mananca” bani multi, dar cum altfel sa ne pastram identitatea?
In timp ce multe miliarde sunt aruncate pentru tot felul de restaurari de care insusi ministrul culturii se indoieste, pentru acest lacas nu se gasesc bani. Inauntrul bisericii e „imperiul” balariilor si al molozului, caci turla a cazut la cutremurul din 1977; aici e si „resedinta de vara” a vacarilor (paznicii vacilor aduse la pascut pe imasul din apropiere), si in aceeasi masura, spun unii, loc de intalnire pentru aurolaci.

Interlocutorii mei mi-au atras atentia si despre „o metoda ingenioasa de incalzire prin pereti”, in realitate un sistem de ventilatie practicat in partea superioara a zidurilor. „Eu am fost mult pe acolo si am gasit – poate sunt 20 de ani de atunci- o placa de marmura, frumoasa tare, pe care scria ca e construita de Doamna Chiajna. Stiti, d-aia se numeste asa. Da’ tare prost am fost ca n-am luat-o. Am lasat-o acolo”, ni se destainuie un alt calator. Oricum ar fi, acest vestigiu de patrimoniu ar trebui restaurat; si dat in grija cuiva, poate a unor maici (care, cum se stie, sunt mai ingrijite); sigur ca el va avea de suferit in continuare din cauza vibratiei produse de trenurile ce trec prin apropiere.
In vecinatatea lui se afla si una dintre gropile de gunoi ale Bucurestiului, dezafectata, ni s-a spus, dar cartierul continua sa-si depoziteze acolo resturile, incat „compania” nu e de loc placuta.
Dar daca ar fi restaurata aceasta biserica despre care documentele vremii spun ca „au ramas nesavarsita”, si-ar putea implini menirea macar acum si credem ca si turistii ar cauta-o, pentru ca, spun cei din preajma ei, „in fiecare zi vine cineva sa o vada”.

OLGA SANDU

O manastire „moarta” in vremea ciumei asteapta sa fie ingropata crestineste

REPORTAJ: Chiajna

La o margine uitata de Bucuresti, imbratisata de pustiu si buruieni, asteapta cuminte neantul, ruinata si parasita de toti, o veche si mandra biserica, ctitorie a domnului fanariot Nicolae Mavrogheni. Manastirea Chiajna putea fi unul dintre cele mai importante lacasuri de cult ale vremii construite in Muntenia, loc de pelerinaj sau obiectiv turistic comparabil cu Sucevita. insa soarta ei, din pacate, a fost alta.

Ciorile si-au facut cuib in pronaos

Situata in cartierul Giulesti-Sarbi, in apropierea caii ferate Bucuresti-Craiova, fosta manastire a cazut in genunchi si trage sa moara. Ca un om. Zidurile ei, peste care au cazut ploi si ninsori, parca gem in fiecare zi. Ca sa ajungi la ea, trebuie sa strabati un maidan puturos si sa calci pe capete de cai morti, caramizi, sticle sparte, pemparsi, oale sau cutii de conserve. Dintr-un maldar de gunoi, priveste cerul, cu ochi sticlosi si mirati, un pui de pechinez, teapan acum, dar cu zgarda rosie la gat. De fiecare data cand trece trenul, la nici 40 de metri distanta de locul unde este construita manastirea, peretii ei se crapa. La cutremurul din 1977 turla s-a prabusit, iar oamenii, gospodari de felul lor, au luat caramizile. Erau bune pentru a-si pava curtile. Acum cade cerul in pantecele manastirii si in pronaos zboara ciorile. in locul unde altadata zambea icoana Sfantului Petru, un amorez a scrijelit cu ciobul: „Elena+Gore=Iubire”. Din loc in loc, urme de cenusa, balegar, coceni si oase.

Arhitectii cred ca manastirea ar putea fi restaurata

Constructia manastirii Chiajna, lacas de mari dimensiuni, a inceput in timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti (1774-1782). Avea 43 de metri lungime si 18 inaltime si ziduri groase de 2 metri. La ea au lucrat mesterii care au inaltat odinioara conacul Vacarestilor, de langa Targoviste, astazi si el aflat in ruina. Manastirea si-a luat numele de la o mosie a celebrei Doamne Chiajna, sotia lui Mircea Voda. Constructia este finalizata in timpul domniei lui Nicolae Mavrogheni, om cu apucaturi ciudate, cam brutal cu boierii si cat se poate de excentric. Functiona in 1792, dar a fost parasita in timpul epidemiei de ciuma din vremea lui Mihai Sutu (1791-1793). Legenda spune ca insusi Mitropolitul Cosma al Tarii Romanesti ar fi murit lovit de cumplita boala, in aceasta manastire. De atunci, oamenii au inceput sa creada ca este blestemata si au parasit-o. Clopotul cel mare a fost aruncat in Dambovita! Arhiva si scriptele au fost arse in totalitate. Mai mult, lacasul a fost bombardat de turci inainte de sfintire, convinsi fiind ca ghiaurii o vor folosi drept fortareata. Ani in sir, constructia a ramas in paragina, asa cum e si in momentul de fata. Unii arhitecti sunt de parere ca monumentul poate fi restaurat, pentru ca o biserica ridicata din temelii ar costa mai mult. Dar pana acum n-a facut nimeni nimic.

Dana Fodor , Razvan Mateescu

11 mai

Sursa: Evenimentul Zilei, p. 5

Miracolul de Chiajna

Catalin NICOARA – 2007-05-11

Miracolul de Chiajna Comuna lipita de Capitala gazduieste doua baze sportive de exceptie, doua sali de lux, iar echipa de fotbal, Concordia, este cu un picior in Divizia B.

Scornicesti si Moreni au avut echipe de prima liga. Noi nu putem sa ajungem acolo? Ba da! (Mircea Minea, primar Chiajna)
Primarul Mircea Minea a reusit cateva achizitii de marca, aducand in staff-ul tehnic nume grele precum Lita Dumitru, Adrian Bumbescu sau Radu Troi Am conceput totul pe principii de management si de marketing. Nu singur, am avut lungi discutii cu speciali sti in diverse domenii. Am simtit nevoia de a crea un brand. Nu, nu este Gigi Becali, nu este Nicolae Badea, nici macar George Copos. E vorba numai de primarul din Chiajna, Mircea Minea, insa ceea ce se petrece in comuna pe care o conduce (de trei mandate!) depaseste orice inchipuire. Intrigati de zvonurile despre realizarile din Chiajna, reporterii Sport4all au ajuns in localitatea cu numai 8.000 de locuitori, dar cu Sala Polivalenta de 2.000 de locuri si cu un stadion in extindere in care vor incapea, in viitorul apropiat, aproape 10.000 de spectatori. La concurenta cu Capitala Primul soc se produce in momentul in care ajungi pe locul fostei gropi de gunoi a comunei. Muncitorii trudesc din greu, dar eforturile par deja rasplatite: in dreapta se afla Sala Polivalenta, cu un design si cu dotari care rivalizeaza cu acelea ale salilor Floreasca sau Ioan Kunst- Ghermanescu din Bucuresti.


Sala Concordia din Chiajna a fost proiectata si executata respectandu-se toate cerintele pentru a putea gazdui meciuri internationale de handbal, baschet, volei sau futsal. De altfel, presedintele Federatiei Romane de Handbal, Cristian Gatu, a vizitat in cateva randuri noua constructie, aratandu- se impresionat de cele vazute. Tabela electronica si tribune acoperite In stanga se lucreaza de zor la modernizarea stadionului, pe care isi desfasoara activitatea echipa comunei, Concordia. Deja s-au desfa- surat meciuri internationale de juniori sau de fotbal feminin, insa arena trebuie cosmetizata pentru aventura formatiei-fanion in Divizia B. Prea multi pasi pana la promovare nu ar mai fi de facut, astfel ca toata lumea se grabeste: trebuie marita capacitatea tribunelor pana la 10.000 de locuri, se construie ste o noua tribuna oficiala, cu loja si restaurant, sa aprobat proiectul acoperirii in intregime a tribunelor si s-a dat comanda pentru o tabela electronica de ultima generatie. Echipa locala are un cantonament ultramodern, aflat iar vestiarele si camerele destinate observatorilor, arbitrilor si conferintelor de presa sunt la nivel occidental.

Barci pentru salvarea mingilor In satul Rosu, care apartine comunei, s-a dat in folosinta si un teren sintetic de fotbal, care a fost omologat de forurile competente, astfel incat pe el isi desfasoara activitatea echipa a doua a clubului Concordia, formata din juniori republicani, si care evolueaza in liga a 4-a. Numai gazonul a costat 250.000 de euro, iar decorul este exceptional, arena aflandu-se pe malul lacului! Singura problema o avem cand respinge cate unul mai puternic si se duc mingile in apa. Dar pentru primavara si toamna avem barci pentru recuperarea mingilor, iar vara copiii se duc de placere dupa ele, inot, au explicat ingrijitorii superbei baze.

Tariceanu: Cat costa metrul de teren? Unul dintre cei mai importanti oaspeti sositi la Chiajna, in ultimul timp, a fost insusi premierul Calin Popescu Tariceanu, care s-a declarat incantat de realizarile primarului liberal Minea. Dupa ce a vazut cat de mult s-a schimbat comuna, in sens pozitiv, primul ministru nu s-a putut abtine si a intrebat: Cat costa metrul de teren?. Realitatea este ca, in ultimii doi ani, pretul terenului a crescut incredibil, de la 45 euro/mp, la 200 euro/mp.
Gazda pentru fetele lui Tadici? Nationala de handbal feminin va sustine doua partide amicale pe teren propriu, inaintea dublei decisive cu Suedia, din luna iunie, pentru calificarea la Mondialul de anul viitor, din Franta. Disputele ar putea fi gazduite de Sala Polivalenta din Chiajna, acolo unde handbalistele tricolore s-au mai pregatit si s-au declarat foarte multumite de conditiile oferite: Ne-am antrenat, la un moment dat, vreme de aproape o saptamana, la Chiajna, unde ne-am simtit excelent. Sala de acolo este foarte moderna, din toate punctele de vedere, iar facilitatile oferite cred ca o situeaza pe primul loc in tara noastra, marturisea selectionerul Tadici.