Zona Metropolitana intra in dezbatere publica

Economie
In doi ani, teritoriul Capitalei ar putea creste de zece ori

Bucurestii se pregatesc sa intre in randul marilor orase europene, devenind metropola. Infiintarea zonei metropolitane face obiectul a doua proiecte, unul apartinand Puterii si celalalt Opozitiei.

Fiecare varianta ia in calcul cresterea suprafetei orasului de cel putin zece ori si a numarului de locuitori cu peste 50%, de la doua milioane de persoane cate sunt astazi inregistrate la peste trei milioane, populatia orasului ajungand intr-una din variante port maritim.

Capitala Romaniei ar urma astfel sa devina o platforma patrimoniala tentanta pentru organismele de finantare internationale care conditioneaza nivelul de acordare a banilor in functie de numarul de locuitori ai unui oras.

Spre deosebire de Opozitie, reprezentantii Puterii in Consiliul General al Capitalei viseaza la o capitala – port maritim. Transformarea Bucurestilor in zona metropolitana ar urma sa se produca in mai putin de doi ani.

Cetatenii sunt chemati incepand de astazi sa-si spuna parerea cu privire la proiectul Zonei Metropolitane Bucuresti (ZMB), varianta aprobata de Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB).

Cei interesati de acest proiect administrativ au la dispozitie o linie telefonica- 0800.800.771 la care pot suna de luni pana vineri, intre orele 10,00 si 16,00 sau isi pot trimite opiniile prin posta la OP 22 – CP 202. De asemenea, cetatenii se pot prezenta la audiente in strada Anastasie Simu nr. 6 sector 1 (intre Magazinul Eva si Hotel Lido).

Potrivit proiectului, dimensiunile Capitalei ar urma sa creasca spectaculos de la 230 km patrati cat are acum la 3.000 de km patrati. Numarul locuitorilor ar urma sa creasca si el, de la doua milioane la aproape trei milioane. Proiectul propune ca extinderea orasului Bucuresti sa inglobeze 93 de localitati din judetele Ilfov, Giurgiu, Teleorman, Dambovita si Prahova.

Orasele care ar urma sa faca parte din zona metropolitana sunt: Oltenita, Buftea, Otopeni, Voluntari, Popesti-Leordeni, Budesti, Fundulea, Bolintin Vale si Mihailesti.

84 de comune printre care Balotesti, Berceni, Bragadiru, Cernica, Branesti, Chiajna, Chitila, Ciolpani, Ciorogarla, Corbeanca, Glina, Jilava, Magurele, Mogosoaia, Pantelimon, Snagov, Tunari, Butimanu, Crevedia, Tartasesti, Fundeni Nicolae Balcescu, Adunatii Copaceni, Baneasa, Bolintin Deal ar urma sa fie inghitite si ele.

Proiectul ZMB, in varianta Consiliului Capitalei, va implini si un mai vechi vis al lui Ceausescu, acela de a transforma Bucurestii in port la Marea Neagra. Potrivit actualului proiect, Bucurestii ar urma sa devina port maritim prin intermediul orasului Oltenita, inghitit de noua zona metropolitana.

Concentrarea nu se va rasfrange insa la nivelul administratiei, toti primarii si toate consiliile locale urmand sa fie mentinute in functie.

Proiectul PSD-ului va fi si el prezentat in Parlament maine, de catre initiatorul acestuia Vasile Gherasim. El a fost conceput in 2003, prin includerea in zona metropolitana a 62 de localitati limitrofe Capitalei si a patru orase din judetele Giurgiu si Ilfov. Spre deosebire de cel al Puterii, proiectul PSD prevede extinderea orasului la 2.300 de km patrati si exclude din ZMB orasul Oltenita.

„Proiectul meu se opreste la Comana, la 30 de km de Dunare. Statutul portuar al Bucurestiului ar trebui in aceasta situatie rediscutat”, recunoaste initiatorul acestui proiect.

Gherasim propune ca zona metropolitana Bucuresti sa aiba rang de judet si sa fie compusa din doua parti: prima cu denumirea de Centrul Metropolitan, care sa inglobeze actuala capitala, si a doua parte alcatuita din orasele si comunele inglobate. Sectoarele ce compun Centrul Metropolitan Bucuresti ar urma sa aiba rang de orase. Reprezentantul Guvernului ar urma sa poarte denumirea de Guvernator al ZMB.

Vasile Gherasim spera ca pana in vara lui 2006, legea ZMB sa fie deja aprobata. „Voi cere sprijinul tuturor parlamentarilor de Bucuresti pentru proiectul meu”, ne-a declarat Gherasim.

Ocolul-Bucurestiului-cu-Sageata-Albastra

La acestea se vor adauga 14 noi puncte de oprire, situate la marea majoritate a iesirilor din oras. Acestea vor fi, practic, simple peroane dotate cu copertine si panouri de informatii. „Trenurile vor pleca din Gara de Nord, vor inconjura orasul, dupa care se vor intoarce in Gara de Nord. Frecventa de circulatie va fi de o ora, cu intervale mai mici in perioadele de varf ale zilei.

Intregul circuit va fi parcurs in circa o ora si zece minute”, explica Gheorghe Dobre, ministrul Transporturilor, Constructiilor si Turismului. El vrea ca pe aceasta linie sa circule automotoare Desiro, cunoscute sub numele Sageata Albastra, care, de altfel, sunt proiectate pentru calatorii pe distante scurte si medii.

Lucrarile, care vor fi finantate dintr-un credit extern si ar putea incepe chiar in acest an, presupun mai intai reabilitarea actualei infrastructuri de cale ferata astfel incat sa permita cresterea vitezei de rulare de la 30-40 de kilometri pe ora, cat este acum pe o sectiune din partea de sud a centurii, la 60-80 de kilometri pe ora.

Ministrul Dobre spune ca tariful pentru calatoria cu trenul metropolitan va fi identic cu cel pentru o calatorie cu mijloacele RATB sau cu metroul. La Primaria Capitalei exista un proiect privind unificarea sistemului de taxare pe mijloacele de transport in comun, care va fi gata pana la sfarsitul acestui an.

Pentru ca noul tip de transport sa functioneze eficient este nevoie ca si RATB si Metrorex sa-si ajusteze traseele si orarele de circulatie. Ministerul Transporturilor cauta bani pentru finalizarea liniei de metrou Nicolae Grigorescu-Policolor-Centura si pentru extinderea pana la Centura de Sud a magistralei IMGB-Pipera.

Si regia de transport urban, confruntata cu supraaglomerarea liniilor proprii, pe care le deserveste cu un parc auto depasit, va avea de castigat de pe urma acestei initiative. Se va reduce numarul de pasageri pe unele rute pe care in prezent mijloacele sale de transport nu fac fata.

In acelasi timp, exista posibilitatea ca unele linii sa fie extinse pentru a face conexiunea cu noile statii metropolitane. Avantajele generale ale proiectului sunt evidente. Pe langa fluidizarea traficului in interiorul orasului, linia metropolitana va deservi noile zone rezidentiale si comerciale care se dezvolta in ritm sustinut la marginea orasului, dar si perimetrele industriale.

In plus, acest tip de transport este nepoluant si mult mai rapid decat cel rutier. „Trebuie sa tinem cont de faptul ca in prezent in Capitala sunt inmatriculate in jur de 700.000 de autoturisme, la care se adauga mii de vehicule de transport marfa si calatori. Cred ca oamenii o sa dea navala”, afirma ministrul.

Autoritatile au propus finantatorilor de la Banca Europeana de Investitii sa ia in calcul realizarea unor proiecte similare si in alte trei orase mari din Romania. Printre acestea s-ar putea numara Ploiesti, Brasov sau Timisoara, insa o decizie definitiva nu a fost luata. Pe lista investitiilor vizate pentru transportul feroviar din Bucuresti se gaseste si Gara de Nord.

Aceasta urmeaza sa fie consolidata si modernizata, astfel incat sa fie adusa la rangul de euro-gara. Apoi, vor fi construite noi linii feroviare metropolitane.

Una dintre ele ar urma sa lege Gara Baneasa, aeroportul Baneasa si aeroportul Henri Coanda, in timp ce alta va utiliza actuala cale ferata industriala din zonele Grozavesti-Trafic Greu-Ferentari, pentru a face conexiunea intre Gara de Nord si Gara Progresu.

CUM VA ARATA RETEAUA

• Lungime totala: 72 km
• Numar statii existente: 11 (16 Februarie, Chiajna, Bucuresti Vest, Varteju, Jilava, Berceni, Popesti-Leordeni, Voluntari, Otopeni, Mogosoaia si din nou 16 Februarie)
• Numar puncte de oprire proiectate: 14 (Bd. Uverturii/Chiajna, A1, Prel. Ghencea, Sos. Alexandriei, Sos. Bucuresti-Magurele, Sos. Giurgiului, Sos. Berceni, Sos. Oltenitei, Bd. Theodor Pallady/comuna Catelu, Pantelimon, iesirile spre Draganesti, Stefanesti si Tunari, Sos. Bucuresti-Ploiesti)
• Timp estimat de parcurs: o ora si zece minute
• Trenuri utilizate: automotoare Desiro (Sageata Albastra)
• Viteza maxima de circulatie: 80 km/ora
• Planuri de extindere: Gara Baneasa-Aeroport Baneasa-Aeroport Otopeni, Gara de Nord-Trafic Greu-Gara Progresu.

TRANSPORTUL IN COMUN IN BUCURESTI

• Cele patru magistrale ale retelei de metrou insumeaza peste 62 de kilometri si 45 de statii. Sunt utilizate 50 de trenuri, care transporta zilnic circa 350.000-400.000 de calatori.
• RATB administreaza 174 de trasee cu 2.523 de statii. Pe acestea circula 339 de tramvaie, 203 troleibuze si 857 autobuze. Numarul mediu zilnic de calatori transportati este de 3,14 milioane. Aproape trei sferturi din totalul autobuzelor au durata de viata expirata.
• Anul acesta se preconizeaza achizitionarea unor mijloace de transport in comun noi.

CUM E LA ALTII

• Cele mai multe dintre capitalele europene au dezvoltat retele feroviare metropolitane. Una dintre cele mai cunoscute este RER-ul parizian, inaugurat in 1969. Pe numai doua dintre cele cinci linii ale sale circula zilnic peste un milion de pasageri.
• De regula, astfel de retele sunt operate fie exclusiv de compania nationala de cai ferate, fie in colaborare cu societatea locala de transport in comun.
• Administratiile liniilor feroviare metropolitane au acorduri de interconectare si cu companiile private de transport rutier.

Capital,  2005