Angajatii ai unei S.C. ce au furat bunuri de peste 270 milioane lei, identificati de politistii ilfoveni

10 ianuarie 2005

Doi angajati ai unei societati comerciale din Comuna Chiajna, care au sustras  din firma diverse bunuri in valoare de aproximativ 270 milioane lei, au fost  identificati de politistii ilfoveni, a informat vineri Inspectoratul General al  Politiei Romane (IGPR).
In perioada octombrie-decembrie 2004, cei doi, unul agent de paza la societatea  amintita, in varsta de 27 ani, din judetul Prahova si celalalt, de 28 ani, din  Bucuresti, fost agent de paza la Departamentul de vanzari al aceleasi societati,  aflati in timpul serviciului, au sustras aparatura electronica si electrocasnica  prin falsificarea mai multor facturi pro-forma.
In urma cercetarilor efectuate, politistii au recuperat bunuri de aproximativ  110 milioane lei, gasite la locuinta tanarului de 27 ani.
Fostul agent de paza a fost retinut pentru 24 de ore, pe baza de ordonanta de  retinere, urmand ca in cursul zilei de vineri sa fie prezentat Parchetului de pe  langa Judecatoria Buftea si Judecatoriei Buftea, cu propunere de arestare  preventiva pentru comiterea infractiunii de furt calificat.
Intrucat cel de-al doilea a disparut de la domiciliu, se intreprind masuri  pentru prinderea acestuia si pentru identificare tuturor persoanelor implicate.
Cercetarile sunt continuate de Politia orasului Buftea-Biroul Cercetari Penale  in colaborare cu Politia din Chiajna. ROMPRES

Please follow and like us:

Schimbare radicala

Primarul general, Adriean Videanu, le-a
cerut specialistilor sa gaseasca o solutie pentru
inlesnirea circulatiei auto la marginea orasului. Ideea
edilului general este ca acesul in oras sa fie mult mai
lejer, iar accesul spre zonele vitale sa se faca pe
strazi moderne

Astfel, in urmatorii cinci – sase ani, mai multe intrari in

Bucuresti vor fi largite pentru a prelua traficul. La
unele dintre ele se lucreaza chiar de acum. Cele mai
importante sunt cea dinspre autostrada Bucuresti –
Pitesti, o noua strapungere de-a lungul bulevardului
Timisoara, o iesire spre viitorul tronson de autostrada
Bucuresti?- Alexandria?- Craiova, soseaua Alexandriei,
care a fost deja reabilitata, sos. Giurgiului, sos.
Berceni si soseaua Vitan-Bucuresti si Splaiul
Damboovitei.
Din nevoia de a rezolva problema traficului
la intrarea in Capitala, primarul Adriean Videanu le-a

cerut specialistilor sa gaseasca o solutie pentru 
inlesnirea circulatiei auto la marginea orasului. Ideea 
edilului general este ca accesul in oras sa fie mult mai 
lejer, iar accesul spre zonele vitale sa se faca pe 
strazi moderne. Una dintre cele mai importante 
strapungeri este cea dinspre autostrada Bucuresti – 
Pitesti. Ea va face legatura intre Splaiul 
Independentei, soseaua Ciurel si Autostrada A1. „Avem in 
plan un pasaj care se va desprinde din A1 undeva inainte 
de Carrefour, trece prin Chiajna, trece pe deasupra 
Uverturii, se apropie de Lacul Morii si coboara la sol 
la Ciurel”, isi explica proiectul directorul Directiei 
Transporturi si Siguranta Circulatiei din Primaria 
Capitalei, Gheorghe Udriste. O noua strapungere se va 
face si de-a lungul Bd. Timisoara, ca o a doua cale de 
 iesire din oras. Va fi construit aici si se va continua 
actualul Bd. Timisoara, cu un pasaj suprateran peste 
liniile ferate si soseaua de centura si coborare la sol in 
zona Militari. Specialistii in transporturi au luat deja 
in calcul si o iesire spre viitorul tronson de 
autostrada Bucuresti?- Alexandria – Craiova. Pentru 
aceasta a fost luata in calcul o sosea mai larga in zona 
Prelungirea Ghencea. A patra penetratie va fi pe soseaua 
Alexandriei, care a fost deja reabilitata pe in Piata 
Unirii, pe tronsonul Alexandriei?- Rahova – Cosbuc – 
Regina Maria. A cincea penetratie este Bucuresti – 
Magurele, o iesire secundara spre soseaua de centura. A 
sasea penetratie, la care se lucreaza in prezent, este 
sos. Giurgiului, cu supralargire pe traseul Gara 
Progresul – Cimitirul Bellu (sura Mare). O alta 
penetratie va fi sos. Berceni, care a fost reabilitata 
partial. Acum se cauta o solutie de modernizare intre 
Big Berceni si linia de centura, unde se are in vedere 
si un pasaj peste soseaua de centura. si iesirea spre 
Constanta va fi modernizata. soseaua Vitan – Bucruresti si 
Splaiul Dambovitei vor crea un racord spre Autostrada 
Bucuresti – Constanta, Splaiul Damboovitei – de la sos. 
Mihai Bravu pe la linia de centura. Mai exista o solutie 
care presupune poduri si pasaje peste linia de centura 
din Splaiul Dambovitei, cu plecare din Mihai Bravu, tinta 
fiind tot iesirea spre Autostrada Bucuresti – Constanta. 
Urmatoarea penetratie, care vizeaza tot autostrada 
Soarelui este Bd. Theodor Pallady – Camil Ressu – 
Autostrada A2, care a fost deja modernizata si urmeaza a 
fi semnalizata.
Estul orasului nu este 
uitat Bucuresti – Pantelimon va fi inclusa si ea in 
programul de reabilitare in 2007/2008, chiar daca 
prioritara pentru accesul spre Constanta este iesirea 
dinspre autostrada. Lucrarile la sos. Colentina si 
iesirea catre Urziceni si Constanta au fost deja 
atribuite si in curand vor incepe lucrarile. in acest 
context, si Piata Obor va fi modernizata, iar in viitor, 
in Planul de Urbanism General, va fi prevazuta largirea 
la 3 benzi/sens, cu linie de tramvai.De-a lungul soselei 
Colentina, la intersectia cu Doamna Ghica, va fi 
construit un pasaj suprateran si e posibil sa apara un 
nou pasaj si la intersectia cu Fundeni. Iesirea catre 
stefanesti va avea si ea, in viitor, un pasaj peste 
calea ferata, in apropierea liniei de centura. sos. Dna 
Ghica – Petricani e deja modernizata si va fi 
configurata pentru ca de aici va pleca autostrada 
Bucuresti – Brasov, va aparea si aici un pasaj, iar 
drumul se va largi la 3 benzi pe sens. Pasajul 
suprateran pleaca de la statia de metrou Aurel Vlaicu, 
trece peste Calea Floreasca si peste Str. Barbu 
Vacarescu. Primaria Sectorului 2 va face, pe fonduri 
PHARE, si pasaj peste calea ferata Bucuresti – 
Constanta. Primaria Capitalei elaboreaza studiul de 
fezabilitate pentru modernizarea si largirea strazii 
Avionului, care va avea pasarela peste calea ferata 
Bucuresti – Constanta. Traseul este Strada Avionului – 
Drumul Nisipoasa – cartierul Henri Coanda. Pe sub pista 
Aeroportului Baneasa va fi pasaj subteran dinspre Drumul 
Pipera – Teisani – soseaua de centura. sos. 
Bucuresti – Ploiesti este deja in curs de modernizare la 
3 benzi pe sens, intre podul de la Otopeni si Baneasa. 
Vor fi si doua pasaje supraterane in zona comerciala 
Baneasa si unul subteran, de la pista Aeroportului 
Baneasa pe la podul de peste Herastrau, care va 
subtraversa intersectia Bd-ului Aerogarii cu Bd. Ion 
Ionescu de la Brad. si legatura DN1 si soseaua Bucuresti 
– Targoviste va intra in modernizare, prin Bd. Ion Ionescu 
de la Brad si str. Ionescu Sisesti. Ea va permite 
ocolirea orasului pentru iesirea in Chitila. 
Supralargirea podului de cale ferata
O penultima 
penetratie a muni-cipalitatii o reprezinta soseaua 
Chitilei la care se lucreaza de cativa ani buni si mai 
urmeaza a fi modernizata linia de tramvai. Concomitent, 
primaria studiaza supralargirea podului de cale ferata 
de peste Calea Grivitei, care va avea trei benzi de 
circulatie pe sens si doua linii de tramvai. Ultima 
penetratie din planurile primariei este prevazuta pe 
Calea Giulesti. Municipalitatea studiaza realizarea unei 
penetrari din Crangasi, spre Lacul Morii, pana la linia de 
centura, fie prin Chiajna, fie direct pe soseaua de
centura catre Chitila.

  • adevarul.ro
Please follow and like us:

Va avea sau nu Capitala un Parc Zoo?

La sfarsitul anului trecut, Primaria Capitalei anunta ca, in urmatorii doi ani, orasul va avea un nou Parc Zoologic, in sectorul 6, in zona Giulesti-Lacul Morii. Acesta urma sa aiba o suprafata de circa 60 de hectare si sa adaposteasca in stil european animalele mari de la Gradina Zoologica din Baneasa, dar si noi specii. De atunci, proiectul e blocat, pentru ca primariile Bucurestiului si a localitatii Chiajna se bat in instanta pe teren.

E al meu terenul!’, ‘Ba e al meu!’. Cam asa si-au strigat primarii Adriean Videanu si Mircea Minea, in timp ce ‘se bateau’ in titluri de proprietate asupra terenului. Ca nu au ajuns la un acord o dovedeste procesul care inca nu s-a incheiat. Surse din conducerea municipalitatii afirma ca strategia adoptata de Primaria Chiajna este menita sa aduca un venit substantial la bugetul localitatii de la marginea Capitalei.
‘Institutia ar urma sa puna mana pe impresionanta parcela aflata in interiorul granitelor Bucurestiului si apoi sa o inchirieze Capitalei, pentru Parcul Zoo. Totul depinde de loteria instantelor care poate da dreptate Chiajnei sau poate improprietari Capitala’, au afirmat aceleasi surse.
Problema este ca Gradina Zoologica din Baneasa a primit un ultimatum de la Ministerul Mediului, ca pana la 14 septembrie sa se alinieze normelor europene si sa mareasca ‘apartamentele’ vietuitoarelor.
Cum termenul este foarte aproape, se vorbeste tot mai des despre o eventuala inchidere a actualului Zoo si chiar despre eutanasierea de nevoie a unei parti dintre animale. 

„Eu cred ca pana la toamna neintelegerile cu Chiajna se vor rezolva”
‘Eu cred ca pana la toamna vom termina si studiul de fezabilitate, iar neintelegerile pe care le avem cu Chiajna se vor rezolva. In septembrie, speram sa putem da drumul la licitatia pentru construirea noului Parc Zoo si sa inceapa lucrarile de drenare, pentru ca terenul este unul inundabil’, ne-a spus optimist viceprimarul Capitalei Razvan Murgeanu. 

Oficialii primariei se plang de lipsa spatiului
 ‘Spatiul pe care il avem pentru animalele de talie mare, respectiv feline si ierbivore este mai mic decat prevad normele europene. Acestea ar urma sa fie mutate in noul parc, alaturi de exemplarele pe care intentionam sa le cumparam sau sa le adoptam de la alte gradini zoologice din strainatate, specii pe care momentan nu le detinem’ a declarat Anca Oprea , directorul Gradinii Zoologice din Baneasa.

Spatiu de zece ori mai mare

Terenul de langa Lacul Morii este de cel putin zece ori mai mare decat cel al Zoo Baneasa si ar asigura respectarea normelor UE. Oricum, chiar daca terenul va fi atribuit Capitalei, animalele de talie mica, precum reptilele si pasarile, vor ramane in continuare la actuala Gradina Zoologica.

Please follow and like us:

Interviu cu presedintele judetean Ilfov

Judetul ILFOV Renåscut si intrat în rândul judetelor tårii relativ  recent, prin Legea 50/1997, ca urmare a reorganizårii  „Sectorului Agricol Ilfov“,  judetul Ilfov îsi scrie o identitate nouå.  In lipsa unor informatii coerente si consistente,  suntem tentati så consideråm Ilfovul mai degrabå ca o  însiruire de sate si comune cu profil agrar, însirate mai  aproape sau mai departe de magnetul dintotdeauna al  oamenilor acestor locuri – Bucurestiul.  Si totusi judetul Ilfov are azi o identitate  inconfundabilå, în plinå consolidare, o identitate care  stârneste ambitii surprinzåtoare.  Despre judetul Ilfov, despre ilfoveni si despre  problemele administrårii unui tinut care înconjoarå  Capitala României am discutat  cu presedintele Consiliului Judetean Ilfov,
– V-ati gândit dupå Revolutie cå veti  conduce destinele unui judet?  Ce vå mai leagå de Revolutia din ’89?  domnul CONSTANTIN BEBE IVANOVICI.
– Domnule Sålågean, vå propun så låsåm Revolutia si oamenii ei acolo unde le este locul, în istorie  si în sufletele noastre. De aproape doi ani si jumåtate,  de când må aflu în fruntea Consilului Judetean Ilfov,  m-am izbit de atâtea probleme, m-am confruntat cu  atâtea situatii complicate încât, pot spune cå, la 13  ani de la Revolutia în care au luptat, au visat si au  murit oameni, e timpul så le asiguråm tuturor ceva  din ce au sperat så obtinå. Libertatea si democratia  sunt bune, dacå lângå ele societatea poate asigura  locuri de muncå, salarii bune, pensii acceptabile,  locuintå s.a. Or, în aceste privinte, råmânem profund  datori fatå de oameni. Eu våd zilnic 2-3 comune,  vorbesc cu oamenii si întâlnesc multi såraci, oameni  necåjiti.
– Reprezentati un partid care a avut în  mânå destinele tårii în cea mai mare  parte a timpului dupå Revolutie. Vå  simtiti responsabil de aceastå situatie,  de faptul cå si în Ilfov, ca si în tarå, sunt  multi oameni såraci?
– Categoric. Dar må întreb la ce ar putea så  foloseascå asumarea la nesfârsit a acestei råspunderi,  dacå nu gåsim solutii. Iatå de ce, de când am  fost ales în fruntea Consiliului Judetean, mi-am propus  ca atitudine un singur lucru: så må implic. Aceastå  atitudine de implicare în rezolvarea imediatå, directå,  a problemelor caut s-o impun si echipei pe care o  conduc. Concret, dacå merg într-un sat si aflu cå  scoala sau grådinita sunt ca vai de ele, cå plouå prin  acoperis sau cå un functionar public face abuzuri sau  cå, de toamna pânå primåvara, oamenii înoatå în  noroaie intervenim imediat si cåutåm solutii. Unele  pot fi aplicate imediat, altele necesitå timp. Oricum,  minuni nu se pot face peste noapte, dar nici nu putem  sta indiferenti. – Da, iatå, avem 37 de comune cu 101  sate. stiti în ce hal au fost gåsite majoritatea scolilor si grådinitelor din aceste localitåti? Jalnicå!  Pereti scorojiti, geamuri sparte, låcasuri  fårå apå, fårå grupuri sanitare functionale, fårå  garduri s.a. Reabilitarea tuturor scolilor si grådini telor a fost una dintre primele actiuni ale Consiliului  Judetean pe care, acum, pot spune cå am finalizat-o  cu succes, desi mai avem de lucru. Avem acum scoli,  în mediul rural, care au încålzire centralå, apå caldå,  apå rece. Uneori a trebuit så actionåm pompieristic,  adicå nu mai aveam timp de tatonåri. In satul Cozieni,  am fost înstiintat, în iunie a.c., cå localul scolii (aflat  într-un conac) a fost revendicat si câstigat legal de  mostenitorii îndreptåtiti. Ce era så facem? Am decis  urgent construirea unei scoli noi. Pe 15 septembrie,  copiii din Cozieni au intrat în noua lor scoalå, cu patru  såli de claså, iar prescolarii au avut surpriza så vadå  cele douå noi grådinite. Ce så vå spun, asanarea si  modernizarea a tot ce înseamnå institutii publice –  scoli, grådinite, låcasuri de culturå, primårii s.a. – este  un obiectiv pe care îl urmårim fårå pauzå. In majoritatea  primåriilor din Ilfov îti era rusine så intri. Mergeti  acum så vedeti cum aratå. Nu vå uitati numai la  tencuialå sau la sobe, geamuri s.a., dar aruncati o  privire si asupra celor care lucreazå. Veti avea o  surprizå mare, mare de tot: în fiecare din cele 37 de  comune veti vedea într-o încåpere calculatoare. Nu  ca mobilier, ci ca instrumente de lucru.
– Nu erau alte lucruri mai utile, mai  urgente de fåcut? De exemplu,  alimentarea cu apå, canalizarea etc. …  De ce, neapårat, ati pus calculatoarele  ca o prioritate?
– Cum de ce? Domnule Sålågean, era o rusine  så vezi cå la începutul Mileniului III în primåriile din  România se lucreazå cu pix si chiar cu creion chimic  si cu indigou. Nu uitati cå multe din primåriile noastre  comunale sunt „cålcate“ de stråini, care vin så investeascå  în Ilfov, pentru cå sunt conditii foarte favorabile.
– Opinii corecte, dar oamenii asteaptå  fapte. La doi ani si jumåtate puteti vorbi  si de rezultate…
PROFILUL JUDETEAN îsi recâstigå identitatea  måsurându-si forta. Continuåm så fim profund  datori fatå de oameni. Când vedeau cât de greu se  redacteazå un act si cum se lucreazå în primåriile  noastre se cruceau. Asa cå 2002, am  decis trecerea cu toate fortele la  implementarea programului guvernamental de informatizare  a administratiei locale. Dupå ce a apårut  programul de informatizare, am cerut la Ministerul  Administratiei Publice si la Guvern bani si asistentå  din partea specialistilor. Am fost luati la rost si ni s-a  spus franc: aveti autonomie, descurcati-vå. Asa cå,  în iarna trecutå, am trecut la implementarea unui  program judetean de informatizare. Am avut noroc si  de o conlucrare de exceptie cu o firmå româno-americanå,  care, împreunå cu specialistii Consiliului  Judetean, a stabilit si a fåcut ceea ce nici nu-mi închipuiam  cå se poate face atât de repede si cu rezultate  atât de spectaculoase.
– In ce constau aceste rezultate? Iaråsi  întreb, este informatizarea într-adevår o  prioritate realå pentru Ilfov?
– Asupra utilitåtii nu mai discut. Iatå faptele. Azi,  judetul Ilfov este primul judet din România în care  primåriile sunt informatizate în sistem integrat. In  fiecare comunå a fost implementat „Sistemul integrat  de gestiune si evidentå pentru primårii“ – SIGEPRIM.  Insirarea câtorva module componente este, cred,  sugestivå pentru avantajele acestui sistem. Astfel,  „Evidenta populatiei“, „Evidentå firme“, „Evidentå  proprietari“ sunt module care permit afisarea/prelucrarea  de informatii din baza de date respectivå; în  cadrul modului „Impozite si taxe“ toate încasårile  realizate se actualizeazå automat în executia bugetarå si în contabilitate fårå interventia operatorului. Se tine  evidenta rolurilor fiscale atât pentru persoane fizice,  cât si pentru persoane juridice. „Agentii fiscali“ este  modulul unde se introduc încasårile în numerar pentru  taxe si impozite. Se face stingerea automatå în „Rolul  fiscal“ si este emiså o chitantå. „Bugetul“ este modulul  care se gestioneazå pe capitole, subcapitole, articole  si alineate. La fel de utile sunt si celelalte module  „Contabilitate“, „Registrul agricol“, „Salarii“, „Inventar  de bunuri“ s.a. Prin sistemul de interconectare între  primårii si Consiliul Judetean sau Prefectura judetului  Ilfov pot fi obtinute în doar câteva minute date privind  fiecare comunå, zonå sau pe ansamblu judetului.  Suntem pregåtiti ca, în primåvarå, så facem o prezentare  de ansamblu a acestui sistem informatic integrat,  deja functional în Ilfov, si în fata altor judete. Subliniez  cå, prin introducerea calculatorului, întreaga muncå  din primåriile comunale s-a schimbat radical Fata unei comune începe cu înfåtisarea scolilor,  grådinitelor, a primåriei.
Care este forta industrialå a judetului  Ilfov? Este Ilfovul un judet dominant  agrar, ca înainte?
Dacå în prezent, Ilfovul este al patrulea judet pe  tarå în privinta furnizårii de resurse la buget, dupå  Bucuresti, Prahova si Timis, asta se datoreazå în  primul rând dezvoltårii industriei.  Nu cred cå existå un judet în România în care  economia så fi cunoscut o schimbare atât de  spectaculoaså ca în Ilfov. Vå rog så må credeti cå nu  exagerez când vå spun cå în curând Ilfovul se va  måsura în performantele sale economice – industrie,  investitii – în primul rând cu Bucuresti, de care suntem  legati prin toate firele. Sau putem spune cå si Bucurestiul este legat din ce în ce mai mult de Ilfov prin  cartierele satelit, care sunt construite în judet de mii  si mii de bucuresteni. Snagov, Corbeanca, Balotesti,  Voluntari, 1 Decembrie, Cernica, Pipera, Tunari – iatå  doar câteva localitåti care au înflorit edilitar spectaculos  în ultimii ani prin construirea unor cartiere  întregi de locuinte ultramoderne, luxoase. As îndråzni  så spun cå desi Ilfovul este considerat din punct de  vedere statistic un judet excesiv rural – cu doar douå  oråsele (Buftea si Otopeni), având o populatie urbanå  de doar 15%, fatå de peste 50%, cât este media pe  tarå, gradul de urbanizare al marii majoritåti a comunelor  din judet este printre cele mai ridicate din tarå.
– Så ne întoarcem la economia judetului.  Ce înseamnå industria, azi, pentru  judetul Ilfov? Este ea o sanså realå  pentru ilfovenii, pânå mai ieri tårani?
– Ce så vå spun, diferenta este enormå fatå de  ce era înainte de 1989 – douå fabrici de conserve, o  fabricå de bere si alte 3-4 fåbricute. In esentå, pentru  Ilfov industria înseamnå cea mai spectaculoaså sanså. Structura culturilor si rezultatele din  agriculturå råmân probleme nerezolvate  de dezvoltare, dar si sansa de a se numåra printre  primele 3-4 judete din tarå cu cel mai scåzut procent  de someri – între 5-6%. In prezent, industria ilfoveanå se remarcå printr-o gamå variatå de produse, de la energie electricå si termicå, la anvelope si articole din cauciuc, acumulatori, aparate si instrumente de måsurare si control,  pânå la utilaje pentru transporturi, fire si fibre artificiale,  produse chimice, oxigen industrial, ambalaje  pentru industria alimentarå, confectii, tricotaje, tesåturi,  fire de in si cânepå, prefabricate din beton, cåråmidå,  plåci si dale din ceramicå, nutreturi combinate,  mobilier si obiecte din lemn, seruri si vaccinuri, conserve  din legume si fructe, preparate din carne si  lapte, båuturi alcoolice, bere, båuturi råcoritoare,  produse de panificatie. O ramurå aparte o reprezintå  industria cinematograficå, dezvoltatå mai ales de  Studiourile Mediapro si Castel. Numårul total al societåtilor comerciale active din industrie este de peste 500. Industria extractivå este reprezentatå de societåti de extractie a pietrisului, nisipului si a titeiului. Existå industria prelucråtoare care dispune de 150 de unitåti în industria alimentarå  si a båuturilor, 30 de unitåti în industria textilå si a   produselor textile, 20 unitåti în industria confectiilor  de îmbråcåminte, 20 unitåti în industria pielåriei si  încåltåmintei, 40 de unitåti în industria de prelucrare  a lemnului (exclusiv productia de mobilå), 34 de unitåti  în industria hârtiei, celulozei, cartonului si a articolelor  din hârtie si carton, 18 unitåti în industria chimicå si  a fibrelor sintetice si artificiale, 45 unitåti în industria  de prelucrare a cauciucului si a maselor plastice, 14  unitåti în industria altor produse din minerale nemetalice,  8 unitåti în industria metalurgicå, 37 unitåti în  industria constructiilor metalice si a produselor din  metal (exclusiv masini, utilaje si instalatii), 15 unitåti  în industria de masini si echipamente, 17 unitåti în  industria de echipamente electrice, 5 unitåti în industria  mijloacelor de transport, 16 unitåti în productia  de mobilier, 35 unitåti de recuperare a deseurilor si  resturilor de materiale reciclabile. Pe total industrie,  valoarea productiei industriale a crescut în 9 luni din  acest an cu aproape 20% fatå de anul trecut.
– Ce le oferiti investitorilor stråini?  De ce credeti cå vin ei så investeascå  în Ilfov?
– Am amintit înainte de importanta pozitiei pe care  o are judetul fatå de Capitalå. Dar acest avantaj ar  dispårea dacå nu am sti så ne comportåm atenti cu  investitorii stråini, de fapt cu orice investitor stråin  sau român care vrea så investeascå. Ce le oferim?  Cåutåm så înlåturåm birocratia si vå asigur cå reglementårile  actuale potrivit cårora în 30 de zile un  investitor trebuie så primeascå toate avizele necesare  se respectå. Numai cå, din påcate, în întâlnirile pe  care le avem cu investitorii stråini si români din Ilfov,  acestia acuzå numårul excesiv de aprobåri, avize,  hârtii care trebuie obtinute. Un mare investitor stråin  a numårat 211 asemenea acte. Ceva trebuie fåcut,  dar asta nu depinde de noi. Faptul cå în Ilfov au  investit firme cu renume international – „Philip Morris“,  „Tuborg“, „Loulis“, „Carrefour“, „Metro“, „Selgros“  este, cred, semnificativ pentru ce înseamnå investitorii  stråini pentru Ilfov. Numai compania „Philips  Morris“ a investit în cea mai modernå fabricå de  tigarete din lume, la Otopeni, peste 100 de milioane  de dolari. Cu asemenea investitori de marcå – care  se numårå cu zecile în Ilfov – nu mai trebuie så vå  surprindå faptul cå la capitolul investitii stråine judetul  nostru se aflå pe locul trei în România, dupå Bucuresti  – iatå cå ne apropiem de Capitalå la acest capitol! –  si Timis.
– Ce se întâmplå în agricultura judetului  Ilfov? Se pare cå aceastå ramurå  economicå este în declin. De ce?
– Ilfovul n-a putut face exceptie de la, så-i zicem,  regula fatalitåtii: agricultura si-a diminuat si resursele,  si rezultatele. Totusi, este o minune cå douå unitåti  care au o anumitå contributie pentru aprovizionarea  Capitalei – „Romsuintest“ – Peris (carne de porc) si  „Agricola“ Buftea au supravietuit si sunt performante.  Din påcate, agricultorii din Ilfov sunt tributari traditionalismului. Ei cultivå, cu încåpåtânare, grâu, porumb,  orz s.a., cu toate cå cel mai bine ar fi så dezvolte  puternic legumicultura – asa cum se procedeazå în  câteva comune – si zootehnia, în special cresterea  vacilor pentru lapte. Asa se întâmplå în toate tårile  dezvoltate cu judetele din jurul capitalelor. In ultima  vreme au apårut si în agricultura ilfoveazå investitori  semnificativi, care au început så concentreze suprafete de teren si så practice o agriculturå adecvatå  pentru valorificarea avantajelor pe care le avem prin  apropierea de Bucuresti. In ce ne priveste, avem în  vedere ca, împreunå cu Prefectura judetului så lansåm  un program de orientare si stimulare a fermierilor  pentru o agriculturå modernå, adecvatå.
– Apropo, de Bucuresti, care este  capitala judetului Ilfov?
– Nimic mai simplu, Bucurestiul. Asa cum a fost  din totdeauna. Prin legea de constituire a judetului  Ilfov se specificå limpede cå sediul administrativ al  judetului Ilfov este municipiul Bucuresti. Aici se aflå  si Consiliul judetean, si Prefectura, si institutiile  descentralizate.
– Turismul este un sector important  pentru economia judetului? Ce oferå Ilfovul turistilor?
– Din påcate este greu de måsurat numårul turis-  tilor care „ne trec pragul“, pentru cå, în aceastå privintå  interferenta cu Bucurestiul este foarte puternicå. S-a  fåcut totusi o evaluare si se apreciazå cå anual peste  douå milioane de turisti români si stråini viziteazå  obiective turistice ilfovene sau beneficiazå de servicii  turistice specifice. Ilfovul este plin de istorie la fiecare  pas. Amintesc cå numele de „Ilfov“ a fost atestat pentru  prima datå în 1482, printr-o donatie cåtre Mânåstirea  Snagov a domnitorului Vlad Cålugårul. Potentialul  turistic al judetului este legat de asezarea sa pe locul  vechilor codri al Vlåsiei si a zonelor de pådure råmase,  precum si prezentei în regiune a lacurilor si vechilor  månåstiri ortodoxe, împreunå cu muzeele acestora.  O atractie deosebitå o reprezintå posibilitatea  pescuitului, sporturilor nautice, vânåtorii si accesului  la valori culturale de patrimoniu. Avem ca principale  puncte de atractie: Cåldårusani, Râioasa, Cernica –  lac unicat în România, prin spectacolul pe care îl oferå  „plaurii plimbåreti“ – Snagov si Mogosoaia, ce reprezintå  complexe alcåtuite din påduri, lacuri si månåstiri.  Cele mai importante påduri sunt cele de la Cåldåru-  sani, Snagov si Râioasa. Sunt alcåtuite din diverse  specii de arbori, unele foarte rare, având o florå si  faunå foarte bogatå. Pådurea Snagov face parte  dintr-o rezervatie naturalå, conservând atât flora, cât  si fauna. Lacul Snagov face parte din aceeasi rezervatie, conservându-si minunata florå, în special nuferii  albi si galbeni, lotusul si stuful. Aici avem de lucru  serios pentru a stopa agresiunea poluårii. Månåstirile  au fost construite în perioada evului mediu, pe  malurile si insulele lacurilor. Majoritatea dintre ele au  muzee în care sunt expuse manuscrise vechi, obiecte  de cult si artå sacrå. O atractie specialå o reprezintå  Palatul Mogosoaia, monument arhitectonic, istoric  construit în 1702 de cåtre C. Brâncoveanu într-un stil  specific românesc, cel brâncovenesc. Actualmente,  muzeul si palatul se aflå în programul UNESCO pentru  conservarea patrimoniului universal.
– Ce actiuni deosebite putem citi în  viitorul apropiat pe agenda Consiliul  Judetean Ilfov?
– Lista e lungå si parcå mereu fårå de sfârsit.  Câteva exemple: vrem så ridicåm la rang de oras  câteva comune care îndeplinesc acum din plin condi-  tiile privind: populatia, forta economicå, scoli, nivel  edilitar, servicii s.a. In cauzå se aflå Voluntari, cu  60.000 de locuitori, Bragadiru, Popesti Leordeni,  Snagov, Pantelimon. De fapt, într-o perspectivå nu  prea îndepårtatå si alte comune din apropierea  Capitalei – Cernica, Mogosoaia, Tunari, Chitila, Domnesti, Mågurele s.a. – vor fi stimulate si orientate spre  o dezvoltare de tip urban. Cred cå în urmåtorii 10-15  ani aceste comune vor deveni „oråsele satelit“ în jurul  Bucurestiului. Apoi, avem programe, cu finantare  externå, pentru introducerea de apå curentå la  Snagov, Bragadiru, Jilava, Voluntari. Vrem så  finalizåm toate blocurile si locuintele råmase  neterminate din ’89 si så oferim aceste locuinte  tinerilor sau så le vindem. Avem un amplu program  de ecologizare, în care sunt implicate toate primåriile  din jurul Capitalei. Intentionåm ca în anumite zone så  realizåm gropi ecologice comune pentru 2-4 localitåti.  Concomitent am declansat un amplu program de  educare a cetåtenilor din comune, pentru a-i  determina så fie gospodari si så nu mai arunce  gunoiul unde vor. Vå asigur cå în curând nu veti mai  vedea mormane de gunoi nici la intrarea în comuna  Cernica, nici în alte comune, pentru cå acolo unde  oamenii nu vor întelege så fie civilizati, îi vom obliga,  prin sanctiuni. Dacå vrem så intråm în Europa,  oamenii fiecårei comune, fiecårui sat trebuie så  înteleagå cå este dator så învete måcar atât la început:  så nu arunce gunoiul unde îi vine lui si så facå curat  în fata curtii sale. Celelalte lucruri vin dupå aceea.  Stiti cum a procedat primarul din Chiajna? A fåcut  contract cu RASUB pentru ridicarea gunoiului de douå  ori pe såptåmânå. Cetåtenilor care nu s-au conformat  si nu si-au asigurat pubelele sau au continuat så  arunce gunoiul în capåtul satului, nu li se elibereazå  nici un fel de act la primårie. Asa a hotårât consiliul  local si azi, Chiajna este, cred, cea mai curatå comunå  din judetul Ilfov.
Vom avea drumuri mai bune în judetul  Ilfov? Ce noutåti ne puteti oferi în  aceastå privintå?
– Va continua programul de modernizare a  drumurilor judetene si comunale. Numai în acest an  au fost modernizati sau reparati aproape 200 km de  astfel de drumuri. Vom continua så modernizåm  actuala sosea de centurå si vom asigura o reorganizare  a traficului în intersectiile de pe aceastå cale,  asa cum am fåcut la pasajul stefånesti. Se lucreazå  la douå proiecte foarte importante, iar lucrårile,  realizate de Ministerul Transporturilor si Lucrårilor  Publice, sunt incepute din 2003. Este vorba de noua sosea  de centurå a Bucurestiului, care va fi proiectatå prin  zona Ciorogârla, Chiajna, Chitila, Mogosoaia, Buftea,  Corbeanca, Balotesti, Tunari, stefånesti, Afumati,  Brånesti, Cernica etc. De asemenea, vor demara  lucrårile la autostrada Bucuresti-Brasov, care va porni  din zona Voluntari spre Moara Vlåsiei, Snagov, Gruiu,  Lipia s.a.
– Domnule presedinte, în seria de interviuri pe care le realizeazå  „Adevårul economic“ punem cu insistentå o întrebare simplå: Cine  conduce, de fapt, judetul? Orgoliile si ambitiile fac în unele judete ca între Consiliul judetean si Prefecturå så  existe neîntelegeri, uneori acutizate. Asadar, cine conduce judetul, Consiliul judetean sau Prefectura?
– Nimic mai simplu: totul este reglementat prin  lege, extrem de limpede. Nu stim care este situatia în  alte judete, dar, în Ilfov vå spun cu toatå convingerea  cå existå o conlucrare exemplarå între Prefecturå si  Consiliul judetean. Asta poate si pentru cå avem prea  multe lucruri de fåcut. Dar så må întorc la Legea  administratiei publice, care precizeazå cå presedintele  consiliului judetean este seful administratiei  publice, iar prefectul reprezintå guvernul în judet. Nu  existå o ierarhie sau o subordonare. Fiecare are  drumul såu. Esentialå este conlucrarea si consultarea  cu prefectul, zi de zi dacå e cazul. Cåutåm cele mai  bune solutii în chestiuni mai complicate. Eu sunt ales  în aceastå functie, prefectul este numit. Poate cå n-ar  fi råu dacå s-ar ajunge la acea maturitate în care  prefectul så nu fie colorat politic, ci så fie functionar  public. Sigur ar avea de câstigat cetåtenii, iar prefectii  capabili ar råmâne în functie, indiferent de schimbarea  politicii. N-ar fi råu.
Adevarul Economic – Viorel SÅLÅGEAN

Please follow and like us: