English Version Deutsch Version Holland Version

 

10 years of chiajna.com

Chiajna.com



BildDiscounterul german Lidl, prezent pe piaţa locală cu aproape 200 de magazine, va extinde cu un hectar (10.000 de metri pătraţi) depozitul companiei din Chiajna, de lângă Bucureşti. Acesta este al doilea proiect logistic anunţat recent de companie după planul construcţiei celui de-al patrulea centru din România în Lugoj, judeţul Timiş,

În acest moment, Lidl România deţine trei centre logistice, cu o suprafaţă totală de circa 120.000 mp (12 hectare), situate în Chiajna (lângă Bucureşti), Nedelea (lângă Ploieşti) şi Iernut (lângă Târgu-Mureş).

„În plus, am început construcţia pentru cel de-al patrulea centru logistic în zona Lugoj, judeţul Timiş. Situat pe Strada Timişoarei, în Lugoj, noul sediu regional are o suprafaţă totală a terenului de 140.000 mp (14 hectare), dintre care 45.000 mp (4,5 hectare)  va fi suprafaţa construită“, spun reprezentanţii Lidl Romania. Autor: Cristina Rosca

1020 Views • Categorii: Proiecte
________________________________________________________________________

Chiajna | de-a.dreptul superba !

Scris de tornado la 29.07.15 Ora 19:32 - • Comentarii (0) • Citeste Articolul

BildChiajna vazuta din elicopter. Da-ti click pe titlu pentru a vedea filmuletul

Citeste Articolul complet »

2269 Views • Categorii: Proiecte
________________________________________________________________________

un TUNEL de 14 km intre Podul Ciurel si autostrada spre Bucuresti-Pitesti

Sorin Oprescu, primarul Capitalei, a declarat, intr-un interviu acordat HotNews.ro, ca primaria Capitalei nu va mai face la sol drumul expres spre autostrada A1, ci va construi un tunel de 14 km intre Podul Ciurel si autostrada Bucuresti-Pitesti. Oprescu a mai precizat ca acest tunel nu va costa mult mai mult decat varianta la sol deoarece aceasta implica foarte multi bani pentru exproprieri. 

"Cetatenii din zona pot sa stea linistiti. Am inteles ca se gandeau cu groaza ca intram cu exproprierile dupa ce trecem cu lucrarea de Sos. Virtutii. In conditiile in care cetatenii nu vor, cred ca este mai intelept sa procedam asa. Vom termina podul de la Ciurel. Anul acesta voi face si  o alta licitatie ca sa fac un tunel ce ar putea avea o lungime cuprinsa intre 7,8 si 14 km, nici eu nu stiu ce lungime va avea. Acest tunel  va porni de la Podul Ciurel si va ajunge la Autostrada A1. Problema cu lungimea tunelului este ca nu poti sa-l bagi pe roman, pe bucurestean, intr-un tunel de 14 km. Este o problema medicala. Acolo in tunel soferii pot face atacuri de panica, nu poti sa mergi cu copiii in masina 14 km prin tunel, nu sunt obisnuiti. Astfel o sa incercam sa il facem mai scurt si o sa iesim cu el din subteran acolo unde am de expropriat 3 mp dreapta si 3 mp pe stanga, din pamanturi, nu din case, si atunci nu se mai supara nimeni", a declarat Oprescu, spunand ca acest tunel va decongestiona bd-ul Iuliu Maniu, dar va feri de poluare si uzina de apa de la Rosu.
 

In ceea ce priveste costurile, edilul spune ca tunelul va costa putin mai mult decat varianta de drum facuta la sol pentru ca nu mai este nevoie de exproprieri, acestea fiind foarte costisitoare. "Chiar si asa, mai bine nu ii deranjez pe oameni, ma duc la 17-18 metri pe sub pamant, cu intrarile/iesirile pietonale in caz de ceva, ca sa pot iesi dupa Carrefour-ul din Militari si sa intep autostrada A1", a declarat Oprescu  

In varianta la sol, drumul expres urma sa porneasca de la intersectia bd. Virtutii cu Splaiul Independentei, mergea pe langa Lacul Morii pana la intersectia cu bd. Uverturii, dupa care trecea pe langa statia de tratare a apei Rosu-Militari si iesea din Bucuresti prin comuna Chiajna. TraversaCentura Capitalei, trecea prin Comuna Dragomiresti-Vale si iesea in A1, la km 13, Pod Ciorogarla.  

Pe parcursul lucrarii erau prevazute trei pasaje supraterane: la intersectia sos. Virtutii cu Splaiul Independentei (Pod Ciurel), la intersectia Penetratia A1 - Bd. Uverturii si la intersectia cu Soseaua de Centura si in zona Pasajului CFR de la Ciorogarla. 
In ceea ce priveste podul hobanat de la Ciurel, lucrare in derulare ce prima parte a drumului expres catre autostrada A1, Oprescu spune ca va fi gata pana la sfarsitul lui 2015, in prezent fiind realizat circa 10% din pasaj. "Acest pasaj trebuia sa fie gata de acum doi ani. Timp de patru ani fostul CGMB nu a aprobat finantarea acestei lucrarei decat cu taraita. Zece milioane lei, 15 milioane lei, samd. Am reusit sa facem stalpul principal unde vine podul hobanat si cate ceva pe partea dreapta a Dambovitei, mergand catre Ciurel.Vom termina podul de la Ciurel pana la sfarsitul acestui an fiindca nu mai este mult de facut. Odata terminat pilonul principal care prin hobane tine constructia, ramane de facut constructia metalica si se largeste cat se poate strada de pe dealul Tugulea ca sa pot sa ies catre Iuliu Maniu", a declarat Oprescu.
 

In ceea ce ii priveste pe cetatenii care au suspendat in instanta si chiar au anulat una dintre autorizatiile date de Primaria Capitalei pentru acest pasaj, Oprescu le spune sa stea linistiti fiindca nu mai expropriaza nimic. "Asociatiei Salvati Bucurestiul ii spun ca nu este niciun sit istoric, iar cetatenilor le spun sa stea linistiti pentru ca nu mai expropriez nimic de pe malul Lacului Morii si din spatele Dealului Tugulea. Acest drum trebuie facut, gasit o solutie. El nu aduce masini in centrul orasului ci le imprastie pe inel", a mai spus edilul.
Istoric drum expres spre autostrada A1  

Primaria Capitalei a demarat lucrarile la drumul expres spre Autostrada Bucuresti-Pitesti in 2010, iar potrivit documentelor prezentate la vremea respectiva, artera, de 8,3 km, ar fi urmat sa faca legatura intre Splaiul Independentei si autostrada A1.  

Licitatia pentru executarea lucrarii a fost castigata de catre consortiul JV Bogl - Astaldi - Euroconstruct -Tehnologica si Proiect Bucuresti, termenul estimat pentru finalizare fiind de 35 luni, de la inceperea lucrarii, respectiv anul 2014. Costurile lucrarii se ridica la 138 milioane de euro. 
Lucrarile la pasajul de la Ciurel au inceput, in baza unei autorizatii emise in regim de urgenta, si fara sa existe un Plan Urbanistic Zonal aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucuresti (Planul urbanistic a fost aprobat abia in august 2012) care sa stabileasca exact traseul bulevardului, asa cum prevede legea, si fara sa existe o dezbatere publica serioasa asupra necesitatii proiectului si daca cetatenii din zona doresc sau nu un asemenea proiect. In plus, desi reprezentantii municipalitatii au spus ca se vor expropria 40 de hectare de teren, cetatenii din zona nu stiau cine va fi expropriat si nici in ce conditii. De asemenea, lucrarile au inceput fara sa existe banii necesari, iar la cateva luni dupa ce a inceput santierul, au fost sistate din lipsa de fonduri, din pasaj fiind realizat doar un pilon si fundatia pentru altul.  

Consilierii generali ai Capitalei au aprobat, la sfarsitul lunii august 2012, traseul noului drum expres spre Autostrada Bucuresti-Pitesti (penetratia Splaiul Independentei - Ciurel - Autostrada Bucuresti - Pitesti), desi lucrarile la Pasajul Ciurel, parte din proiect, erau incepute inca din 2010.  

Potrivit Planului Urbanistic Zonal aprobat de consilieri in 2012 drumul expres urma sa porneasca de la intersectia bd. Virtutii cu Splaiul Independentei, merge pe langa Lacul Morii pana la intersectia cu bd. Uverturii, dupa care trece pe langa statia de tratare a apei Rosu-Militari si iese din Bucuresti prin comuna Chiajna. Traverseaza Centura Capitalei, trece prin Comuna Dragomiresti-Vale si iese in A1, la km 13, Pod Ciorogarla.  

Pe parcursul lucrarii erau prevazute trei pasaje supraterane: la intersectia sos. Virtutii cu Splaiul Independentei (Pod Ciurel), la intersectia Penetratia A1 - Bd. Uverturii si la intersectia cu Soseaua de Centura si in zona Pasajului CFR de la Ciorogarla.   

Cetatenii din zona si societatea civila au declarat in nenumarate randuri ca se opun proiectului din urmatoarele motive:
     - este inutil, existand variante mai ieftine si care s-ar putea realiza mult mai rapid. "Printre solutii se numara realizarea unei strapungeri care sa continue strada Preciziei pana in centura Capitalei, realizarea unei strapungeri pe strada Liniei, unde se afla o cale ferata abandonata si unde nu ar fi nevoie de expropieri pentru realizarea drumului pana la centura. O alta solutie ar fi realizarea unei strapungeri in continuarea bulevardului Timisoara, aceasta ar avea cateva sute de metri pana la centura si s-ar putea realiza foarte rapid. Toate aceste rute alternative ar duce la decongestionarea bulevardului Iuliu Maniu, fara sa fie nevoie de acest proiect megalomanic (drumul expres spre autostrada A1, n.r.)", a declarat Victor Rausse, unul dintre cetatenii afectati de proiect.
      - nu va duce la rezolvarea problemelor de trafic, aglomerand centrul Capitalei. "Acest PUZ decongestioneaza intr-adevar bd-ul Iuliu Maniu, dar va conduce tot traficul spre centrul Capitalei, deoarece soferii care vin de pe A1 si de pe soseaua de centura vor trece podul de la Ciurel, vor merge pe Splaiul Independentei si vor trece prin zona Unirii spre autostrada Bucuresti - Constanta. De asemenea, drumul va crea o descarcare majora pe soseaua Virtutii, un drum important care leaga Drumul Taberei de nordul Capitalei", a mai declarat Rausse.
      - trece la doar 7 metri de uzina de apa de la Rosu, unde sunt niste bazine imense de apa descoperite pe care smogul facut de masinile de pe drum le vor polua.
      - proiectul nu are studiu de trafic, singurul studiu in acest sens fiind JICA, un studiu realizat de japonezi in 2000 si care nu recomanda acest proiect drept o solutie viabila.
Istoric decizii instanta

Tribunalul Bucuresti a anulat, in iulie 2012, prima autorizatie de construire pentru pasajul de la Ciurel, emisa de Primaria Capitalei in regim de urgenta. Procesul a fost pornit de un proprietar din zona, Danes Mihai. In noiembrie 2013, sentinta a devenit definitiva. Intre timp insa, sfidand cetatenii si instanta, Primaria Capitalei a emis o noua autorizatie pentru acest pasaj, in august 2013.
In februarie 2013, si Planul Urbanistic Zonal care stabileste traseul drumului a fost suspendat in instanta, de un grup de cetateni din zona  care nu sunt de acord cu acest proiect. 
Tribunalul Bucuresti a anulat pe 4 noiembrie 2014 Planul Urbanistic Zonal care stabileste traseul drumului expres spre Autostrada A1. In acest PUZ este trecut inclusiv Pasajul de la Ciurel. Procesul a fost intentat de mai multe familii care detin proprietati pe traseul acestei artere. Sentinta nu este definitiva.

15.01.2015

2035 Views • Categorii: Proiecte
________________________________________________________________________

Miracolul de Chiajna

Scris de tornado la 01.05.15 Ora 11:08 - • Comentarii (0) • Citeste Articolul

Miracolul de Chiajna Catalin NICOARA - 2007-05-11

Miracolul de Chiajna Comuna lipita de Capitala gazduieste doua baze sportive de exceptie, doua sali de lux, iar echipa de fotbal, Concordia, este cu un picior in Divizia B.

 BildScornicesti si Moreni au avut echipe de prima liga. Noi nu putem sa ajungem acolo? Ba da! (Mircea Minea, primar Chiajna)
Primarul Mircea Minea a reusit cateva achizitii de marca, aducand in staff-ul tehnic nume grele precum Lita Dumitru, Adrian Bumbescu sau Radu Troi Am conceput totul pe principii de management si de marketing. Nu singur, am avut lungi discutii cu speciali sti in diverse domenii. Am simtit nevoia de a crea un brand. Nu, nu este Gigi Becali, nu este Nicolae Badea, nici macar George Copos. E vorba numai de primarul din Chiajna, Mircea Minea, insa ceea ce se petrece in comuna pe care o conduce (de trei mandate!) depaseste orice inchipuire. Intrigati de zvonurile despre realizarile din Chiajna, reporterii Sport4all au ajuns in localitatea cu numai 8.000 de locuitori, dar cu Sala Polivalenta de 2.000 de locuri si cu un stadion in extindere in care vor incapea, in viitorul apropiat, aproape 10.000 de spectatori. La concurenta cu Capitala Primul soc se produce in momentul in care ajungi pe locul fostei gropi de gunoi a comunei. Muncitorii trudesc din greu, dar eforturile par deja rasplatite: in dreapta se afla Sala Polivalenta, cu un design si cu dotari care rivalizeaza cu acelea ale salilor Floreasca sau Ioan Kunst- Ghermanescu din Bucuresti.
Bild
Bild
 Sala Concordia din Chiajna a fost proiectata si executata respectandu-se toate cerintele pentru a putea gazdui meciuri internationale de handbal, baschet, volei sau futsal. De altfel, presedintele Federatiei Romane de Handbal, Cristian Gatu, a vizitat in cateva randuri noua constructie, aratandu- se impresionat de cele vazute. Tabela electronica si tribune acoperite In stanga se lucreaza de zor la modernizarea stadionului, pe care isi desfasoara activitatea echipa comunei, Concordia. Deja s-au desfa- surat meciuri internationale de juniori sau de fotbal feminin, insa arena trebuie cosmetizata pentru aventura formatiei-fanion in Divizia B. Prea multi pasi pana la promovare nu ar mai fi de facut, astfel ca toata lumea se grabeste: trebuie marita capacitatea tribunelor pana la 10.000 de locuri, se construie ste o noua tribuna oficiala, cu loja si restaurant, sa aprobat proiectul acoperirii in intregime a tribunelor si s-a dat comanda pentru o tabela electronica de ultima generatie. Echipa locala are un cantonament ultramodern, aflat iar vestiarele si camerele destinate observatorilor, arbitrilor si conferintelor de presa sunt la nivel occidental.
Bild
 Barci pentru salvarea mingilor In satul Rosu, care apartine comunei, s-a dat in folosinta si un teren sintetic de fotbal, care a fost omologat de forurile competente, astfel incat pe el isi desfasoara activitatea echipa a doua a clubului Concordia, formata din juniori republicani, si care evolueaza in liga a 4-a. Numai gazonul a costat 250.000 de euro, iar decorul este exceptional, arena aflandu-se pe malul lacului! Singura problema o avem cand respinge cate unul mai puternic si se duc mingile in apa. Dar pentru primavara si toamna avem barci pentru recuperarea mingilor, iar vara copiii se duc de placere dupa ele, inot, au explicat ingrijitorii superbei baze.

 

 

 


Bild
 Tariceanu: Cat costa metrul de teren? Unul dintre cei mai importanti oaspeti sositi la Chiajna, in ultimul timp, a fost insusi premierul Calin Popescu Tariceanu, care s-a declarat incantat de realizarile primarului liberal Minea. Dupa ce a vazut cat de mult s-a schimbat comuna, in sens pozitiv, primul ministru nu s-a putut abtine si a intrebat: Cat costa metrul de teren?. Realitatea este ca, in ultimii doi ani, pretul terenului a crescut incredibil, de la 45 euro/mp, la 200 euro/mp. 

 

 

 

 

 



Gazda pentru fetele lui Tadici? Nationala de handbal feminin va sustine doua partide amicale pe teren propriu, inaintea dublei decisive cu Suedia, din luna iunie, pentru calificarea la Mondialul de anul viitor, din Franta. Disputele ar putea fi gazduite de Sala Polivalenta din Chiajna, acolo unde handbalistele tricolore s-au mai pregatit si s-au declarat foarte multumite de conditiile oferite: Ne-am antrenat, la un moment dat, vreme de aproape o saptamana, la Chiajna, unde ne-am simtit excelent. Sala de acolo este foarte moderna, din toate punctele de vedere, iar facilitatile oferite cred ca o situeaza pe primul loc in tara noastra, marturisea selectionerul Tadici.

      

2368 Views • Categorii: Proiecte
________________________________________________________________________

TRONSONUL A1 - CHIAJNA, LACUL MORII - UVERTURII

Scris de tornado la 01.05.15 Ora 11:02 - • Comentarii (0) • Citeste Articolul

Primarul general, Adriean Videanu, le-a
cerut specialistilor sa gaseasca o solutie pentru
inlesnirea circulatiei auto la marginea orasului. Ideea 
edilului general este ca acesul in oras sa fie mult mai 
lejer, iar accesul spre zonele vitale sa se faca pe 
strazi moderne

Astfel, in urmatorii cinci - sase ani, mai multe intrari in 

Bucuresti vor fi largite pentru a prelua traficul. La 
unele dintre ele se lucreaza chiar de acum. Cele mai 
importante sunt cea dinspre autostrada Bucuresti - 
Pitesti, o noua strapungere de-a lungul bulevardului 
Timisoara, o iesire spre viitorul tronson de autostrada 
Bucuresti?- Alexandria?- Craiova, soseaua Alexandriei, 
care a fost deja reabilitata, sos. Giurgiului, sos. 
Berceni si soseaua Vitan-Bucuresti si Splaiul 
Damboovitei.
Din nevoia de a rezolva problema traficului 
la intrarea in Capitala, primarul Adriean Videanu le-a 

cerut specialistilor sa gaseasca o solutie pentru 
inlesnirea circulatiei auto la marginea orasului. Ideea 
edilului general este ca accesul in oras sa fie mult mai 
lejer, iar accesul spre zonele vitale sa se faca pe 
strazi moderne. Una dintre cele mai importante 
strapungeri este cea dinspre autostrada Bucuresti - 
Pitesti. Ea va face legatura intre Splaiul 
Independentei, soseaua Ciurel si Autostrada A1. "Avem in 
plan un pasaj care se va desprinde din A1 undeva inainte 
de Carrefour, trece prin Chiajna, trece pe deasupra 
Uverturii, se apropie de Lacul Morii si coboara la sol 
la Ciurel", isi explica proiectul directorul Directiei 
Transporturi si Siguranta Circulatiei din Primaria 
Capitalei, Gheorghe Udriste. O noua strapungere se va 
face si de-a lungul Bd. Timisoara, ca o a doua cale de 
 iesire din oras. Va fi construit aici si se va continua 
actualul Bd. Timisoara, cu un pasaj suprateran peste 
liniile ferate si soseaua de centura si coborare la sol in 
zona Militari. Specialistii in transporturi au luat deja 
in calcul si o iesire spre viitorul tronson de 
autostrada Bucuresti?- Alexandria - Craiova. Pentru 
aceasta a fost luata in calcul o sosea mai larga in zona 
Prelungirea Ghencea. A patra penetratie va fi pe soseaua 
Alexandriei, care a fost deja reabilitata pe in Piata 
Unirii, pe tronsonul Alexandriei?- Rahova - Cosbuc - 
Regina Maria. A cincea penetratie este Bucuresti - 
Magurele, o iesire secundara spre soseaua de centura. A 
sasea penetratie, la care se lucreaza in prezent, este 
sos. Giurgiului, cu supralargire pe traseul Gara 
Progresul - Cimitirul Bellu (sura Mare). O alta 
penetratie va fi sos. Berceni, care a fost reabilitata 
partial. Acum se cauta o solutie de modernizare intre 
Big Berceni si linia de centura, unde se are in vedere 
si un pasaj peste soseaua de centura. si iesirea spre 
Constanta va fi modernizata. soseaua Vitan - Bucruresti si 
Splaiul Dambovitei vor crea un racord spre Autostrada 
Bucuresti - Constanta, Splaiul Damboovitei - de la sos. 
Mihai Bravu pe la linia de centura. Mai exista o solutie 
care presupune poduri si pasaje peste linia de centura 
din Splaiul Dambovitei, cu plecare din Mihai Bravu, tinta 
fiind tot iesirea spre Autostrada Bucuresti - Constanta. 
Urmatoarea penetratie, care vizeaza tot autostrada 
Soarelui este Bd. Theodor Pallady - Camil Ressu - 
Autostrada A2, care a fost deja modernizata si urmeaza a 
fi semnalizata.
Estul orasului nu este 
uitat Bucuresti - Pantelimon va fi inclusa si ea in 
programul de reabilitare in 2007/2008, chiar daca 
prioritara pentru accesul spre Constanta este iesirea 
dinspre autostrada. Lucrarile la sos. Colentina si 
iesirea catre Urziceni si Constanta au fost deja 
atribuite si in curand vor incepe lucrarile. in acest 
context, si Piata Obor va fi modernizata, iar in viitor, 
in Planul de Urbanism General, va fi prevazuta largirea 
la 3 benzi/sens, cu linie de tramvai.De-a lungul soselei 
Colentina, la intersectia cu Doamna Ghica, va fi 
construit un pasaj suprateran si e posibil sa apara un 
nou pasaj si la intersectia cu Fundeni. Iesirea catre 
stefanesti va avea si ea, in viitor, un pasaj peste 
calea ferata, in apropierea liniei de centura. sos. Dna 
Ghica - Petricani e deja modernizata si va fi 
configurata pentru ca de aici va pleca autostrada 
Bucuresti - Brasov, va aparea si aici un pasaj, iar 
drumul se va largi la 3 benzi pe sens. Pasajul 
suprateran pleaca de la statia de metrou Aurel Vlaicu, 
trece peste Calea Floreasca si peste Str. Barbu 
Vacarescu. Primaria Sectorului 2 va face, pe fonduri 
PHARE, si pasaj peste calea ferata Bucuresti - 
Constanta. Primaria Capitalei elaboreaza studiul de 
fezabilitate pentru modernizarea si largirea strazii 
Avionului, care va avea pasarela peste calea ferata 
Bucuresti - Constanta. Traseul este Strada Avionului - 
Drumul Nisipoasa - cartierul Henri Coanda. Pe sub pista 
Aeroportului Baneasa va fi pasaj subteran dinspre Drumul 
Pipera - Teisani - soseaua de centura. sos. 
Bucuresti - Ploiesti este deja in curs de modernizare la 
3 benzi pe sens, intre podul de la Otopeni si Baneasa. 
Vor fi si doua pasaje supraterane in zona comerciala 
Baneasa si unul subteran, de la pista Aeroportului 
Baneasa pe la podul de peste Herastrau, care va 
subtraversa intersectia Bd-ului Aerogarii cu Bd. Ion 
Ionescu de la Brad. si legatura DN1 si soseaua Bucuresti 
- Targoviste va intra in modernizare, prin Bd. Ion Ionescu 
de la Brad si str. Ionescu Sisesti. Ea va permite 
ocolirea orasului pentru iesirea in Chitila. 
Supralargirea podului de cale ferata
O penultima 
penetratie a muni-cipalitatii o reprezinta soseaua 
Chitilei la care se lucreaza de cativa ani buni si mai 
urmeaza a fi modernizata linia de tramvai. Concomitent, 
primaria studiaza supralargirea podului de cale ferata 
de peste Calea Grivitei, care va avea trei benzi de 
circulatie pe sens si doua linii de tramvai. Ultima 
penetratie din planurile primariei este prevazuta pe 
Calea Giulesti. Municipalitatea studiaza realizarea unei 
penetrari din Crangasi, spre Lacul Morii, pana la linia de 
centura, fie prin Chiajna, fie direct pe soseaua de
centura catre Chitila.

  • adevarul.ro
2245 Views • Categorii: Proiecte
________________________________________________________________________

1/3 Du-te la pagina 2 »
RSS-Feed (Einträge) abonnieren Articole