Acasă Chiajna - Arhiva

Chiajna - Arhiva

Arhiva. Totalitatea actelor sau documentelor unei instituții, unui oraș sau unui sat care se referă la activitatea lor din trecut.

Primarul Mircea Minea atrage atentia:

revistasaptamana.ro
Nr. 20/6 martie-12 martie 2006

Primarul Mircea Minea atrage atentia: Fara Maxi-Taxi – R.A.T.B cu portia Recent, soferii de pe maxi-taxi, care parcurgeau comuna Chiajnaau fost agresati de catre satenii care n-au mai suportat aglomeratia cauzata de intar­zierile frecvente ale curselor. Consecinta, prin Chiajna nu mai cir­culi de la linia de centura decat pe jos. Mai multdecat atat, desi RATB-ul reintra pe traseele judetene din 10 martie, Chiajna nu va beneficia nici de aceasta forma de transport, deoarece societatea vrea sa-si protejeze masinile, avand in vedere faptul ca Drumul Judetean este în constructie în urma finalizarii lucrarilor de canalizare. Astfel, în urma discutiilor purtate deprimarul MirceaMinea cu cei abilitati s-a recurs la o solutie de compromis. Ca­latorii din comuna vor putea circula cu RATB-ul pe urmatoarele trasee: Rosu-Lujerului si Chiajna-Carrefour. Situa­tia nu va dura, potrivitinformatiilor furnizate de primar, decat doua luni, timp în care drumul, actualmente în constructie, va deveni practicabil pentru autobuzele RATB-ului.Impreuna cu locuitorii Chiajnei, primarul Mircea Minea traverseaza iarasi o perioa­da grea. Faptul ca Drumul Judetean este in constructie, il face impracticabil pentru auto­buzele RATB. Agresata de populatie, firma de maxi-taxi s-a retras.Toata lumea, incepand de la elevii si sfarsind cu cei care trebuie sa ajunga di­mineata la servici, fie ca vin din Capitala in Chiajna, fie ca lucreaza in Bucuresti, tre­buie sa parcurga multi kilometri pe jos, in conditii foarte grele: gropi,noroi, mocirla. Primarul a obtinut totusi,pentru locuitorii Chiajnei,o solutie care va rezolva proble­ma transportului provizoriu, pana candtim­pul va permite reluarea lucrarilor de con­structie a drumului, drum afectat de lucra­rile de canalizare. Mircea Minea le cere con­locuitorilorsai doar intelegere, asigurandu-i de preocuparea sa continua pentru arezol­va si aceasta problema. «Tot ce am promis, am realizat pentru  binele nostru, al tuturor si asta imi doresc in continuare, mai multdecat orice! Bani sunt, proiectul de con­structie nu asteapta decatsa fie pus in prac­tica, vremea sa tina cu noi si vom iesi din acestimpas. Muncesc doar pentru binele localnicilor si pentru prosperitatea lor», a declarat Mircea Minea

Biserica Sfantul Nicolae – Chiajna

Biserica Sfantul Nicolae, din localitatea Chiajna, se afla la o distanta de numai cinci kilometri de Bucuresti, in partea nord-vestica a judetului Ilfov, pe malul drept al raului Dambovita. Spre slava lui Dumnezeu, toti locuitorii comunei sunt crestin-ortodocsi.   

„Cel ce versi mir de mult pret la toata lumea si mie, celui nevrednic si mai mult decat toti pacatos, daruieste-mi sa-ti aduc tie cantare, Parinte Nicolae. Tu, ca cel ce ai indraznire catre Dumnezeu, slobozeste-ma din toate necazurile, ca sa cant tie: Bucura-te, Sfante Ierarhe Nicolae, mare facator de minuni!”   

Biserica Sfantul Nicolae – Chiajna   

Pisania originala a vechii biserici marturiseste faptul ca primul locas a fost construit din lemn, in cinstea Sfantului Mare Mucenic Gheorghe, iar mai tarziu, invechindu-se, acesta a fost construit din caramida, de catre o comunitate de crestini bulgari. Despre asezarea bulgarilor in acest loc nu s-au aflat inca suficiente informatii. Se crede, insa, ca acestia ar fi fost adusi in acest loc spre sfarsitul secolului al XVIII-lea, in vremea stapanirii otomane, pentru a lucra pe mosiile Doamnei Chiajna, sotia principelui Constantin Cernica.  

Biserica Sfantul Nicolae – Chiajna   

Biserica Sfantul Nicolae a fost construita in vara anului 1831, de cativa mesteri anonimi, in forma de nava, fara pridvor si abside, care vor fi adaugate ulterior. Biserica este incununata cu doua turle, asezate pe naos si pronaos. Initial, in jurul bisericii s-a aflat cimitirul satului, insa, in anul 1890, acesta a fost mutat intr-un loc special amenajat, unde se afla inca si astazi.   

Spre jumatatea secolului al XIX, in jurul anului 1835, mosiile Doamnei Chiajna au fost cumparate de catre printul Manuc, dupa plecarea sa din Constantinopol, impreuna cu alte cateva hanuri din Bucuresti. De acest print strain aminteste si „Hanul lui Manuc”, pastrat pana astazi in centrul orasului. El nu va ramane multa vreme in acest loc, ci va pleca in Paris, mosiile sale cumparandu-le boierul Isvoranu.   

Incepand cu data de 2 mai 1864, cand domnitorul Alexandru Ioan Voda a aplicat noua Lege Agrara si a reimproprietarit localnicii, acestia au putut sa-si contruiasca locuinte noi si cladiri sociale. Biserica din localitatea Chiajna a primit si ea aproape zece hectare de teren arabil, insa, in anul 1949, acestea au fost retrocedate statului.        

Biserica Sfantul Nicolae – Chiajna   

Nu se cunosc multe informatii privitoare la vechea biserica, inchinata Sfantului Nicolae. Se stie, insa, ca aceasta a fost repictata in anul 1925, in ulei, de catre pictorul Colonitiu. Al treilea strat de pictura, in fresca, a fost asezat intre anii 1949-1951, de catre zugravii Gheorghe Vasilescu si Petre Achitenie. Ultima pictare a bisericii, tot in fresca, a avut loc intre anii 1980-1983, ea fiind realizata de catre zugravul Taflan Nicolae.   

Astazi, in grija bisericii se afla un clopot mare, avand o greutate de peste doua sute de kilograme. Lucrat pe cheltuiala episcopului din Buzau, in anul 1811, in vremea domnitorului Alexandru Ipsilanti, acest clopot a fost daruit parohiei Chiajna in urma Primului Razboi Mondial, pentru a-l inlocui pe cel original, furat de soldatii germani.   

Cea mai mare bogatie a acestei biserici raman, insa, Sfintele Moaste, care sunt pastrate in racle frumos impodobite: particele din Moastele Sfantului Mare Mucenic Pantelimon, ale Sfantului Ierarh Visarion, ale Sfantului Mare Mucenic Haralambie si ale Sfantului Ierarh Nicolae.        

Biserica Sfantul Nicolae – Chiajna   

Deoarece, in urma unor studii tehnice, efectuate in anul 2002, s-a constatat ca lucrarile de consolidare nu se justifica, mai ales din punct de vedere financiar, s-a luat hotararea de a se construi o noua biserica, mult mai incapatoare, o capela si o clopotnita. Noua biserica, sfintita in data de 21 noiembrie 2008, a pastrat vechiul hram, Sfantul Ierarh Nicolae, si a primit alte doua hramuri: Sfantul Voievod Neagoe Basarab si Sfintii Apostoli Petru si Pavel.   

Biserica a fost zugravita in fresca intre anii 2011-2012, de catre pictorul Botezatu Petru, lucrarile fiind sfintite in ziua de 6 decembrie 2012, de catre Preafericitul Parinte Patriarh Daniel. Aceste ultime lucrari de constructie si infrumusetare au fost realizate prin purtarea de grija a parintelui paroh Romica Macovei.   

Teodor Danalache   

Biserica Sfantul Nicolae – Chiajna  

Groapa de gunoi ecologica

10 Septembrie 1999 – MONA STOICA

Bucurestiul are groapa de gunoi ecologica.

In sfirsit, Capitala are,de ieri, o groapa ecologica de depozitare a deseurilor. Ea se afla in
Giulesti-Sirbi, comuna Chiajna, la aproximativ 15 km de centrul Capitalei. Aceasta este amenajata dupa standardele internationale,fiind prevazuta cu celule ecologice, care nu permit infiltrarea deseurilor in pinza freatica. Investitia, de circa 40 de milioane dolari, este suportata de firma romano-germana Iridex Group, pe o perioada de 20 de ani, timp in care groapa va fi extinsa pe o suprafata de 16 hectare. Capacitatea Gropii Chiajna este de 250.000tone de gunoi pe an, ceea ce este insuficient, in conditiile in care Capitala produce anual aproximativ 700.000 tone deseuri. Pentru depozitarea, aici, a unei singure tone de deseuri, taxa este de
8,5dolari, avind prioritate sectoarele 1, 6 si 5, care se afla la odistanta de circa 12 km de aceasta groapa. Viorel Lis, primarul general al Capitalei, insotit de o liota de directori ai primariei, a descins ieri in Chiajna, pentru a inaugura „minunea”.

Deocamdata, Groapa Chiajna are o singura celula, urmind ca in urmatorii ani sa fieamenajate inca patru celule, in functie de cerere. Primarul general spune ca deschiderea acestei prime gropi ecologice este cea mai marerealizare de pina acum a municipalitatii. In prima jumatate a anului viitor, va fi data in folosinta cea de-a doua groapa ecologica, in  comuna Vidra, primaria incheind deja contractul de executie a acesteia. Dupa deschiderea gropii de la Vidra, care va deservi sectoarele 2, 3 si 4 ale Capitalei, Groapa Glina va fi neutralizata, avind in vedere ca aceasta a devenit un adevarat focar de infectie.”Groapa Glina va deveniin citeva luni un adevarat parc, pentru ca asa nu se mai poate, aceasta fiind, in prezent, o adevarata sursa de poluare, care trebuie eliminata”, a declarat ieri Viorel Lis

 

INTERVIU | Adrian Cristea, un fotbalist cu stofa. -Am facut din talent totul, am dus o viata haotica-. Statuia lui Giovani, cum primea banii de la Borcea, cat a castigat de la FCSB, cea mai frumoasa femeie, atelierul de haine si o declaratie.

Răspunde cu o voce înceată. Îşi argumentează fiecare răspuns. Stabileşte contactul vizual cu interlocutorul. Şi nu driblează. Nu driblează întrebările. Stă în jumătatea lui preferată. Sus. Pentru că are încă ţeluri înalte. Stă pe terenul pe care şi-a lăsat urmele crampoanelor. Dar stă şi lângă acul Singerului ce-i dictează programul zilei.

Temporar. Cât nu-şi pune iscălitura pe alt contract. E fotbalist liber de contract. Actual designer vestimentar. Îşi face antrenamentele fizice pe diferite stadioane sau printr-un parc mai primitor. Cu un preparator fizic ce-i ţine ritmul: 2/4 sau 4/4.

Adrian Cristea are puterea să vorbească despre erori şi gestionarea greşită a unor relaţii sau decizii. Ştie că greşelile recunoscute sunt pe jumătate iertate. Vorbeşte despre cum a driblat munca şi cum niciun adversar n-a reuşit să-l blocheze. Discută despre risipă, oameni nepotriviţi în momentele cheie ale carierei, cauzele căderii fotbalului românesc şi statui. Nu pentru Hagi – viitorul campion -, cum anticipează, ci pentru Ioan Becali.

El e Adrian Cristea. Stă mai mult pe la atelierul său de vestimentaţii de lux de pe strada Alexandru Philippide, colţ cu Polonă. Dar trăieşte fotbalul la prezentul continuu. Aşa arată şi vorbeşte „Prinţul”, la 33 de ani şi aproape 5 luni.

33 de ani şi aproape cinci luni. E vârsta la care… 
La care mă antrenez. Mă antrenez în fiecare zi cu un antrenor personal ca să nu-mi pierd condiţia fizică şi îmi doresc ca de la vară să joc din nou. Timpul trece greu până când îţi găseşti o echipă, dar se scurge şi mai greu dacă stai şi nu faci nimic în timpul ăsta. Din momentul în care se deschide perioada de transferuri, voi fi cu ochii-n patru pentru a-mi găsi o formaţie să joc. Şi eu am nevoie de o echipă, dar cred că şi multe echipe au nevoie de un fotbalist care poate aduce un plus de valoare şi de varietate în jocul unei formaţii de Liga 1.

E mai greu să ştii că te echipezi pentru un antrenament de unul singur sau pentru un meci în care ştii că vei termina partida lovit din cap până-n picioare?
E mai greu să te antrenezi singur, dar trebuie să fii foarte puternic din punct de vedere mental şi să ţi se imprime bine în creier faptul că după ce te vei lăsa de sport… tot sport vei face. Important este să-ţi reconfigurezi mereu traseul în viaţă în funcţie de obstacolele care-ţi apar. Şi să te adaptezi… Asta e viaţa. O continuă luptă pentru adaptare, iar în fotbal lucrul ăsta ţi se transmite de la juniori.

Ai învăţat asta de la juniori? 
Pot să spun că m-a călit viaţa la Poli Iaşi, nu am ars nicio etapă. Am început de la Divizia D, când echipa trebuia să aibă un junior în teren. M-a călit, jucam pe la ţară, pe terenuri denivelate, te mai loveau… Eu mă consider foarte puternic psihic şi sunt nişte etape care m-au oţelit! Am început la Iaşi, am promovat cu Poli în B, apoi în A şi m-a cumpărat Dinamo, dar m-a mai lăsat şase luni la Iaşi.

Cu ce antrenori ai lucrat cel mai bine în carieră? 
Cu Andone, cu Rednic, cu Walter Zenga. Walter a fost un antrenor foarte bun, a avut încredere în mine, îmi oferea libertate în joc. Cu Reghecampf… Şi cu Marius Baciu, la Chiajna, am colaborat foarte bine.

De ce ai plecat de la Chiajna?
N-am mai fost pe aceeaşi lungime de undă, n-a fost chimia bună între mine şi antrenor. Acolo e un aer păgubos, pesimist, se scaldă într-un bazin de mediocritate şi nu vor să-şi depăşească nicicum condiţia! Drept dovadă, după ce ne-am salvat de la retrogradare în ultima etapă, când ne băteam cu Gaz Metan Mediaş, tot nu şi-au fixat alte ţinte mai înalte. Eu am avut un aport considerabil în traseul echipei, având în vedere încrederea pe care mi-au acordat-o antrenorii şi felul în care am reuşit să influenţez jocul. După ce a venit Marius Baciu, un antrenor cu care am colaborat foarte bine, am jucat titular mai mereu. Nu vreau să fac din asta un titlu de glorie, dar când n-am mai jucat titular, echipa a pierdut sau a făcut egal. Poate că lumea va spune că este coincidenţă, dar contează enorm aportul unui fotbalist capabil să facă diferenţa asupra jocului per ansamblu.

Nu mi-ai răspuns. De ce-ai plecat?
După ce am reuşit să ne salvăm de la retrogradare, am crezut că-şi doresc mult mai mult, având în vedere condiţiile de care beneficiază. Au un teren de antrenament modern, sală de forţă, bazin. Dispun de un complex sportiv foarte bun pentru România, luând în calcul şi condiţiile de care beneficiază celelalte echipe. În plus, au o stabilitate financiară… cât de cât. N-a fost locul meu acolo! După ce ne-am salvat, eu mi-am pus bonus pentru performanţă: pentru câştigarea Cupei României, Cupei Ligii, pentru o calificare într-o cupă europeană. Dar ei tot acolo se scaldă! În mediocritate! E un aer care te trage în jos. Antrenorii vin cu o mentalitate de echipă de la ţară, de echipă mică. Aşa percep şi echipa.

„Alexa nu m-a vrut de la primul antrenament. Cu el e puţin riscant pentru Concordia, e un antrenor fără experienţă! Să lupţi la retrogradare e mai greu decât să te lupţi la titlu”

Să înţeleg că te-a dat afară primarul Mircea Minea?
Cu primarul n-am avut vreo discuţie, îl respect, îl apreciez pentru ce a făcut acolo. Dacă analizezi ce a făcut primarul şi te gândeşti că echipa nu participă în cupele europene, iar spectatorii nu cumpără bilete, poţi spune că a făcut asta ca să lase ceva în urmă pentru orgoliul lui şi pentru oamenii de acolo. E de apreciat.

Dacă nu ai avut discuţii cu Minea, înseamnă că antrenorul nu te-a vrut.
Alexa nu m-a vrut de la primul antrenament. Mi-a spus că nu se bazează pe jucătorii cu experienţă. E un antrenor nou, are puterea să dea afară de la echipă pe cine vrea… gândind logic. E un antrenor la o echipă nouă, normal ar fi fost să vezi ce marfă ai la dispoziţie, să-i ţii pe toţi 10 zile pentru a te edifica de potenţialul fiecăruia şi apoi te hotărăşti pe cine te bazezi. Dar antrenorii au această putere când preiau o echipă… să renunţe la tine fără să te analizeze. Cu Alexa e puţin riscant pentru Concordia, e un antrenor fără experienţă, la început de drum. A antrenat doar la Rapid şi Timişoara.
Sa lupţi la retrogradare e mult mai greu decât să te lupţi la campionat. Gândul că ai putea să pici te distruge psihic. Dar eu îmi doresc să se salveze pentru Minea, pentru foştii mei coechipieri.

Banii i-ai recuperat? 
Banii i-am recuperat. Mi-am dat seama că n-am fost pe aceeaşi lungime şi am preferat să plec. Eu am reziliat contractul cu ei după 20 februarie, data limită la care puteam să devin jucător liber. Nu mai avea rost să stau. Mi-era uşor să stau până la vară, să mă antrenez o oră şi să-mi iau salariul, dar n-am vrut să stau unde nu mi-e locul.

35 de lei a plătit Cristea pentru prima minge din copilărie. „Jucam în faţa blocului. Ţara asta are pepinieră mare, dar nimeni nu mai face din plăcere. Mulţi se gândesc direct la beneficii”

50 de lei a fost primul premiu în bani câştigat de Cristea din fotbal. „La un turneu de sală din Moldova, am fost declarat cel mai tehnic jucător”

90 de dolari a fost primul salariu pe care l-a avut Cristea la Poli Iaşi. „Ai mei nu au fost de acord să fac fotbal, dar apoi au fost alături de mine când au realizat că-l practic dintr-o pasiune imensă”

„Eu am cheltuit banii pentru că m-am bucurat şi de viaţă, şi de fotbal. Am dus o viaţă haotică! Eu am făcut totul din talent în fotbal, nu am fost un tip muncitor”. Cele două sfaturi pe care le oferă tinerilor fotbalişti

Aş vrea să te întreb dacă tu crezi că ai fi putut strânge mai mulţi bani de-a lungul carierei? 
Eu am cheltuit banii pentru că m-am bucurat şi de viaţă, şi de fotbal. Banii vin şi se duc. Trebuie să circule! Dar important e să fii puţin mai chibzuit. Acum, la vârsta pe care o am, dacă ar fi să-mi rezum viaţa într-o propoziţie aş spune că am jucat şi fotbal şi am dat tot ce am avut mai bun din mine şi încă pot să dau, dar mi-am trăit şi viaţa la intensitate maximă!

Şi ai simţit vreodată că-ţi găseşti un echilibru între cele două planuri?
Acum nu pot trăi în trecut şi nu mai pot întoarce timpul, ce-am face dacă tot am regreta lucruri? Îmi place să fiu bine ancorat în prezent. Dar ca să-ţi răspund la întrebarea asta, îţi spun că eu am făcut totul din talent în fotbal. Dacă mai şi munceam, poate atingeam alte zări, dar n-am fost un jucător muncitor. Nu pot spune că regret, dar mă mai gândesc la unele decizii luate. Asta e viaţa şi n-am ce face. Dar am ajuns în postura în care pot să le dau un sfat tinerilor fotbalişti.

Care e?
Trebuie să fie organizaţi atât în viaţa sportivă, cât şi în viaţa socială. Eu n-am fost organizat şi asta dăunează! Dăunează clar asupra cursului carierei tale! E important când şi ce mănânci, în ce interval orar te odihneşti, când mergi la sală… Eu am dus o viaţă puţin haotică şi talentul meu poate că ar fi fost valorificat altfel dacă aş fi avut un alt ritm de viaţă. Şi alt sfat pe care îl mai pot da tinerilor fotbalişti este să nu fie niciodată în coproprietate. Ori… ori! Niciodată să nu fie în proprietatea a două cluburi! Ori sută la sută, ori rămân!

Cum ţi s-a întâmplat ţie cu Dinamo şi Iaşi? 
Ştii, uneori mă gândesc că mai bine făceam şi eu parte din bizareriile vremii! Adică să fiu în proprietatea unui acţionar de la Dinamo… dintre cei şapte sau opt sau câţi erau. Aşa aş fi putut să mă fi transferat mai uşor. Fac haz de necaz acum… dar poate că ar fi fost mai bine. Să fi fost al lui Neţoiu, Badea, Borcea, Turcu! Aşa am devenit o minge de ping-pong între Ştefan cel Mare şi Iaşi. Când venea o ofertă de câteva milioane de dolari din Germania sau din Turcia, nu mă dădea Dinamo pentru că ideea lor de afacere era obstrucţionată de cota pe care ar fi trebuit să o livreze spre Iaşi! Şi îşi spuneau: „De ce să le dăm noi bani ălora!?„. Aşa gândeau! Şi tot sperau să aibă sută la sută. Cei de la Iaşi nu voiau să cedeze şi mie mi-a dăunat asta!

Şi când apărea o ofertă de afară?
Plecau oamenii rapid! Cine te aşteaptă pe tine!? Stai să ajungă la un numitor comun Dinamo cu Iaşi! Nimeni nu te aşteaptă!


„La Dinamo am fost primit foarte bine, erau jucători mari: Petre, Niculescu. Dinamo mi-a dat această mentalitate de învingător. La Dinamo, oriunde mergeam, cu cine jucam, trebuia să câştigăm!”

„Execut bine loviturile libere din instinct, din talent şi e important să exersezi mult”

„Bălan de la Voluntari execută cel mai bine loviturile libere în Liga 1. Are o lovire a balonului ca la carte”

Adrian Cristea

Dinamovistul Adrian Cristea (C) trece de trei adversari, in meciul cu Universitatea Cluj, din cadrul etapei a VIII-a a Ligii I, disputat in Bucuresti, duminica, 23 septembrie 2007. GEORGE FILIP / MEDIAFAX FOTO

 

„N-am avut noroc de bani în carieră”. Întrebare: „E adevărat că Borcea îţi dădea bani din propriul buzunar?” Răspuns: „Da, nu ascund lucrul ăsta, îmi dădea nişte prime, dar la ce salarii aveau unii…”

Pe ce salariu ai venit la Dinamo?
2.000 de dolari.

Şi ai ajuns până la 70.000 de dolari…
Pe acolo… N-am avut noroc de bani în carieră…

E adevărat că a apărut o doză de frustrare când ştiai că alţi colegi erau plătiţi mai bine ca tine? 
E vorba de management la echipă, pentru că lucrurile astea tot se află între jucători. A fost o eroare din partea managementului clubului. Erau jucători nemulţumiţi că unul ia atât, altul ia atât. Nu era supărarea mare între noi, ci pe oamenii care gestionau situaţia de o manieră lipsită de profesionalism.
Asta a făcut Gigi Becali când în Ghencea au reapărut performanţele. Factorul esenţial a fost că a echilibrat balanţa salariilor la toţi jucătorii. Dinamo a pierdut mult teren în lupta cu Steaua, la un moment dat, pentru că la clubul din Ştefan cel Mare erau discrepanţe consistente în privinţa banilor.

E adevărat că Borcea îţi dădea bani din propriul buzunar?
Da, nu ascund lucrul ăsta, îmi dădea, îmi dădea nişte prime, nu ascund, dar la ce salarii aveau unii…

Cu ce acţionar de la Dinamo te-ai înţeles foarte bine?
Cu Borcea, cu Walter. El m-a luat şi la Universitatea Cluj. Cu Nea Vasile! (n.r. Turcu). Dumnezeu să-l odihnească! Era un tip foarte sufletist, degeaba îl  înjurau suporterii. Era singurul care băga bani la Dinamo într-o perioadă. Nea Vasile era foarte sufletist, era unul dintre cei mai sufletişti acţionari din tot fotbalul românesc. Şi acum mă gândesc… în ce dezavantaj am fost că nu am aparţinut unui acţionar: trei la Borcea, patru la Neţoiu…

Îl înjurau suporterii pe Turcu, dar te înjurau şi pe tine de foarte multe ori. Îţi reproşau că eşti indolent şi că ar putea să pice ceva lângă tine şi tot nu te-ar fi deranjat.
Indolent….

Indolent! 
Ăştia sunt suporterii, nu-i poţi mulţumi pe toţi. Eu sunt tare din punct de vedere psihic, nu-mi tremură picioarele dacă ţipă unul la mine sau dacă mă înjură altul. Nu-i poţi împăca pe toţi. Ca suporter de fotbal trebuie să ai un tablou complet despre echipa ta. Să ştii ce poate face un jucător, cum te poate ajuta altul – în funcţie de calităţile pe care le posedă fiecare. La noi… hai să înjurăm. Ştii de ce mă înjurau pe mine?

De ce? 
Pentru că nu recuperam şi pentru că nu intram prin alunecare. Pe Mărgăritescu ştii de ce-l înjurau?

Zi-mi tu!
Pentru că nu dribla! Îţi dai seama care erau aşteptările…

„La Euro 2008 n-am jucat, dar a fost o experienţă unică. Sunt momentele care te validează ca fotbalist. Chiar dacă doar am simţit şi am văzut tot… N-am jucat”

„Oamenii pe care-i ai în jurul tău! Ăsta e un factor esenţial în cariera de fotbalist născut şi crescut în România”

„Cele mai frumoase goluri? Eu marchez mai rar, sunt un jucător de creaţie şi de ultimă pasă. Dar mi-aduc aminte de un gol cu Timişoara, cu Ceahlăul şi la Chiajna, un gol cu Petrolul. Frumos! Marchez mai rar, dar şi când marchez!”

Adrian Cristea

Răspunde cu o voce înceată. Îşi argumentează fiecare răspuns. Stabileşte contactul vizual cu interlocutorul. Şi nu driblează. Nu driblează întrebările. Stă în jumătatea lui preferată. Sus. Pentru că are încă ţeluri înalte. Stă pe terenul pe care şi-a lăsat urmele crampoanelor. Dar stă şi lângă acul Singerului ce-i dictează programul zilei.

>Temporar. Cât nu-şi pune iscălitura pe alt contract. E fotbalist liber de contract. Actual designer vestimentar. Îşi face antrenamentele fizice pe diferite stadioane sau printr-un parc mai primitor. Cu un preparator fizic ce-i ţine ritmul: 2/4 sau 4/4.

Adrian Cristea are puterea să vorbească despre erori şi gestionarea greşită a unor relaţii sau decizii. Ştie că greşelile recunoscute sunt pe jumătate iertate. Vorbeşte despre cum a driblat munca şi cum niciun adversar n-a reuşit să-l blocheze. Discută despre risipă, oameni nepotriviţi în momentele cheie ale carierei, cauzele căderii fotbalului românesc şi statui. Nu pentru Hagi – viitorul campion -, cum anticipează, ci pentru Ioan Becali.

El e Adrian Cristea. Stă mai mult pe la atelierul său de vestimentaţii de lux de pe strada Alexandru Philippide, colţ cu Polonă. Dar trăieşte fotbalul la prezentul continuu. Aşa arată şi vorbeşte „Prinţul”, la 33 de ani şi aproape 5 luni.

33 de ani şi aproape cinci luni. E vârsta la care… 
La care mă antrenez. Mă antrenez în fiecare zi cu un antrenor personal ca să nu-mi pierd condiţia fizică şi îmi doresc ca de la vară să joc din nou. Timpul trece greu până când îţi găseşti o echipă, dar se scurge şi mai greu dacă stai şi nu faci nimic în timpul ăsta. Din momentul în care se deschide perioada de transferuri, voi fi cu ochii-n patru pentru a-mi găsi o formaţie să joc. Şi eu am nevoie de o echipă, dar cred că şi multe echipe au nevoie de un fotbalist care poate aduce un plus de valoare şi de varietate în jocul unei formaţii de Liga 1.

E mai greu să ştii că te echipezi pentru un antrenament de unul singur sau pentru un meci în care ştii că vei termina partida lovit din cap până-n picioare?
E mai greu să te antrenezi singur, dar trebuie să fii foarte puternic din punct de vedere mental şi să ţi se imprime bine în creier faptul că după ce te vei lăsa de sport… tot sport vei face. Important este să-ţi reconfigurezi mereu traseul în viaţă în funcţie de obstacolele care-ţi apar. Şi să te adaptezi… Asta e viaţa. O continuă luptă pentru adaptare, iar în fotbal lucrul ăsta ţi se transmite de la juniori.

Ai învăţat asta de la juniori? 
Pot să spun că m-a călit viaţa la Poli Iaşi, nu am ars nicio etapă. Am început de la Divizia D, când echipa trebuia să aibă un junior în teren. M-a călit, jucam pe la ţară, pe terenuri denivelate, te mai loveau… Eu mă consider foarte puternic psihic şi sunt nişte etape care m-au oţelit! Am început la Iaşi, am promovat cu Poli în B, apoi în A şi m-a cumpărat Dinamo, dar m-a mai lăsat şase luni la Iaşi.

Cu ce antrenori ai lucrat cel mai bine în carieră? 
Cu Andone, cu Rednic, cu Walter Zenga. Walter a fost un antrenor foarte bun, a avut încredere în mine, îmi oferea libertate în joc. Cu Reghecampf… Şi cu Marius Baciu, la Chiajna, am colaborat foarte bine.

De ce ai plecat de la Chiajna?
N-am mai fost pe aceeaşi lungime de undă, n-a fost chimia bună între mine şi antrenor. Acolo e un aer păgubos, pesimist, se scaldă într-un bazin de mediocritate şi nu vor să-şi depăşească nicicum condiţia! Drept dovadă, după ce ne-am salvat de la retrogradare în ultima etapă, când ne băteam cu Gaz Metan Mediaş, tot nu şi-au fixat alte ţinte mai înalte. Eu am avut un aport considerabil în traseul echipei, având în vedere încrederea pe care mi-au acordat-o antrenorii şi felul în care am reuşit să influenţez jocul. După ce a venit Marius Baciu, un antrenor cu care am colaborat foarte bine, am jucat titular mai mereu. Nu vreau să fac din asta un titlu de glorie, dar când n-am mai jucat titular, echipa a pierdut sau a făcut egal. Poate că lumea va spune că este coincidenţă, dar contează enorm aportul unui fotbalist capabil să facă diferenţa asupra jocului per ansamblu.

Nu mi-ai răspuns. De ce-ai plecat?
După ce am reuşit să ne salvăm de la retrogradare, am crezut că-şi doresc mult mai mult, având în vedere condiţiile de care beneficiază. Au un teren de antrenament modern, sală de forţă, bazin. Dispun de un complex sportiv foarte bun pentru România, luând în calcul şi condiţiile de care beneficiază celelalte echipe. În plus, au o stabilitate financiară… cât de cât. N-a fost locul meu acolo! După ce ne-am salvat, eu mi-am pus bonus pentru performanţă: pentru câştigarea Cupei României, Cupei Ligii, pentru o calificare într-o cupă europeană. Dar ei tot acolo se scaldă! În mediocritate! E un aer care te trage în jos. Antrenorii vin cu o mentalitate de echipă de la ţară, de echipă mică. Aşa percep şi echipa.

„Alexa nu m-a vrut de la primul antrenament. Cu el e puţin riscant pentru Concordia, e un antrenor fără experienţă! Să lupţi la retrogradare e mai greu decât să te lupţi la titlu”

Să înţeleg că te-a dat afară primarul Mircea Minea?
Cu primarul n-am avut vreo discuţie, îl respect, îl apreciez pentru ce a făcut acolo. Dacă analizezi ce a făcut primarul şi te gândeşti că echipa nu participă în cupele europene, iar spectatorii nu cumpără bilete, poţi spune că a făcut asta ca să lase ceva în urmă pentru orgoliul lui şi pentru oamenii de acolo. E de apreciat.

Dacă nu ai avut discuţii cu Minea, înseamnă că antrenorul nu te-a vrut.
Alexa nu m-a vrut de la primul antrenament. Mi-a spus că nu se bazează pe jucătorii cu experienţă. E un antrenor nou, are puterea să dea afară de la echipă pe cine vrea… gândind logic. E un antrenor la o echipă nouă, normal ar fi fost să vezi ce marfă ai la dispoziţie, să-i ţii pe toţi 10 zile pentru a te edifica de potenţialul fiecăruia şi apoi te hotărăşti pe cine te bazezi. Dar antrenorii au această putere când preiau o echipă… să renunţe la tine fără să te analizeze. Cu Alexa e puţin riscant pentru Concordia, e un antrenor fără experienţă, la început de drum. A antrenat doar la Rapid şi Timişoara.
Sa lupţi la retrogradare e mult mai greu decât să te lupţi la campionat. Gândul că ai putea să pici te distruge psihic. Dar eu îmi doresc să se salveze pentru Minea, pentru foştii mei coechipieri.

Banii i-ai recuperat? 
Banii i-am recuperat. Mi-am dat seama că n-am fost pe aceeaşi lungime şi am preferat să plec. Eu am reziliat contractul cu ei după 20 februarie, data limită la care puteam să devin jucător liber. Nu mai avea rost să stau. Mi-era uşor să stau până la vară, să mă antrenez o oră şi să-mi iau salariul, dar n-am vrut să stau unde nu mi-e locul.

35 de lei a plătit Cristea pentru prima minge din copilărie. „Jucam în faţa blocului. Ţara asta are pepinieră mare, dar nimeni nu mai face din plăcere. Mulţi se gândesc direct la beneficii”

50 de lei a fost primul premiu în bani câştigat de Cristea din fotbal. „La un turneu de sală din Moldova, am fost declarat cel mai tehnic jucător”

90 de dolari a fost primul salariu pe care l-a avut Cristea la Poli Iaşi. „Ai mei nu au fost de acord să fac fotbal, dar apoi au fost alături de mine când au realizat că-l practic dintr-o pasiune imensă”

„Eu am cheltuit banii pentru că m-am bucurat şi de viaţă, şi de fotbal. Am dus o viaţă haotică! Eu am făcut totul din talent în fotbal, nu am fost un tip muncitor”. Cele două sfaturi pe care le oferă tinerilor fotbalişti

Aş vrea să te întreb dacă tu crezi că ai fi putut strânge mai mulţi bani de-a lungul carierei? 
Eu am cheltuit banii pentru că m-am bucurat şi de viaţă, şi de fotbal. Banii vin şi se duc. Trebuie să circule! Dar important e să fii puţin mai chibzuit. Acum, la vârsta pe care o am, dacă ar fi să-mi rezum viaţa într-o propoziţie aş spune că am jucat şi fotbal şi am dat tot ce am avut mai bun din mine şi încă pot să dau, dar mi-am trăit şi viaţa la intensitate maximă!

Şi ai simţit vreodată că-ţi găseşti un echilibru între cele două planuri?
Acum nu pot trăi în trecut şi nu mai pot întoarce timpul, ce-am face dacă tot am regreta lucruri? Îmi place să fiu bine ancorat în prezent. Dar ca să-ţi răspund la întrebarea asta, îţi spun că eu am făcut totul din talent în fotbal. Dacă mai şi munceam, poate atingeam alte zări, dar n-am fost un jucător muncitor. Nu pot spune că regret, dar mă mai gândesc la unele decizii luate. Asta e viaţa şi n-am ce face. Dar am ajuns în postura în care pot să le dau un sfat tinerilor fotbalişti.

Care e?
Trebuie să fie organizaţi atât în viaţa sportivă, cât şi în viaţa socială. Eu n-am fost organizat şi asta dăunează! Dăunează clar asupra cursului carierei tale! E important când şi ce mănânci, în ce interval orar te odihneşti, când mergi la sală… Eu am dus o viaţă puţin haotică şi talentul meu poate că ar fi fost valorificat altfel dacă aş fi avut un alt ritm de viaţă. Şi alt sfat pe care îl mai pot da tinerilor fotbalişti este să nu fie niciodată în coproprietate. Ori… ori! Niciodată să nu fie în proprietatea a două cluburi! Ori sută la sută, ori rămân!

Cum ţi s-a întâmplat ţie cu Dinamo şi Iaşi? 
Ştii, uneori mă gândesc că mai bine făceam şi eu parte din bizareriile vremii! Adică să fiu în proprietatea unui acţionar de la Dinamo… dintre cei şapte sau opt sau câţi erau. Aşa aş fi putut să mă fi transferat mai uşor. Fac haz de necaz acum… dar poate că ar fi fost mai bine. Să fi fost al lui Neţoiu, Badea, Borcea, Turcu! Aşa am devenit o minge de ping-pong între Ştefan cel Mare şi Iaşi. Când venea o ofertă de câteva milioane de dolari din Germania sau din Turcia, nu mă dădea Dinamo pentru că ideea lor de afacere era obstrucţionată de cota pe care ar fi trebuit să o livreze spre Iaşi! Şi îşi spuneau: „De ce să le dăm noi bani ălora!?„. Aşa gândeau! Şi tot sperau să aibă sută la sută. Cei de la Iaşi nu voiau să cedeze şi mie mi-a dăunat asta!

Şi când apărea o ofertă de afară?
Plecau oamenii rapid! Cine te aşteaptă pe tine!? Stai să ajungă la un numitor comun Dinamo cu Iaşi! Nimeni nu te aşteaptă!

Bild

„La Dinamo am fost primit foarte bine, erau jucători mari: Petre, Niculescu. Dinamo mi-a dat această mentalitate de învingător. La Dinamo, oriunde mergeam, cu cine jucam, trebuia să câştigăm!”

„Execut bine loviturile libere din instinct, din talent şi e important să exersezi mult”

„Bălan de la Voluntari execută cel mai bine loviturile libere în Liga 1. Are o lovire a balonului ca la carte”

Adrian Cristea

„N-am avut noroc de bani în carieră”. Întrebare: „E adevărat că Borcea îţi dădea bani din propriul buzunar?” Răspuns: „Da, nu ascund lucrul ăsta, îmi dădea nişte prime, dar la ce salarii aveau unii…”

Pe ce salariu ai venit la Dinamo?
2.000 de dolari.

Şi ai ajuns până la 70.000 de dolari…
Pe acolo… N-am avut noroc de bani în carieră…

E adevărat că a apărut o doză de frustrare când ştiai că alţi colegi erau plătiţi mai bine ca tine? 
E vorba de management la echipă, pentru că lucrurile astea tot se află între jucători. A fost o eroare din partea managementului clubului. Erau jucători nemulţumiţi că unul ia atât, altul ia atât. Nu era supărarea mare între noi, ci pe oamenii care gestionau situaţia de o manieră lipsită de profesionalism.
Asta a făcut Gigi Becali când în Ghencea au reapărut performanţele. Factorul esenţial a fost că a echilibrat balanţa salariilor la toţi jucătorii. Dinamo a pierdut mult teren în lupta cu Steaua, la un moment dat, pentru că la clubul din Ştefan cel Mare erau discrepanţe consistente în privinţa banilor.

E adevărat că Borcea îţi dădea bani din propriul buzunar?
Da, nu ascund lucrul ăsta, îmi dădea, îmi dădea nişte prime, nu ascund, dar la ce salarii aveau unii…

Cu ce acţionar de la Dinamo te-ai înţeles foarte bine?
Cu Borcea, cu Walter. El m-a luat şi la Universitatea Cluj. Cu Nea Vasile! (n.r. Turcu). Dumnezeu să-l odihnească! Era un tip foarte sufletist, degeaba îl  înjurau suporterii. Era singurul care băga bani la Dinamo într-o perioadă. Nea Vasile era foarte sufletist, era unul dintre cei mai sufletişti acţionari din tot fotbalul românesc. Şi acum mă gândesc… în ce dezavantaj am fost că nu am aparţinut unui acţionar: trei la Borcea, patru la Neţoiu…

Îl înjurau suporterii pe Turcu, dar te înjurau şi pe tine de foarte multe ori. Îţi reproşau că eşti indolent şi că ar putea să pice ceva lângă tine şi tot nu te-ar fi deranjat.
Indolent….

Indolent! 
Ăştia sunt suporterii, nu-i poţi mulţumi pe toţi. Eu sunt tare din punct de vedere psihic, nu-mi tremură picioarele dacă ţipă unul la mine sau dacă mă înjură altul. Nu-i poţi împăca pe toţi. Ca suporter de fotbal trebuie să ai un tablou complet despre echipa ta. Să ştii ce poate face un jucător, cum te poate ajuta altul – în funcţie de calităţile pe care le posedă fiecare. La noi… hai să înjurăm. Ştii de ce mă înjurau pe mine?

De ce? 
Pentru că nu recuperam şi pentru că nu intram prin alunecare. Pe Mărgăritescu ştii de ce-l înjurau?

Zi-mi tu!
Pentru că nu dribla! Îţi dai seama care erau aşteptările…

„La Euro 2008 n-am jucat, dar a fost o experienţă unică. Sunt momentele care te validează ca fotbalist. Chiar dacă doar am simţit şi am văzut tot… N-am jucat”

„Oamenii pe care-i ai în jurul tău! Ăsta e un factor esenţial în cariera de fotbalist născut şi crescut în România”

„Cele mai frumoase goluri? Eu marchez mai rar, sunt un jucător de creaţie şi de ultimă pasă. Dar mi-aduc aminte de un gol cu Timişoara, cu Ceahlăul şi la Chiajna, un gol cu Petrolul. Frumos! Marchez mai rar, dar şi când marchez!”

Adrian Cristea

Pe unde s-au evaporat cei 600.000 de euro, primă de la Gigi Becali, pentru Dinamo – CFR 1-0, în mai 2007. „Din păcate, jucătorii nu au mai contat. Au contat alte persoane”

Am fost pe stadionul Dinamo, pe 8 mai, acum 10 ani, când i-aţi învins pe CFR, eraţi deja campioni şi Steaua s-a dus în preliminariile Ligii Campionilor. Tu ai înscris şi ai stabilit scorul final: 1-0.
A fost un gol frumos, obişnuit, din lovitură liberă.

Ai bătut de pe loc.
Oarecum.

Şi golul tău a generat o imagine rară în fotbalul românesc. Gigi Becali a fluturat fularul echipei Dinamo. 
Nu a fost un spectacol de bun augur, trebuie să ai o decenţă, să arăţi caracter. A fost un spectacol pentru voi, pentru televiziuni!

8 mai 2007, o întâlnire lejeră pentru dinamovişti înaintea partidei cu CFR Cluj. Echipa antrenată de Mircea Rednic era pe primul loc în campionat, la 13 puncte distanţă de clujeni. O nouă victorie în faţa CFR-ului şi Dinamo se apropia cu paşi repezi de cel de-al 18-lea titlu din istoria clubului. 1-0 pe Ştefan cel Mare şi fularele alb roşii inundau “Groapa”.  Visul a devenit realitate, Dinamo a devenit campioana României, iar Steaua, de pe locul secund, a ajuns în preliminariile Champions League.

Atunci aţi avut 600.000 de euro primă din partea lui Gigi Becali… 
Nu ştiu din partea cui am avut.

A fost o primă mare…
O primă mare, dar chiar nu ştiu din partea cui am avut-o. De obicei, pe jucători nu-i interesează de unde vin banii. Să vină!

Şi au venit până la urmă, atunci?
(momente de pauză) ….

A fost o ceartă la oficială, una în care Bogdan Lobonţ le-a reproşat conducătorilor voştri că şi-au bătut joc!
Toţi aveam familii, copii… A fost o situaţie neplăcută, din păcate nu au mai contat jucătorii, au contat alte persoane.

La cine te referi?
E trecut, nu mai contează.

Înţeleg că n-au mai ajuns toţi banii la voi.
Mda.

Episodul „Microbuzul”. „Am luat atitudine faţă de unele nereguli care se întâmplau în sânul echipei. Conducătorii încercau să-i acopere pe alţii. Şi acum aş proceda identic”

Ai avut oameni care să te sfătuiască de-a lungul carierei? 
Chiar atunci când am venit de la Iaşi, mi-a recomandat cineva un impresar străin,  nu-i mai dau numele. A făcut transferul la Dinamo şi a luat omul vreo 10.000 de dolari. A plecat şi nici în ziua de azi n-a mai dat vreun telefon. Pe urmă eu n-am avut impresar, am mai fost cu Giovani Becali după o perioadă, dar având şi situaţia contractuală despre care ţi-am vorbit… Era greu.

Ce maşină ai?
Nu am maşină momentan. Am avut şi permisul luat… Am dat din nou examen ca să-mi iau permisul.

Ştii de ce te întreb asta?
Nu-mi dau seama.

Voiam să te întreb dacă-ţi mai place să mergi cu microbuzul?
Haha, ştiu unde baţi. Am luat atitudine faţă de unele nereguli care se întâmplau în sânul echipei faţă de unii dintre jucători, faţă de întreaga echipă. Conducătorii au încercat să-i acopere pe unii şi cu ceilalţi se purtau altfel. Să ştii că şi acum aş proceda identic.

15 aprilie 2010 a marcat istoria clubului din Ştefan cel Mare. Episodul “Lotul microbuzul” s-a desfăşurat la Cluj şi i-a avut ca protagonişti pe Bratu, Mărgăritescu, Zicu, Adrian Cristea, Boştină şi Alexe, iar ca actori într-un rol secund pe N’Doye, Kone şi Diabate. Totul a început după ce Dinamo a ratat Cupa României. În partida retur din semifinale, CFR Cluj a câştigat în Gruia, 2-1, iar tensiunea la Dinamo a atins cote maxime (în tur Dinamo – CFR Cluj a fost 1-1). După eliminarea din finală, cei trei străini de la echipă – N’Doye, Kone şi Diabate – au ales să-şi ridice glicemia cu ajutorul cuburilor de gheaţă din mixul whisky-RedBull. În toiul nopţii, Bratu a luat foc şi a fost la un pas să se ia la bătaie cu Prunea: “Suntem într-o situaţie delicată, iar nouă ne arde de cluburi acum?”. Alături de fostul atacant, s-au mai “răsculat” şi alţi dinamovişti: Mărgăritescu, Zicu, Adrian Cristea, Boştină şi Alexe. Enervaţi de lipsa de reacţie a oficialilor, dinamoviştii au dat ultimatum: „Ori el, ori noi! Dacă rămâne N’Doye la echipă, plecăm noi, ceilalţi. Toţi!”

La două zile distanţă, Dinamo avea meci în Liga I cu Gloria Bistriţa, iar câinii au anunţat că vor părăsi cantonamentul. Zis şi făcut. Solidari cu Bratu, care fusese trimis la echipa a doua după reacţia violentă la adresa lui Prunea, Mărgăritescu, Zicu, Adrian Cristea, Boştină şi Alexe au luat microbuzul şi au plecat din cantonamentul roş-alb. Alături de Bratu, la echipa a doua a fost trimis şi N’Doye şi a fost amendat cu 15.000 de euro. Kone şi Diabate au fost amendaţi cu 2.000 de euro, iar “dezertorii” au fost penalizaţi cu câte 5.000 de euro. În lot, pentru meciul cu Bistriţa, au rămas doar 13 jucători. Gloria Bistriţa – Dinamo s-a terminat 3-2.

Aţi fi putut trece de Lazio?
Greu.

Era destrămată echipa?
Toată echipa şi-a dorit acea calificare. Ce s-a mai auzit de atunci… Eu n-am simţit sau n-am văzut să fie discuţii în jurul meu.

Cum ţi se pare acum Dinamo?
Negoiţă nu are potenţă să ţină un club precum Dinamo, asta e maximum pentru el. Dinamo e o pălărie prea mare pentru el. A scos-o din insolvenţă, din păcate astea sunt vremuri grele. Nivelul societăţii din România se reflectă şi în stadiul în care se află fotbalul… şi sportul în general.

„Mi-am deschis atelierul de haine de lux pornind de la ideea că bărbaţii trebuie să se întoarcă la atitudinea, vestimentaţia şi comportamentul de gentleman”. Cât a investit

Aş vrea să vorbim puţin despre cariera ta pe un alt teren, al afacerilor. Ce te-a determinat să investeşti în atelierul de haine de lux pentru bărbaţi de pe strada Alexandru Philipide din centrul Bucureştiului?
Eu m-am gândit că, la un moment dat, se va termina cariera mea de fotbalist. Şi nu mă pasionează cariera de antrenor. Poate, undeva mai sus, în organigrama unui club. M-am tot gândit şi am încercat şi câteva business-uri pe lângă acesta cu costume. Atelierul pe care l-am deschis împreună cu un prieten, asociatul meu, a pornit de la ideea că bărbaţii trebuie să se întoarcă la atitudinea de gentleman. Şi aici mă refer la atitudine, vestimentaţie şi comportament în societate.

 

Cu câţi bani ai pornit Christian Tailoring?
Între 25.000 de euro şi 30.000 de euro, eu şi asociatul meu. Încercăm să creştem pas cu pas, facem totul pe măsurile clientului. Toate piesele vestimentare sunt personalizate până la ultimul detaliu, la serie e mai simplu – se fac mai mulţi bani.

De ce design vestimentar?
Pentru că-mi place să mă implic, să joc şi acest rol de designer vestimentar. Mie mi-a plăcut mereu moda, mi-a plăcut să am grijă de mine, să mă îmbrac cât mai bine.

Au stil bărbaţii din România?
A început să se dezvolte şi la noi această grijă de a te îmbrăca. La femei… nu mai spun, româncele se îmbracă foarte bine, sunt foarte frumoase. La bărbaţi mai trebuie să lucrăm, ca să-şi cultive această pasiune pentru îmbrăcăminte.

 

Bild

Întrebare: „Zi-mi o femeie frumoasă din România!?”. Răspuns: „Ştii că sunt într-o relaţie…!”. Actriţa care l-a impresionat pe fostul dinamovist

Ce rol are o femeie în viaţa unui fotbalist?
Un rol important, dacă doreşti ceva serios. Dacă eşti mai libertin şi nu pui preţ… Sunt vârste şi vârste…

Ai avut colegi care tânjeau după viaţa de burlac?
Mai glumeam între noi, erau fotbalişti cu familii şi nu mai puteau să vină cu noi la un şpriţ, dar fiecare cu viaţa lui.

Cum arată o femeie frumoasă?
Fiecare vede frumuseţea în felul lui. Importantă e chimia pe care o ai cu persoana respectivă. Frumuseţea e în ochii privitorului.

Ce nu-ţi place la o femeie?
Vulgaritatea, lipsa feminităţii, lipsa educaţiei.

Zi-mi trei femei frumoase din România!
Acum… sunt într-o relaţie… vrei să…!? (n.r. – Adrian Cristea se află într-o relaţie cu Maria Păuna, supranumită „Prinţesa Sprâncenelor”).

Atunci zi-mi doar una!
Ştii că sunt într-o relaţie…

Ştiu că eşti într-o relaţie, dar zi-mi o actriţă frumoasă!
Din România sau de afară?

Ştiu că eşti într-o relaţie, aşa că spune-mi de afară!
Monica Bellucci! Dar sunt multe şi în România.

Spune-mi trei fotbalişti străini cu stil!
David Beckham e fashion icon, dar are o armată de stilişti. Italienii se mai îmbracă foarte bine.

Balotelli!?
Haha, nu e pe stilul meu! Dar important e să te simţi bine în pielea ta şi atunci când pui o haină pe tine să-ţi dea un plus de încredere şi de siguranţă în propria persoană.

„Nu m-a impresionat niciun jucător străin care a evoluat în România. Nici Wesley, nici Adailton! Jucători buni, marcatori, atât”

„Jucătorii români când fac pasul de la o echipă mică la Steaua sau Dinamo au mari probleme. Te întrebi ce a păţit ăsta de nu mai joacă aşa cum o făcea înainte?”

Adrian Cristea

A câştigat la Steaua cât n-a câştigat la Dinamo. „Prima pentru calificarea în Champions League a fost foarte mare”. Cum a scăpat Becali de el. „Era în detenţie, i s-au picurat multe în urechi. Ce era să facă Reghecampf? Să sacrifice o întreagă echipă pentru mine?”

Hai să vorbim şi despre perioada Steaua. Cum ai ajuns acolo?
M-a vrut Gigi Becali, am vorbit cu el la telefon, dar şi cu Laurenţiu Reghecampf. Şi a fost un pas important pentru mine, trecerea la o echipă cu tradiţie şi cu o organizare excelentă. Peste Dinamo la toate capitolele.

De ce n-ai reuşit să te impui? 
Ba da, m-am impus, dar am stat foarte puţin. Reghecampf m-a băgat de câte ori a putut, din păcate, nu m-au vrut nişte oameni din anturajul lui Gigi. El pe atunci se afla în detenţie, vorbea la telefon mai mult. Îmi imaginez ce i-au băgat în cap oamenii lui… până când Gigi a zis: „Cristea – stop!„. Îţi dai seama că Reghecampf nu putea să sacrifice o echipă pentru mine! I s-au picurat în urechi vrute şi nevrute despre mine. Dacă ne uităm pe statistici, faţă de alţi jucători am avut cifre asemănătoare sau superioare.

E adevărat că ai câştigat la Steaua cât n-ai câştigat ani buni la Dinamo?
E adevărat că prima de calificare în Champions League a fost foarte mare.

Cum ai lucrat cu Neubert?
Neubert e un preparator foarte bun şi Steaua are de suferit pentru că nu mai este el. Mi s-a părut cel mai bun om cu care am lucrat. Nu făceam mai mult de jumătate de oră cu el, dar făcea foarte intens, 200 la sută şi perioade scurte în care spuneai că nu mai poţi, că nu termini exerciţiul respectiv, dar îl duceai până la capăt. Deveneai strong cu el.

„Un jucător de ultimă pasă, de creaţie, trebuie să anticipeze locul în care ajunge vârful de atac”

„Dacă eşti educat şi ştii să te comporţi în lume, niciodată nu te va arăta lumea cu degetul: uită-te la ăla! E român!”

Adrian Cristea

„Florin Niţă e un fotbalist pe care nu-l avantajează marketingul. Rar găseşti în lumea fotbalului un jucător ca el”. Cine e antrenorul care poate transforma rapid cota unui jucător şi cum stau în genunchi antrenorii în faţa patronilor

De ce nu mai trag la poartă fotbaliştii români? 
Am observat şi eu, mai ales la naţională, că ne-am pierdut identitatea. Românii sunt mingicari, talentaţi, ne place mingea, ne place să driblăm. Nu mai văd ce vedeam înainte. Ne plăcea să avem posesie, să avem ocazii de poartă, acum doar ne apărăm şi poate-poate facem ceva pe contraatac. Hagi are experienţă şi ştie foarte bine: jucăm „lungă şi pe a doua” şi vedem ce o ieşi! Ne-am pierdut identitatea.

Care e cauza?
Cauza provine şi din mentalitatea antrenorilor noştri. Probabil din frica de a nu fi demişi. Ei la ce se gândesc? În primul rând se gândesc ce să facă pentru a nu pierde un meci. Nicidecum ce să facă pentru a câştiga un meci!? E un detaliu care face diferenţa. Dacă nu pierd, mă duc în faţa patronului şi îi spun ce bine m-am apărat, ce puternici suntem. Dacă nu am dat gol, găsim noi scuze.

Spune-mi un antrenor român care poate transforma repede cota unui jucător de la 200.000 de euro la 1 milion de euro!
Acum e Hagi, care are un proiect foarte bun, chiar e de admirat şi îi doresc să câştige campionatul! N-au experienţă băieţii lui la meciurile mai tari, fiind tinerei se mai şi pierd. Mai sunt antrenori buni, nu contează doar antrenorul, sunt mai mulţi factori care-l fac pe jucător să crească. În acest plan contează şi echipa la care joci, şi marketingul.

Spune-mi un fotbalist român capabil să facă saltul la o echipă importantă, dar pe care nu-l avantajează marketingul! 
Florin Niţă de la Steaua! Marketingul nu-l avantajează. E un portar foarte bun. Îl ştiu şi cum se antrenează, e un caracter extraordinar, rar există în lumea asta fotbalist ca el. Dar n-are imagine, aşa s-a format el.

„Sunt fotbalişti români care ar trebui să-şi facă în faţa casei statuie cu Giovani Becali. Să-i mulţumească şi să-i pupe statuia! A dus afară jucători care nu făceau un dribling, i-a vândut pe casete şi pe CD-uri, pe şmecheria lui”

Ceea ce înţeleg din spusele tale e că sunt şi au fost foarte mulţi fotbalişti umflaţi. 
Sunt alţi jucători care au imagine şi au plecat pe imagine. Sunt unii jucători care ar trebui să-i facă o statuie lui Giovani Becali! Să-i facă o statuie, să şi-o pună în faţa casei şi să-i mulţumească. Pe mulţi i-a dus Giovani afară cu şmecheria lui.

Pe câţi? Dă-mi un exemplu! 
90 la sută! Ştim foarte bine cum îi ducea pe relaţiile lui. Au mai fost şi unii de valoare, bineînţeles!

Per total, fraţii Becali au făcut bine sau rău fotbalului?
Şi un bine, dar şi un rău! Rău – că n-au fost puţin mai selectivi în a vinde jucătorii, şi-au văzut interesul lor, dar trebuiau să se gândească şi pe viito. N-au gândit în perspectivă, au dus jucători care nu ştiau să tragă la poartă şi să dribeleze, i-au vândut pe CD-uri şi pe casete video. Ducând astfel de oameni, nivelul fotbalului românesc a scăzut.

Luăm în calcul norocul, fotbalişti români care prind vârf de formă şi scăderea de nivel a adversarilor din grupă. Ne calificăm la Mondialul din Rusia?
Greu, aproape imposibil! Nu există chimie între fotbaliştii români şi selecţioneri străini. Nu e o formulă bună, nu cunoaşte Daum jucătorii, mentalitatea noastră şi, drept dovadă, n-a făcut mare lucru. Orice antrenor român care venea, dacă nu reuşea mai mult, măcar cât a reuşit Daum… tot făcea şi el. Sau, pentru a merge pe varianta unui antrenor străin, aş fi mizat pe tehnicieni care au stat prin Liga 1, gen Walter Zenga.

„M-am inspirat şi de la Ilie Dumitrescu, şi de la Adrian Ilie”. Cine va câştiga campionatul şi idolii de afară

Spune-mi doi jucători de care nu ai putut să treci la antrenamente sau în meciuri prin dribling? 
Nu cred că au fost… Nu există să nu treci niciodată!

Niciodată?
Nu… nu există!

Un coechipier?
Coechipier!? Poate Mărgăritescu, e aşa, îndesat, mi-a plăcut pentru postul lui, e prietenul meu.

Dar ai furat driblinguri de la alţi jucători…
Toţi am crescut cu Hagi, Ilie Dumitrescu, Adi Ilie. Am luat şi de la Dumitrescu şi de la Adrian Ilie… Jucător foarte bun, cu simţul porţii, inteligent în joc, foarte tehnic. Acum suferim la angajament, la alte lucruri, dar la talent stăm bine. De afară mi-au plăcut Van Basten, Romario, brazilianul Ronaldo şi Zidane. Cum se mişcau, cum pasau…

www.prosport.ro

O manastire „moarta” in vremea ciumei asteapta sa fie ingropata crestineste

REPORTAJ: Chiajna

La o margine uitata de Bucuresti, imbratisata de pustiu si buruieni, asteapta cuminte neantul, ruinata si parasita de toti, o veche si mandra biserica, ctitorie a domnului fanariot Nicolae Mavrogheni. Manastirea Chiajna putea fi unul dintre cele mai importante lacasuri de cult ale vremii construite in Muntenia, loc de pelerinaj sau obiectiv turistic comparabil cu Sucevita. insa soarta ei, din pacate, a fost alta.

Ciorile si-au facut cuib in pronaos

Situata in cartierul Giulesti-Sarbi, in apropierea caii ferate Bucuresti-Craiova, fosta manastire a cazut in genunchi si trage sa moara. Ca un om. Zidurile ei, peste care au cazut ploi si ninsori, parca gem in fiecare zi. Ca sa ajungi la ea, trebuie sa strabati un maidan puturos si sa calci pe capete de cai morti, caramizi, sticle sparte, pemparsi, oale sau cutii de conserve. Dintr-un maldar de gunoi, priveste cerul, cu ochi sticlosi si mirati, un pui de pechinez, teapan acum, dar cu zgarda rosie la gat. De fiecare data cand trece trenul, la nici 40 de metri distanta de locul unde este construita manastirea, peretii ei se crapa. La cutremurul din 1977 turla s-a prabusit, iar oamenii, gospodari de felul lor, au luat caramizile. Erau bune pentru a-si pava curtile. Acum cade cerul in pantecele manastirii si in pronaos zboara ciorile. in locul unde altadata zambea icoana Sfantului Petru, un amorez a scrijelit cu ciobul: „Elena+Gore=Iubire”. Din loc in loc, urme de cenusa, balegar, coceni si oase.

Arhitectii cred ca manastirea ar putea fi restaurata

Constructia manastirii Chiajna, lacas de mari dimensiuni, a inceput in timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti (1774-1782). Avea 43 de metri lungime si 18 inaltime si ziduri groase de 2 metri. La ea au lucrat mesterii care au inaltat odinioara conacul Vacarestilor, de langa Targoviste, astazi si el aflat in ruina. Manastirea si-a luat numele de la o mosie a celebrei Doamne Chiajna, sotia lui Mircea Voda. Constructia este finalizata in timpul domniei lui Nicolae Mavrogheni, om cu apucaturi ciudate, cam brutal cu boierii si cat se poate de excentric. Functiona in 1792, dar a fost parasita in timpul epidemiei de ciuma din vremea lui Mihai Sutu (1791-1793). Legenda spune ca insusi Mitropolitul Cosma al Tarii Romanesti ar fi murit lovit de cumplita boala, in aceasta manastire. De atunci, oamenii au inceput sa creada ca este blestemata si au parasit-o. Clopotul cel mare a fost aruncat in Dambovita! Arhiva si scriptele au fost arse in totalitate. Mai mult, lacasul a fost bombardat de turci inainte de sfintire, convinsi fiind ca ghiaurii o vor folosi drept fortareata. Ani in sir, constructia a ramas in paragina, asa cum e si in momentul de fata. Unii arhitecti sunt de parere ca monumentul poate fi restaurat, pentru ca o biserica ridicata din temelii ar costa mai mult. Dar pana acum n-a facut nimeni nimic.

Dana Fodor , Razvan Mateescu

11 mai

Sursa: Evenimentul Zilei, p. 5

Doamna Chiajna, singura românca; la conducerea armatei în razboi. Nepoata lui Stefan cel Mare a ucis boieri si a fost soacra de sultan

Doamna Chiajna, soţia voievodului muntean Mircea Ciobanul şi nepoata lui Ştefan cel Mare, a fost prima femeie care a condus o armată în bătălie. Chiajna a reuşit să pună pe scaunul domnesc doi voievozi, să conducă o ţară şi să asigure viitorul copiilor ei în vremuri tulburi. Vechile cronici vorbesc şi de cruzimea ei, decapitând în repetate rânduri boierii şi pretendenţii la tron.

În anul 1559, crudul voievod muntean Mircea Ciobanul murise. Boierii fugiţi de frica lui în Ardeal au strâns armată şi au plecat să ocupe Bucureştiul, unde se afla urmaşul minor al defunctului voievod şi soţia acestuia, doamna Chiajna. Credeau că au drum liber către capitala voievodutului, când la Româneşti sunt întâmpinaţi de oameni înarmaţi. În fruntea unei mici oştiri se afla văduva lui Mircea Ciobanul, domana Chiajna.

Îmbrăcată cu haine ostăşeşti şi în zale, soţia de domn s-a aruncat în luptă în fruntea gărzii domneşti, deschizând atacul. Soldaţii experimentaţi o ascultau orbeşte şi dădea chiar indicaţii tactite. Aşa ceva nu se mai văzuse în istoria poporului român. ”Chiajna se puse în fruntea oastei domneşti, o mână de oameni, şi e singurul exemplu din trecutul nostru al unei femei conducând o oştire în război”, scria Constantin Gane despre Chiajna în ”Trecute vieţi de doamne şi domniţe”.

Vitejia femeii care ataca cu sabia în mână o oştire de cinci ori mai numeroasă trebuie să-i fi uimit pe adversari. Chiajna este înfrântă, din cauza numărului prea mic de soldaţi. Nu se lasă păgubaşă, trebuia să-şi apere fiul în vârstă de 12 ani şi pe ceilalţi copii, care cu siguranţă ar fi fost ucişi de boierii răsculaţi. De altfel ar fi dorit în acest fel să se răzbune pentru tot ceea au pătimit în timpul domniei lui Mircea Ciobanul.

Chiajna mituieşte pe otomani şi îl convinge pe paşa de Rusciuc să-i dea trupe. Se întoarce în Ţara Românească cu mai mulţi oşteni şi tot în fruntea armatei intră în bătălia de la Şerpăneşti şi-i alungă din nou pe boieri peste munţi, salvând viaţa familiei şi tronul fiului ei. ”Boierii au venit cu oaste de-au făcut război cu boierii Mircii vodă( n.r. cu Chiajna, soţia lui Mircea Ciobanul), la satul Rumâneşti şi fu izbânda pribegilor. Iar doamna Chiajna a Mircii vodă şi cu fie-său Pătru-vodă au fugit peste Dunăre; iar boiarii ei au rămas la Giurgiu. Şi iar au venit al doilea rând de au făcut războiu cu pribegii la sat la Şărpăteşti, şi fu izbânda boiarilor Mircii. Atunci a pierit Badea clucerul şi alţi oameni de-ai pribegilor. Şi iar a venit doamna Chiajna cu fiul său Pătru Vodă la Bucureşti”, scria cronicarul Constantin Cantacuzino în ”Istoria Ţării Româneşti”.

Femeia războinică de pe tronul Munteniei din stirpea lui Ştefan cel Mare

Vitejia şi ”bărbăţia” doamnei Chiajna nu sunt întâmplătoare pentru istorici. Doamna Chiajna se naşte în 1525 în Polonia, fiind fiica voievodului moldovean Petru Rareş şi a doamnei Maria prima lui soţie. Ca atare Chiajna, numele slavizat al Despinei, era nepoata lui Ştefan cel Mare, marele voievod al Moldovei. ”Sângele războinicilor strămoşi clocotea în vinele Chiajnei şi, în această privinţă a energiei, nu era să o dea de ruşine”, preciza Gane. Totodată copilăria şi tinereţea Chiajnei au făcut din ea o ”doamnă de fier”, un caracter puternic şi unic în istoria românilor.  Este singura femeie care a reuşit într-o lume a bărbaţilor să se impună şi să-şi impună favoriţii chiar pe tronul Ţării Româneşti.

Rămâne orfană de mamă la vârsta de doi ani şi este crescută de Elena Brankovici, cea de-a doua soţie a lui Petru Rareş. Copila s-a născut în pribegie, se învaţă cu moartea celor dragi din copilărie şi pleacă din nou în exil cu întreaga familie în 1539, când tatăl ei pierde domnia. Când Petru Rareş se întoarce pe tron, Chiajna este căsătorită cu voievodul Ţării Româneşti, Mircea Ciobanul, un domn crud şi al cărui tron se clătina în faţa trădărilor boiereşti. Tânăra de 21 de ani nu a văzut în acest mediu decât sânge, decapitări şi trădări. Prima grijă a noului domn, Mircea, poreclit ”Ciobanul” fiindcă a făcut avere din oierit şi vânzarea oilor peste Dunăre, a fost să ucidă pe aproape toţi marii boieri.  După numeroase exiluri şi reîntoarceri, domnia lui Mircea Ciobanul era de fapt o uriaşă baie de sânge, după cum arată cronicarii.

”Mircea-vodă iar a venit domn al treilea rând. Şi a trimis la boiarii carii era pribegi în Ţara Ungurească( n.r. Transilvania), de i-au  chemat, făcând mare jurământ. Deci ei crezându-l, au venit, Stănilă vornicul, şi cu toţi boiarii, şi cu toată curtea, de s-au închinat la Mircea-vodă, de credinţă şi legătură ce-au făcut. Iar când a a fost la 3 martie,  cu meşteşug mare a chemat (n.r. Mircea Ciobanul) pre Stănilă vornicul, şi pre toţi boiarii, şi pre amândoi episcopii şi toţi egumenii cu mulţime de călugări, în cetate în Bucureşti. Şi aşa fără veste au năpustit într-înşii pre beşliii(n.r. oştenii) lui şi pre mulţi turci, de i-au tăiat pre toţi, vărsându-se mult sânge nevinovat. Da-va seama înaintea lui Dumnezeu!”, scria oripilat cronicarul Constantin Cantacuzino în ”Istoria Ţării Româneşti”, despre masacrul care a avut loc la întoarcerea în a treia domnie a lui Mircea Ciobanul. În tot acest timp, Chiajna s-a oţelit arată şi cronicarii şi istoricii. A făcut şapte copii şi toată afecţiunea s-a revărsat-o asupra acestora.

Doamna Chiajna, femeia care şi-a făcut soţul şi fiul voievozi

Dacă de obicei în istoria Evului Mediu european femeile erau cele care se bucurau de putere şi accedeau social şi politic prin intermediul soţilor atot-puternici, inclusiv ajungând regine, în cazul doamnei Chiajna sau ”Mircioaia” cum îi spunea cronicarii lucrurile stăteau tocmai invers. Ea este cea care punea domni pe tronul Ţării Româneşti şi scăpa de rivali. Cronicarii arată că în 1554 soţul ei Mircea Ciobanul a fost înlocuit de la domnie de turci, fiind bănuit de legături cu împăratul Germaniei, duşmanul sultanului Soliman. În acel moment Chiajna, mama a 7 copii, nepoata lui Ştefan cel Mare, orfana şi pribeaga îşi arată toată priceperea.

Aflată cu soţul ei la Istambul, ea dovedeşte o inteligenţă sclipitoare. Realizează că drumul către inima sultanului trece prin harem, Chiajna se împrieteneşte cu cadânele lui Soliman. Le-a mituit, le-a fermecat, amândouă la un loc, nu se ştie cu certitudine. Le convinge însă să-i susţină cauza şi sultanul îl confirmă pe tronul Ţării Româneşti încă odată pe soţul acestei Mircea Ciobanul. După 1559, voievodul muntean moare, iar Chiajna rămâne singură să facă faţă boierilor de peste munţi care aşteptau ceasul răzbunării, dar şi pretendenţilor. Caz unicat în istoria românilor, Chiajna decide să-şi apere familia cu orice preţ.

”Viaţa acestei femei nu a fost marcată de pasiuni devastatoare şi aventuri erotice, ci asta sub semnul unei exemplare iubiri şi îngrijiri materne”, preciza Cezar Straton în lucrarea „Ecologia iubirii”. În primul rând pe fiul ei, de 12 ani, care-l pune pe tronul Ţării Româneşti, mituindu-i bineînţeles pe turci şi apelând la cunoştinţele ei din haremul sultanului. Era al doilea domn, făcut de Chiajna. Aşa cum am amintit, Chiajna pune mâna pe arme şi îşi conduce oastea de două ori împotriva boierilor trădători. Reuşeşte să-şi menţină fiul la tron.

Este însă alungată din nou şi fuge cu toată familia în Istambul. Acolo începe aceeaşi strategie de intrigi şi momeli. Istoricii ne prezintă o femeie atât de puternică încât ”învârtea” după bunul plac pe înalţii funcţionari otomani. ”Nurbani, evreica şi şafigi, veneţianca, cadâne imperiale, se înfruptară din dărnicia Chiajnei, şi în nopţile fermecate ale Bosforului, şoptiră la urechea bătrânului Suleiman, că Petru, fiul Chiajnei, este un copil deştept şi mamă-sa o femei destoinică”, scria Constantin Gane. Petru este pus din nou pe tronul Ţării Româneşti, iar Chiajna triumfa din nou. Era un miracol ca o femei să se descurce în hăţişurile politici otomane şi să joace un joc dur, într-o ţară unde domnia însemna revolte, pretendenţi şi moarte la tot pasul. Petru, fiul Chiajnei, domneşte şapte ani.

 Cât de sângeroasă a fost Chiajna

Despre Chiajna, cronicarii Radu Popescu şi Stoica Ludescu spun că era o întrupare a răutăţii şi cruzimii. Este descris chiar şi un episod. Reprezentantul veneţian în Imperiul Otoman o descrie în 1568 ca pe o femeie cu pofte monstruoase. Totodată este descris un episod extrem de sângeros. Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei, ajutat de Chiajna să ia domnia, îi trimite drept cadou pe Dumitru, fratele adoptiv al fostului domn al Moldovei, Despot Eraclid. Acest Dumitru a fost pretedent la tronul Ţării Româneşti şi încercase să îl ucidă pe fiul Chiajnei.

Adus la Bucureşti, Dumitru, este decapita,t iar Chiajna îi cere capul. Adus pe un platou la un mare ospăţ, Chiajna îl ridică şi îl aruncă printre bucate, aşa plin de sânge cum era şi îl scuipă. Totodată mulţi boieri trădători prinşi au fost executaţi de Chiajna, chiar şi în timpul ospeţelor, fără avertisment. Specialiştii spun că doamna Ţării Româneşti nu dorea decât să-şi protejeze familia în acele vremuri tulburi. ”Ambiţia ei se mărgini însă la viitorul strălucit pe care vroia să-l pregătească copiilor”, adaugă Gane.

Şi-a pierdut puterea de dragul fetei

Chiajna reuşeşte să piardă sprijinul turcilor şi tronul tocmai din dragoste pentru una dintre fetele ei, Marina. După ce a reuşit să le asigure un viitor băieţilor, pe lângă Petru care era domn, doi dintre aceştia au fost băgaţi prin relaţiile pe care le avea Chiajna în sistemul funcţionăresc otoman, iar doamna Ţării Româneşti mai avea o singură dorinţă: ”căpătuirea” fetelor. Două dintre acestea au fost căsătorite, mai rămâneau Dobra şi Marina. Pe Marina dorea să o căsătorească cu Mihai Cantacuzino, un om cheie în admnistraţia imperială otomană şi de o rară isteţime, fiind numit de turci ”Şaitanoglu” adică ”fiul dracului”.

Bărbatul avea însă 50 de ani şi pe deasupra era şi urât, în timp ce fata Chiajnei, considerată deosebit de frumoasă, avea doar 16 ani. A refuzat să se mărite. Chiajna se afla între ciocan şi nicovală. Dacă îl refuza pe Cantacuzino, pierdea sprijinul turcilor. A recurs la un şiretlic. Povestea este redată de Ion Mihai Cantacuzino în lucrarea ”O mie de ani în Balcani. O cronică a Cantacuzinilor în vâltoarea secolelor”. Marina face nunta cu Mihai Cantacuzino, dar, înainte de a se consuma noaptea nunţii, oamenii trimişi de Chiajna o răpesc de la Rusciuc, acolo unde înoptase Cantacuzino, chiar din cortul nupţial.

Iau înapoi şi zestrea, dar şi o parte din cadourile mirelui lăsat cu buza umflată. Ca să-şi vadă fiica fericită o lasă să se căsătorească cu băiatul de care se îndrăgostise, un tânăr frumos din familia Paleologilor, care se numea Stamate. Urmările sunt devastatoare. Mihai Cantacuzino se plânge sultanului. Petru, fiul Chiajnei, este mazilit, iar familia acestuia ajunge la Istambul, fără surse de venit.

Chiajna îşi mărită fiica cu sultanul

Chiar şi în aceste condiţii, Chiajna nu-şi pierde cumpătul şi îşi foloseşte din nou inteligenţa şi influenţa. Îşi mărită fata, pe Ana, de o frumuseţe răpitoare, cu Murad, fiul sultanului şi moştenitorul tronului. Petru, fostul domn, este şi el inclus în administraţia otomană, iar în cele din urmă Chiajna, pentru a se întreţine, ajunge să facă negoţ cu pietre preţioase în Siria. ”Era o femeie pricepută. Cunoştea foarte bine limba turcă şi arabă”, spunea L. Rauchwolfen, care a întâlnit-o la Alep în Siria în 1569. Practic Chiajna şi-a atins obiectivul, ”şi-a căpătuit copii”.

Rompetrol Downstream

Rompetrol Downstream a deschis cea de-a 250-a benzinarie din reteaua sa. Situata  in apropierea Bucurestiului, la Chiajna, noua investitie se ridica la  aproximativ 1,5 milioane de dolari si creeaza 17 noi locuri de munca.  Investitiile totale pentru cele 250 de statii se ridica la 150 de milioane de  dolari. “Cresterea retelei de distributie a carburantilor contribuie  semnificativ la sporirea notorietatii brandului Rompetrol in Bucuresti si in  tara. in prezent avem 11 statii in Capitala…
Wall-Street, 15 Septembrie 2006

Alegeri 2016 – PNL Chiajna

Numele meu este Ofiteru Cornel Constantin, am 42 de ani si sunt unul dintre voi, un om care a copilarit aici, in Chiajna. Am trait alaturi de oamenii comunei, bucurii si necazuri, am avut ca fiecare, suisuri si coborasuri, reusite dar si clipe grele.

* Majoritatea dintre voi ma cunoasteti si stiti ca sunt, mai degraba, un cetatean decat un politician si ca sunt omul care intelege nevoile oamenilor.

* Sunt casatorit si sunt un om implinit profesional.

* Sunt licentiat in stiinte Administrative din 2009, Masterand in Politici Publice si Intregrare Europeana din 2012, absolvent a mai multor cursuri de specializare, Regionalizare si descentralizare in 2013, Accesare fonduri Europene in 2014, Menagementul performantei in administratie publica in 2015, iar din anul 2004 si pana in prezent sunt consilier judetean al Consiliului Judetean llfov.

* Cunosc bine valoarea vorbelor si a faptelor si nu am niciun motiv pentru a aluneca in viata corupta a celor care vaneaza functii publice pentru interese personale.

* Dincolo de toate acestea, si pentru mine Chiajna inseamna acasa. Si cu totii stim ca, acasa este locul pe care vrei sa-l stii curat, sigur si imbelsugat. 

Primaria nu este fabrica de bani. Bugetul se construieste, iar pentru asta trebuie sa incurajam mediul de afaceri, sa fim parteneri activi in proiecte si sa rezolvam rapid documentatiile necesare. Dar pentru asta e nevoie de un primar care sa nu ne vada ca pe o localitate a ambitiilor mici si proiectelor personale, ci de unul care, in urmatorii ani sa se implice si sa atraga proiecte din fonduri Europene pentru dezvoltarea comunei noastre. E simplu, trebuie sa stii, sa poti si sa vrei.

* Ma doare sufletul sa vad cum spatiul verde e doar o lozinca, iar blocurile cresc in locul caselor!!! Mediul, dezvoltarea si sanatatea noastra sunt privite cu nepasare. Cum ajung copiii nostri sa viseze la locuri de joaca in parcuri „electorale” doar in prag de campanie. Ce e de facut? Simplu: Chiajna are nevoie de un om harnic si pregatit. Nu de amatorisme si demagogii. Si ma bucur ca pot veni astazi in fata voastra, in postura de candidat la functia de primar al comunei noastre, alaturi de o echipa puternica, formata din oameni pregatiti ce vor si au puterea sa schimbe fata comunei

Chiajna merita un ALTFEL de PRIMAR!

PNL

Adunarea generala publica din Aprilie ’05

Pentru dezvoltarea relatiilor cu comunitatea locala sunt convocate periodic adunari populare în care se dezbat probleme legate de strategia de dezvoltare economica si sociala a comunei, privind modernizarea infrastructurii prin refacerea drumurilor si strazilor

La Multi Ani 2016 !

La multi ani cu sanatate, Sa va dea Domnul de toate. Sa aveti belsug in casa, Tot ce va doriti pe masa. Sa primiti doar vesti de bine, In Noul An care vine.

Spune-i anului ce vine, Sa-ti aduca numai bine. Si mai spune-i ca sa-ti dea, Tot ce vrea inima ta. Fericire, sanatate, Si numai belsug in toate. „La Anul si La Multi Ani!”

Centura Bucuresti se inchide doua luni la Chiajna

Este vorba despre apeductul Arcuda V de la km. 59 care are un diametru de 2200 mm şi alimentează cu apă Capitala. Practic, aducţiunea Arcuda, intersectează oblic centura Bucureşti Nord iar pentru protecţia conductei CNADNR nu poate lărgi centura direct peste zona unde trece apeductul ci cu devierea circulaţiei pe un pod cu o lungime de aprox. 50 de metri a cărui construcţie durează aprox. două luni.

Compania de Drumuri a solicitat Poliţiei Rutiere aprobare pentru închiderea circulaţiei pe Centura Bucureşti Nord la Chiajna şi începe săptămâna aceasta mai multe verificări pe traseu pentru a vedea ce soluţii sunt pentru devierea circulaţiei.

Potrivit responsabililor proiectului din CNADNR amenajarea unui drum lateral pe care să fie deviată circulaţia ar putea dura chiar mai mult.

Dacă pentru traficul uşor rămâne varianta circulaţiei pe bulevardele Iuliu Maniu şi Uverturii, pentru transportatori este puţin probabil ca drumurile judeţene locale să poată prelua fluxul de trafic şi varinta de deviere va fi pe tronsonul de Sud.

Între intersecţia de la A 1 şi Chitila se circulă zilnic în coloană spre intersecţia cu DJ 601 dinspre Chiajna. La sensul giratoriu de lângă Chiajna de la patru benzi se intră din nou pe două benzi.

Modernizarea centurii Bucureşti pe tronsonul de 9 km. dintre Autostrada A 1 şi Chitila a început în 2014, costă 132 milioane de lei iar proiectul are termen de finalizare decembrie 2016. Potrivit datelor CNADNR, stadiul fizic de execuţie în luna iulie este de 50 %.

Cele mai multe întârzieri pe şantier au fost cauzate de exproprierile suplimentare şi mutarea reţelelor de utilităţi.

SURSA: RRA

Guvernul Romaniei – Biroul de presa

„Este nevoie de construcţia unei mentalităţi comunitare. Comunitatea trebuie să vină cu propuneri, cu sugestii şi să fie consultată în proiectele cu componentă socială”, a declarat şeful Executivului. El a menţionat, ca un exemplu, realizarea profilului unei şcoli, proiect care trebuie realizat cu consultarea părinţilor în ceea ce priveşte meseriile căutate pe piaţa forţei de muncă.

Dialogul Guvernului cu cetăţenii trebuie realizat permanent, a subliniat premierul Tăriceanu. „Vreau să ştiu care sunt planurile de viitor, ce aveţi în vedere, ce vă doriţi, ce credeţi că trebuie făcut, ce aşteptări aveţi de la Guvern”, le-a spus premierul locuitorilor comunei Chiajna. El a adăugat că Guvernul este preocupat de creşterea calităţii vieţii de zi cu zi a cetăţenilor. „Odată realizată aderarea la UE, românii au speranţe din ce în ce mai mari că viaţa lor va fi mai bună mâine. Este o speranţă îndreptăţită, sunt aşteptări foarte mari. Doresc să împlinim aceste speranţe. De aceea, consider că dialogul cu cetăţenii este absolut esenţial.”

Premierul Tăriceanu a apreciat investiţiile realizate în comuna Chiajna şi i-a felicitat pe locuitori pentru cele două obiective – Grupul şcolar de arte şi meserii „Doamna Chiajna” şi complexul sportiv –  pe care le-a vizitat în cursul dimineţii. „Sunt două obiective care m-au impresionat foarte plăcut şi cu care vă puteţi mândri”, a spus primul-ministru. De asemenea, şeful Executivului s-a interesat dacă în comuna Chiajna există servicii bancare şi care sunt modalităţile de transport public către Bucureşti. Primarul comunei Chiajna, Mircea Minea, a afirmat că în comună există atât transport public, cât şi privat

Fiica lui Petru Rares, mama a doi musulmani si o cadâna;

Se poate spune, fara a se gresi, ca Doamna Chiajna a fost un veritabil pur sânge domnesc. Nepoata de domn (a lui Stefan cel Mare), nascuta din os domnesc (tata i-a fost Petru Rares), ea si-a unit viata în fata altarului cu a unui domn (Voda Mircea Ciobanu) si a fost mama de domn (a lui Petru Voda cel Tânar). A avut sapte copii, trei baieti si patru fete – Petru, Anca, Alexandra, Marina, Dobra, Mircea si Radu -, pentru care nu s-a dat în laturi de la nimic atunci când a fost vorba sa-i „capatuiasca” într-un fel sau altul.

Se mărită cu Mircea Ciobanul

Asadar, cum spune cronica, doamna Chiajna s-a nascut din Petru Rares si prima lui sotie, Maria, în Polonia, în 1525, pe când viitorul domn al Moldovei se afla în pribegie. Doamna Elena, desi mama vitrega, a crescut-o ca pe copiii ei, dându-i o educatie aleasa. Domnita Chiajna a crescut frumos, cu toate peripetiile domniei tatalui ei, devenind o tânara ambitioasa, energica, cu o personalitate puternica mostenita, desigur, de la ilustrii ei înaintasi. În 1546, la douazeci si unu de ani împliniti, se marita cu Mircea Ciobanul, domnitorul Tarii Românesti (1545-1554 si 1558-1559), fiul natural al lui Radu Voda cel Mare, domn al Tarii Românesti între anii 1495-1508, ramas în istorie si prin faptul ca l-a adus în tara pe Macarie, care a tiparit Liturghierul, Evanghelierul si Octoihul.

Prima femeie care se pune în fruntea oastei

Sfârsindu-si viata de tânar, prin moarte buna se zice, Voda Mircea Ciobanul o lasa pe doamna Chiajna vaduva, singura, cu sapte copii de neam domnesc în grija. „De aici încolo, si-o fi spus fata lui Petru Rares, totul cade pe capul meu!” Si s-a pus pe treaba. Cu toate ca abia trecuse de zece ani, îl instala pe tronul tarii, sub tutela ei, pe primul nascut dintre copii, Petru, caruia i s-a zis, din cauza nevârstiniciei, Voda Petru cel Tânar. Boierii, razvratiti pe timpul domniei lui Mircea Ciobanul, aciuati la nord de Carpati, socotesc ca le-a venit vremea, strâng luptatori si pornesc spre Bucuresti pentru schimbarea necoptului domnitor. Chiajna nu sta cu mâinile în sân. „Se pune în fruntea oastei domnesti –   spune cronica vremii -, fiind singurul exemplu din trecutul nostru al unei femei conducând o oaste în razboi”. Este învinsa la Românesti, dar îsi ia revansa în batalia de la Serpanesti. Totusi, în cele din urma, doamna Chiajna este nevoita sa ia drumul Stambulului cu întreaga ei familie.

Nevârstnicul Petru este pus pe tron

Dar nu se astâmpara nici de aceasta data. Pe lânga faptul ca pune la bataie 210.000 de galbeni, intra în legatura pe cai numai de ea stiute, cu doua dintre cele mai frumoase cadâne din haremul sultanului, evreica Nurbani si venetianca Safigi. Stimulate si dumnealor „cu niscai galbiori, în noptile fermecate ale Bosforului, ele sopteau la urechea batrânului Suleiman ca Petru, fiul Chiajnei, este un copil destept si mama sa o femeie destoinica. Convins si prin farmecele cadânelor si prin argumentul banilor, sultanul o trimite pe Chiajna si pe fiul ei la Bucuresti, cu firman de domnie”. „Aceasta domnie a lui Petru tine sapte ani –   spune iarasi cronica -, timp în care copilul abia se facea flacaiandu, domnind numai cu numele într-o tara în care Chiajna era acum necontestata stapâna”. Grijulie fata de viitorul copiilor, îsi începe „campania de capatuire a acestora”. Primul pe lista este însusi domnitorul tarii. Desi Petru voda cel Tânar nu avea decât saisprezece ani, maica-sa îsi pune în gând sa-l însoare cu o domnita frumoasa, Elena, fiica a unui anume capitan Nicolae Cherepovici, consilier apropiat al voievodului Ardealului. Se duc tratative intense, cu peripetii si compromisuri si de o parte si de alta, si, în cele din urma, nunta –   bogata si fastuoasa –   are loc la Sibiu, în august 1563.

Nunta fara mire

Numai ca a fost o nunta mai aparte. Fara mire. Fiind, cum se stie, mai mult copil decât barbat, acesta a fost lasat la Bucuresti sa se joace, în continuare, de-a hotii si vardistii sau de-a v-ati ascunselea. A fost reprezentat, la Isaia dantuieste, alaturi de tânara mireasa, de un procurator. La vremea aceea se putea si asa ceva. S-a întâmplat însa un lucru cel putin ciudat. Numai dupa cinci luni de la nunta, în ianuarie 1564, proaspata doamna Elena a lui Petru voda cel Tânar o nascu pe Tudorita, o fetita dolofana, de aproape patru kilograme. Nu se stie precis cum a reactionat tânarul însuratel. Se cunoaste însa, cu certitudine, atitudinea soacrei mari. Ar fi fost de acord cu orice pentru fericirea si binele odraslei sale. Dar sa admita ca un copil sanatos se poate naste la doar cinci luni… Asta nu! si-a zis hotarâta Chiajna. În consecinta, si-a încarcat nora într-un radvan, cu zestre cu tot, dar si cu progenitura facuta cu cine stie cine, si a trimis-o înapoi la Sibiu, la maica-sa si la taica-su, sa se spele pe cap cu ea cum or sti. „Scandal, scandal –   si-au zis contemporanii –   dar, cu Chiajna nu e de glumit”. Astfel, Petru voda cel Tânar, fiul, ramâne neînsurat.  Dar mama, doamna Chiajna, nu se descurajeaza. Îsi canalizeaza eforturile spre „capatuirea fetelor. Si nu era usor, ca erau multe –   nu mai putin de patru –   iar înlauntrul tarii partide stralucitoare nu prea se aflau”. Le lua pe rând, cu rabdare, în ordinea venirii pe lume a domnitelor. O da, mai întâi, pe Anca dupa banul Neagoie, un boier tânar, bogat si loial domniei. Scapa apoi si de domnita Ruxandra, maritând-o mai mult sau mai putin din dragoste, cu camarasul Gheorghe Hrisoverghi, dregator credincios si de nadejde.

Încearca s-o marite pe Dobra cu Despot Voda

Cu Dobra, fata frumoasa si ambitioasa ca maica-sa, Chiajna are planuri mari. Vrea s-o faca doamna a Moldovei. Pe tronul tarii surorii se afla, atunci, Despot Voda (1561-1563), un grec cu numele de Ioan Iacob Eraclid, colaborator, pretindea el, din neamul despotilor sârbi. A ajuns domn al Moldovei cu sprijin polonez si habsburgic. Vrând pesemne sa-si legitimeze oarecum domnia, printr-o casatorie adecvata, Despot Voda accepta bucuros propunerea venita dinspre Bucuresti. Se grabeste chiar sa-i trimita în petit, în iulie 1562, pe boierii Motoc si Avram, încarcati cu daruri scumpe, pentru a cere mâna domnitei Dobra. Doamna Chiajna îi primeste pe oaspeti cu bratele deschise. Era în joc nu numai fericirea Dobrei, râvnita de orice mama când îsi marita odorul. Mai presus de asta se situa ambitia de a o face pe una dintre fiicele sale prima doamna a Moldovei. La fata de cortina, cum se spune, au loc mese bogate si chefuri duse pâna noaptea târziu. În culise însa se duc tratative peste tratative, cu Chiajna în rol de negociator principal. Se mai da dintr-o parte, se mai da si din cealalta, se mai si lasa, ca la orice tocmeala ce se respecta. La sfârsit, târgul este batut în cuie, cererea în casatorie fiind „primita cu draga inima si împartasita cu bucurie de domnita”. Oaspetii nu plecara din Bucuresti cu mâna goala. Pe lânga vestea buna, cum ca pirostriile pot fi puse pe capetele celor în cauza cât mai curând posibil, doamna Chaijna îi trimite viitorului ginere domnesc, în dar, un frumos si scump inel cu briliante si un portret al miresei. Al carei chip era, fireste, mult mai frumos în natur decât pe pânza.

Tradarea lui Despot anuleaza nunta

Despot Voda este în al noulea cer. Fixeaza nunta pentru 15 august si trimite crainici „în cele patru zari”, pentru a pofti la marele ospat nu numai capetele încoronate din tarile vecine, ci si pe simandicosii suverani din Europa occidentala. Din pacate, atât pentru ambitioasa Chiajna si nerabdatoarea ei fiica în ale maritisului, cât si pentru nestatornicul Despot Voda, tot esafodajul matrimonial se darâma. Mai întâi nunta a fost amânata, ca apoi logodna sa se strice definitiv. Cauza? Se zice ca doamna Chiajna a aflat, prin antenele sale, ca domnitorul moldovean pusese gând rau Munteniei, intentionînd sa i-o dea fratelui sau adoptiv, un anume Dumitru. Ceea ce Chiajna nu ar fi acceptat nici moarta. De altfel, numai dupa un an de zile, Despot Voda este ucis de boierii necredinciosi si pe tronul Moldovei se urca, pentru a doua oara, celebrul Alexandru Lapusneanu. Asadar, Dobra ramâne nemaritata. Doamna Chiajna îsi continua însa misia, luând-o în colimator pe Marina, cea de-a patra si ultima fiica. De asta data „îsi îndrepta privirile spre acel Bizant, de unde ne mai venira în vremi odrasle domnesti pe scaunele tarilor noastre”.

Nunta Marinei cu un Cantacuzin batrân

Ticlui o misiva secreta catre patriarhul Constantinopolului, pe care îl cunostea bine, rugându-l sa-i gaseasca un ginere de neam ales si cu stare pentru tânara ei domnita. Nedându-se în laturi de la postura de petitor de ocazie, Patriarhul Iosif –   Paleologul –   se pune pe treaba, cercetând în dreapta si în stânga. Tinând s-o ajute cât mai cu folos pe vechea lui prietena din Tara Româneasca, sfânta fata bisericeasca îi raspunse în scurta vreme ca „cea mai stralucita partida pentru domnita valaha ar fi boierul Ion Cantacuzino, colaborator, în timp, din neamul împaratilor Bizantului”. Doamna Chiajna jubila. Vaza de care se bucura familia Cantacuzinilor printre crestinii Bosforului, atât prin stralucirea numelui de vita imperiala, cât si prin influenta asupra societatii turcesti, nu era de ici de colo. Astfel, „dupa ce, de mai multe ori, alergara stafetele de la Bucuresti la Anchial –   resedinta Cantacuzinilor -, casatoria fu hotarâta si mirele, cu alai mare si daruri scumpe, porni la drum sa-si ia mireasa”. Pe malul Dâmbovitei, lovitura de teatru. Vazându-si logodnicul, domnita Marina ramase ca trasnita. Viitorul ei sot avea cincizeci de ani batuti pe muchie „si era, asa gândea copila, urât cum numai pe dracul si-l închipuia”. Se înfatisa maica-si si îi spuse printre sughituri: „Nu! Nu! Nu! Mai bine moarta decât femeia lui Ion, oricât de odrasla de împarat ar fi!”. Analizând chestiunea la rece, doamna Chaijna îsi dadu seama ca se afla într-o mare încurcatura. Sa strice nunta, asa, nitam-nisam, ar fi pus într-o situatie neplacuta întregul neam al Cantacuzinilor, întorcându-l împotriva sa. „Dupa o matura chibzuinta – spune cronicarul zâmbind -, iata ce nascoci mintea ei ascutita.

Rapirea Marinei de catre oamenii Chiajnei

Sfatui pe Marina sa se lase maritata si în schimb îi fagadui ca va împiedica consumarea acestei casatorii”. Nunta se desfasura în largul ei, dupa tipicul vremii, fara vreun incident anume. Apoi, cu zestrea încarcata în harabale trase de cai puternici, sotii Cantacuzino luara drumul Stambulului. Lovitura a fost data în toiul noptii, dincolo de Dunare, lânga Rusciuc, unde proaspetii însuratei întinsesera tabara pentru odihna de dupa o zi de mars fortat. Oamenii Chiajnei, instruiti anume pentru misiunea pusa la cale, „intrara în cortul mirelui, rapira fata si zestrea si, trecând din nou Dunarea, se întoarsera la Bucuresti, spre rusinea si supararea sotului înselat. Dibacii curteni avura grija nu numai sa înapoieze Chiajnei pe Marina cu întreaga ei zestre, dar sa mai si aduca cu ei o parte din bogatele daruri ale mirelui”. Cât despre fata, nu numai ca s-a bucurat ca a scapat atât de usor de „mosneag”, dar nu a ramas nici nemaritata. Cu perseverenta ei înascuta, doamna Chiajna trase sforile în continuare, batând fierul cât e cald, cum ne spune vorba aia din batrâni, si „o cununa pe fata, dupa foarte scurta vreme, dupa un baiat pe gusturile domnitei, tânar, frumos si de neam tot atât de stralucit ca al Cantacuzinilor”. Era vorba de Stamate Paleologul, nepotul patriarhului Iosif, al Constantinopolului.

Exilul în Alep

Au urmat câtiva ani buni în care Chiajna a domnit în liniste pe tronul Tarii Românesti, împreuna cu fiul sau, Petru Voda cel Tânar. Pâna în primavara lui 1568. Când, ca urmare a lucrarilor Cantacuzinilor, drept razbunare pentru rusinea patita cu uite nunta nu e nunta, „capugiul sultanului sosi la curtea din Bucuresti cu firmanul de mazilire. Petru cel Tânar, vaduv, doamna Chiajna cu întreaga ei casa –   cei trei copii mai tineri, Dobra ramasa nemaritata, Mircea si Radu, doi nevârstnici –   fura ridicati pe data din odaile lor si pornira fara împotrivire pe drumul exilului”. Pedeapsa turcilor a fost aspra, întreaga familie domneasca fiind surghiunita tocmai în Asia Mica, într-o localitate – Alep – din nordul Siriei. Departe de tara si lipsita de mijloacele necesare unui trai cât de cât decent, „exilul a dus-o pe Chiajna la saracie si saracia la cersetorie”. Marturie stau însemnarile unui calator din occidentul Europei care, trecând prin Alep, în 1570, ar fi vazut-o pe doamna Chiajna „facând comert ambulant cu maruntisuri pe strazile orasului”.

Ca sa scape de saracie, îsi turceste doi fii

Dar povestea nu se termina aici –   spune cronica. În vinele cersetoarei Chiajna curgea doar sângele lui Petru Rares si al lui Stefan cel Mare. Chinuita si zbuciumata, mândra doamna de altadata întelege ca exilul acesta nesfârsit avea o anumita cauza, si ca nu ea era cauza aceea, ci fiii ei, care, „cât or trai, le stau dusmanilor în cale ca o vesnica amenintare„. Cu alte cuvinte, Chiajna si-a dat seama ca nu avea cum sa scape de necazuri atâta timp cât fiii ei, Mircea si Radu, ramâneau pretendenti potentiali la tronul Tarii Românesti. Ce sa fac? Se întreba ea. La un moment dat i se sugera, din sferele înalte ale Portii, ca trebuie sa aleaga. Ori îsi îndupleca fiii sa se turceasca, aderând la mahomedanism – în acest caz nemaiputând râvni la scaunul tarii -, ori îi lasa sa le putrezeasca oasele în închisoare pe viata. De unde se vede ca doamna Chiajna era despartita de cei doi feciori, care zaceau în beciurile închisorilor turcesti. Alegere grea. În cele din urma, balanta înclina spre compromisul suprem. Mircea si Radu trecura, de voie de nevoie, la islamism, îsi pusera turbanele pe cap si îsi luara nume noi: Ahmet si, respectiv, Iusuf, pentru a trai în liniste în umbra coranului.

O marita pe Dobra cu fiul Sultanului

Mai ramasese Dobra. Domnita era înca tânara, putin peste douazeci de ani, frumoasa foc si, mai ales, ambitioasa ca maica-sa. Cu toate acestea, drumul spre un eventual mariaj care s-o aduca pe tronul uneia dintre tarile românesti, alaturi de un domn pamântean, era închis definitiv. Cu doi frati turciti nu putea spera la asa ceva. Într-un moment de incertitudine, se îndragosti de ea un anume domn de Grandchamp, ambasador al Frantei la Poarta, care o ceru pe fata în casatorie de câteva ori. A fost refuzat, cu delicatete, de fiecare data. „E prea departe Franta!” îsi motiva retinerea, pe fata, doamna Chiajna. Prin dos afisa însa o cu totul alta versiune: „Nu vreau sa-mi vad fata o biata ambasadorita”. Si mai era ceva. Francezul nu era atât de bogat încât s-o multumeasca pe Chiajna. Cautarile au continuat. Si nu au fost zadarnice. Prin nu se stie ce mijloace, doamna Chiajna a reusit sa-si duca fiica pâna prin preajma tânarului Murad, fiul sultanului si mostenitor al tronului, care se afla, pe atunci, sandgeac de Magnesia în Asia Mica. Lovitura de gratie a dat-o frumusetea Dobrei. Îndragostit lulea de românca, turcul o ceru în casatorie, nunta avu loc dupa regulile religiei musulmanului si fata Chiajnei intra în numerosul harem al lui Murad. Care, numai dupa câtiva ani, în 1574, dupa moartea tatalui sau, ajunge sultan al Turciei. Cu Dobra numarându-se printre cadânele lui preferate.

Si moare de moarte buna

Ce s-a mai întâmplat cu doamna Chiajna? Mama a doi musulmani, mutefuriagi ai sultanului, si a unei cadâne, cu regim special în haremul seraiului, avea acum usile deschise pretutindeni. Cel putin asa rezulta dintr-o scrisoare a ambasadorului Venetiei la Poarta, Gabriel Carazza, din februarie 1580, care îi comunica dogelui ca „Dorind doamna Chiajna sa vada pe sultana Valide (mama lui Murad), aceasta îi trimite careta ei, cu un chihaia si mai multi eunuci ca s-o aduca la harem”. A murit de moarte buna în 1588, la vârsta de saizeci si trei de ani, fiind înmormântata, se pare, în rit musulman. „Caci exclus nu este –   spune cronicarul –   ca fata lui Petru Rares sa se fi lepadat pâna si de legea ei stramoseasca, pentru a putea fi, îmbratisând islamul, mai aproape de copiii ei, pe care, e vadit ca i-a iubit mai mult decât pe oricine pe lume”.

(Historia, Nr. 43, iulie 2005)

Angajatii ai unei S.C. ce au furat bunuri de peste 270 milioane lei, identificati de politistii ilfoveni

10 ianuarie 2005

Doi angajati ai unei societati comerciale din Comuna Chiajna, care au sustras  din firma diverse bunuri in valoare de aproximativ 270 milioane lei, au fost  identificati de politistii ilfoveni, a informat vineri Inspectoratul General al  Politiei Romane (IGPR).
In perioada octombrie-decembrie 2004, cei doi, unul agent de paza la societatea  amintita, in varsta de 27 ani, din judetul Prahova si celalalt, de 28 ani, din  Bucuresti, fost agent de paza la Departamentul de vanzari al aceleasi societati,  aflati in timpul serviciului, au sustras aparatura electronica si electrocasnica  prin falsificarea mai multor facturi pro-forma.
In urma cercetarilor efectuate, politistii au recuperat bunuri de aproximativ  110 milioane lei, gasite la locuinta tanarului de 27 ani.
Fostul agent de paza a fost retinut pentru 24 de ore, pe baza de ordonanta de  retinere, urmand ca in cursul zilei de vineri sa fie prezentat Parchetului de pe  langa Judecatoria Buftea si Judecatoriei Buftea, cu propunere de arestare  preventiva pentru comiterea infractiunii de furt calificat.
Intrucat cel de-al doilea a disparut de la domiciliu, se intreprind masuri  pentru prinderea acestuia si pentru identificare tuturor persoanelor implicate.
Cercetarile sunt continuate de Politia orasului Buftea-Biroul Cercetari Penale  in colaborare cu Politia din Chiajna. ROMPRES

„Hoitarii” de la Chiajna.

PETRISOR CANA , DANIEL NEAMU

„Hoitarii” de la Chiajna.
La fosta groapa de gunoi de linga cartierul Giulesti Sirbi,zeci de oameni scurma prin resturile cladirilor prabusite in urma cutremurului din1977, cautind fier vechi. De mai bine de o luna, fosta groapa de gunoi Chiajna, situatalinga cartierul Giulesti Sirbi, este asaltata de tiganii care
cauta fier vechi. Zecide carute sint prezente aproape in fiecare zi a saptaminii, iar
zeci de oameni sapa  groapa dupa groapa, in cautarea metalului care le asigura banii pentru traiul zilnic.

Putini stiu insa ca o buna parte din fierul pe care tiganii il transporta la centrele  de colectare provine de la cladirile care s-au prabusit in urma cutremurului din martie1977. Atunci, autoritatile au transportat la fosta groapa de gunoi cele mai multe dintre resturile ramase in urma seismului. Cimitirul cladirilor prabusite in’77. Groapa de gunoi situata in apropierea fostului cartier 16 Februarie a fost inchisa in urma cu aproximativ cinci ani. Cu toate acestea,
exista oameni care isi duc existenta de pe urma colectarii metalelor sau bunurilor gasite in acest  loc. „De 11 ani sap gropi si caut fiare vechi, ca sa ma intretin. Am doi copii si trebuie sa fac, cumva, rost de bani. Scot cam 40-50 de kilograme de fier pe zi pe care le car cu un carucior la centrul de colectare. Pe timpul lui Ceausescu mai lucram la CAP-uri, la ferme, dar acum din asta traiesc”, ne-a povestit Constantin Stefan, in virsta de 32 de ani. Stefan are insa un motiv de ingrijorare: numarul „cautatorilor de fier vechi” a crescut vertiginos in ultimul timp. Unul dintre motivele pentru care tiganii au luat cu asalt „groapa Chiajna”, cum o denumesc localnicii, este inasprirea pedepselor pentru furturi de metale neferoase. „Dupa ce s-a anuntat ca au crescut pedepsele pentrufurtul de metale neferoase, tiganii nu prea s-au mai apropiat de zona caii ferate, loc de unde furau tot ce puteau si duceau la centrele de colectare”, ne-a declarat plt.-maj.

Dan Lepadatu, seful Postului de Politie TF Bucurestii Noi, situat in apropiere de groapa de gunoi. De aceea, multi dintre tiganii care locuiesc in zona au „migrat” spre „groapa Chiajna”. Groapa de gunoi, „locul de munca” al cautatorilor de metale. Fluxul mare de cautatori de fier vechi a condus chiar la crearea unei mici industrii pe plan local.Asa cum ne-au declarat localnicii, a fost inchiriat chiar un excavator spre a sapa gropi imense pentru ca tiganii sa scoata bucati mari de fier vechi, provenit de lacladirile darimate de cutremurul din 1977. Totodata, in zona s-a deschis un centrude colectare a fierului vechi. Unii dintre tigani si-au
construit, strategic, „cartierul general”, chiar linga „locul de munca”. Majoritatea au carute si
transporta fierul vechi la centrele de colectare care ofera un pret mai bun. Altii insa cara cu sacii sau cu carucioarele bucatile de metal la cel maiapropiat centru, la circa trei kilometri distanta. Un kilogram de fier vechicosta intre 800 si 1.000 de lei. Multi nu pot duce decit citeva zeci dekilograme si cistiga 40-50 de mii de lei pe zi. „Cit sa ne ajunga sa luam ceva de mincare”, precizeaza Constantin Stefan.

Premiera

George Parvan

Steaua va juca, pentru prima oara, in afara Capitalei. Toate starurile formatiei „ros-albastre” vor ajunge zi de zi in comuna situata in partea de vest a Bucurestiului. Chiajna, aflata la noua kilometri de centrul Capitalei, insa, practic, invecinata cu o parte a cartierului bucurestean Militari, este compusa din trei sate: Rosu, Dudu si… Chiajna, si numara, dupa spusele primarului Minea Mircea, 15.000 de suflete, si cam tot atatea „focuri”. In Chiajna s-a construit un complex sportiv, format dintr-o sala cu 1.500 de locuri si un stadion (cu terenurile de antrenament aferente) care poate gazdui 3.000 de spectatori. Sala fiind lipita de stadion, exista si opt camere cu doua sau trei locuri, la etaj. In aceeasi incinta se afla si bucataria, iar alaturat, un mic restaurant. Miercuri, jucatorii pregatiti de Radu Voina si Nicu Munteanu au ajuns pentru prima oara in noul lor loc de munca. „Are aer conditionat, e curat, avem vestiare bune, sper ca spectatorii sa umple sala la refuz”, a declarat Voina, fost campion mondial si ex-selectioner al nationalei masculine de handbal a Romaniei. In satul Rosu, la trei kilometri distanta, mai exista un stadion cu gazon artificial si o sala cu 200 de locuri.


Ambele complexuri sportive au costat, conform primarului, patru milioane de euro si au fost construite in doi ani, intre 2005 si 2007. Constantin Cazazu, sponsorul celor de la CSA Steaua, si George Boroi, comandantul clubului din bulevardul Ghencea, pe de o parte, primarul Mircea Minea, de cealalta parte, sunt cei care au parafat o intelegere conform careia Steaua va disputa meciuri din campionatul intern si din cupele europene la Chiajna. In timp, se va construi un hotel de 100 de locuri, astfel incat stelistii sa nu mai faca naveta.

FORTURIILE din CHIAJNA

In cele mai multe cazuri, vechile forturi din jurul Capitalei fie suntadaposturi pentru haite de maidanezi, fie sunt depozite. Cateva dintre ele au fost transformate in ciupercarii, iar unul – in puscarie. Un singur investitor s-a gandit ca ar putea folosi cladirea in scopuri turistice. Valorificarea turistica, franata de inundatii
Fortul de la Berceni este unul dintre putinele exemple in care cineva a incercat sa preia una dintre aceste constructii si sa o valorifice intr-un fel oarecare. In cladirea ridicata intre 1908 si 1918, in care candva se aflau bateriile de artilerie 11 si 12, Mihai Danila a vrut sa puna la cale o serie de activitati comerciale. „Totul a fost frumos pana la inundatiile din toamna aceasta. Ma gandisem la o ciupercarie, la o crama, chiar si la un bar sau la un restaurant. Dar acum nivelul panzei freatice a crescut foarte mult. Cu apa de 1,2 metri inauntru, nu mai pot face nimic. Chiar si dupa ce se vor retrage apele, intai trebuie bagati o multime de bani in hidroizolatie. Abia dupa aceea ma pot gandi la ce voi face mai departe”, isi inventariaza problemele Mihai Danila. Deocamdata, investitorul a reusit sa construiasca, pe zona adiacenta fortului, un complex sportiv. Chiar in fata vechilor ziduri a rasarit o cladire moderna, luminoasa, inconjurata de cateva terenuri de tenis. „Am investit pana acum o gramada de bani, dar inundarea fortului mi-a dat totul peste cap. Din cate stiu eu, probleme asemanatoare sunt si in celelalte forturi. De altminteri, cele mai multe activitati economice sunt de genul ciupercariilor, de pilda la Mogosoaia sau la Jilava”, incheie patronul bucurestean, masurand din ochi apa din fortul inundat.
„E-hee-he, aici o sa fie Bellu 2”
Soarta fortificatiilor de la Popesti-Leordeni reprezinta un crunt exemplu al modului in care se razbuna timpul. In vechiul fort si in spatiul adiacent acestuia – compus din constructii dedicate prin definitie razboiului si producerii de moarte pe banda rulanta -, va incepe sa functioneze un urias cimitir ecumenic, pentru ortodocsi si catolici. De mai bine de doua luni, zona a fost invadata de muncitori care au inceput sa renoveze cladirile, iar fortul este, deocamdata, depozit de materiale de constructii. In scurt timp va fi finalizata cladirea administrativa a viitorului cimitir din sudul Capitalei. Drumul pana la fort este acum un lac mustind de noroi si pigmentat pe alocuri cu ciulini uscati. „E-hee-he, aici o sa fie loc pentru zeci de mii de morminte. Bellu 2, asa ii zice. Chiar in fort o sa facem doua capele Ð una pentru ortodocsi si alta pentru catolici”, spune unul dintre muncitorii care renoveaza cladirile din preajma fortului. Omul este inconjurat de o haita de maidanezi jegariti. In rest, in fortificatia cu ziduri groase de mai bine de un metru si jumatate tonele de materiale de constructii si utilaje stau in stive. „Bucata centrala e intreaga. De pe laturi au incercat sa fure caramida, in vremea in care fortul era parasit”, mai sustine muncitorul. Cartierul general al muraturilor pentru „jumate de popor” Destinatia cea mai prozaica pentru o fortificatie din centura Bucurestiului a fost data de comunisti fortului de la Chiajna. In urma cu mai multe decenii, Fortul 18 a fost donat cu acte si cu tot patrimoniul catre Intreprinderea de Legume-Fructe (ILF) Militari. Rapid, vechea cladire a fost transformata in cartierul general al muraturilor si al verzei murate romanesti. „Ce vremuri erau, domnule! Puneam gogonele zemoase si varza bine murata, frageda, din care manca toata armata romana, plus jumate de popor. Se facea aici o varza murata nemaipomenita. Nici acra, nici dulce – frageda atat cat trebuie la sarmale”, plescaie in amintirea vremurilor trecute nea Costel, un vechi angajat al depozitului. Tranzitia si cresterea apetitului romanilor pentru castravetii bulgaresti au schimbat din nou soarta Fortului 18, care acum este pustiu si inchis in asteptarea viitorului sau. Cum intregul complex a fost cumparat de un mare producator de ape minerale si sucuri, este de asteptat ca nu in foarte mult timp Fortul 18 Chiajna sa capete o alta destinatie non-militara. Pana atunci, fortul ramane un exemplu stralucit al modului in care o instalatie militara a putut fi adaptata la o utilizare civila. „Sunt pereti de doi metri grosime aici” Vizitatorii fortului Chiajna pot vedea si acum camerele pentru depozitarea munitiei, compartimentate cu pereti despartitori, in bazine de cateva mii de litri fiecare. Aici, in urma cu nu foarte multi ani, incapeau camioane intregi cu varza si patlagele numai bune de murat. Una dintre putinele incaperi care nu a fost folosita pentru acrituri este fosta bucatarie a fortului, o incapere larga in care, intr-un colt, se afla trei plite imense pe care se pregateau bucatele pentru strajerii Bucurestiului. In podeaua incaperii este sapat putul de unde se obtinea apa de baut. In rest, intregul complex este strabatut de tuneluri inguste, groase cat sa incapa un om taras. Aceste tuneluri unesc incaperile intre ele. Mai multe scari intortocheate duc spre culmea colinei, acolo unde in urma cu un secol si jumatate erau montate piesele de artilerie. Prea putini localnici isi mai amintesc de locul unde pe vremuri erau amplasate cazarmile trupei sau de locuinta comandantului fortului, transformata intre timp in carciuma. „Sunt ziduri de doi metri grosime aici si temperatura este aproape aceeasi de la vara la iarna. Pe vremea cand erau geamuri, iarna puteam sa stam inauntru in pulover, chiar daca nu exista vreo sursa de incalzire”, isi aminteste nea Costel. Omul isi aduce aminte si ca, la un moment dat, impreuna cu cativa angajati ai ILF-ului, a incercat sa intre in subteranele care unesc fortificatiile: „Am mers de ni s-au terminat doua randuri de lanterne si ni s-a facut frica. Atunci ne-am intors. Bunicii nostri zic ca tunelurile merg pana la Jilava. Ne-am speriat si n-am avut curaj sa mergem mai departe”. Responsabilii vremurilor trecute reusisera sa valorifice economic aproape totul. Fostele dormitoare pentru trupa – niste baraci din care astazi a ramas doar fundatia de piatra – erau depozite pentru ceapa uscata. In total, fortul de la Chiajna asigura aproape o suta de slujbe in procesul de gestionare a circuitului muraturilor. „Asta era industrie mare, domnule! Doar dogari aveam 18, care tot timpul faceau butoaie pentru muraturile noastre”, mai spune nea Costel, aruncandu-si o privire melancolica peste zidurile aparate acum doar de un biet caine. Ultimul aparator al fortului de vest al Bucurestiului. 111,5 milioane lei aur pentru 18 forturi
La vremea ei, reteaua formata din 18 forturi a costat 111,5 milioane lei aur, adica de trei ori bugetul anual alocat armatei romane. Centura de fortificatii a Bucurestiului a fost construita dupa planurile unui celebru arhitect militar belgian, generalul Henri Alexis Brialmont. Pe baza unui raport al Ministerului de Razboi din anul 1888, belgianul a intocmit, un an mai tarziu, proiectul fortificatiilor, iar constructia efectiva a fost demarata in 1884. Ridicarea centurii de fortificatii a durat mai bine de doua decenii, lucrarile fiind deosebit de complexe. Toate cele 18 puncte erau unite de o sosea si de o cale ferata. Peste mai bine de un veac, aceasta avea sa fie cunoscuta ca linia de centura a Bucurestiului, pierzandu-si insa o buna parte din importanta martiala si din infrastructura trecutului. Mai trebuie spus ca intre forturi erau pozitionate tot atatea baterii subterane. In total, in centura de fortificatii a Capitalei erau pozitionate circa 240 de piese de artilerie. Tot acest efort imens, pentru o tara care isi capatase independenta de doar un deceniu, a fost o jertfa adusa doctrinei militare la moda in acele timpuri, care sustinea ca punctul care trebuie aparat cu orice pret este Capitala. In esenta, Bucurestiul urma sa devina, in caz de invazie, punct de repliere, dar si zona pentru lansarea de operatiuni militare de amploare, de la Dunare pana la Carpati. Ironia istoriei a facut ca, la putin timp dupa realizarea fortificatiilor, in primul razboi mondial, Bucurestiul sa fie ocupat fara prea mult efort de armata germana.
Incinte interzise civililor
O parte din fortificatiile construite cu un veac in urma si-au pastrat destinatia initiala, gazduind in continuare unitati militare. Este cazul mai ales al fortificatiilor din zona de sud-vest a Bucurestiului, adica a lantului Bragadiru, Magurele si Jilava. E drept, acum aceste forturi au cu totul alte roluri decat cele din vremea razboaielor mondiale. Fie ca sunt poligoane de tragere, sedii de unitati militare sau pur si simplu depozite, forturile din aceasta arie raman incinte interzise vizitatorului civil. De fapt, aceasta este singura parte din vechiul lant de fortificatii din jurul Bucurestiului care a reusit sa-si mentina un timp indelungat un rol apropiat de cel initial. Fortul 13 Jilava are si el o destinatie care-l face inaccesibil vizitatorului civil, aceea de puscarie. Numele lui este chiar pe cale sa devina substantiv comun in limba romana, cu semnificatia de loc de detentie.

Ziduri aruncate la gunoi de istorie
Soarta celor 18 forturi si a tot atatea baterii a fost pecetluita de progresele chimiei si ale aviatiei de la inceputul secolului XX. Dezvoltarea remarcabila a explozibililor si a bombardamentelor aeriene a facut ca fortificatiile clasice sa fie inutile in razboiul modern. Acest soc a fost resimtit din plin in primul razboi mondial, cand fortificatiile de la Liege, proiectate de acelasi general belgian, au fost distruse fara prea multe eforturi de nemti. Responsabilii militari romani din acele vremuri si-au dat seama de problema si au demontat rapid piesele de artilerie din forturi, toate tunuri de cea mai buna calitate produse de Krupp, transformandu-le in artilerie mobila. De fapt, forturile erau deja abandonate in momentul in care armata germana se apropia de Bucuresti.

Piata terenurilor din preajma Bucurestiului, in crestere puternica

Dupa scumpirea apartamentelor Luni 02 August 2004

Mai toate maidanele de la marginea Bucurestiului sau din satele din apropiere au ajuns sa poarte panouri imense prin care se anunta ca respectivele terenuri sunt de vanzare. Pentru curajosii care apeleaza numerele de telefon de pe panouri preturile cerute din prima suflare trec de 10 euro pe metru patrat iar in cazul in care in preajma exista si doua-trei vile (cartier de vile, potrivit standardelor agentiilor imobiliare) preturile bat lejer la cateva zeci de euro.         Proprietarii terenurilor scoase la vanzare (care in cele mai multe cazuri dupa ce le-au redobandit s-au multumit „sa cultive” pe ele ciulini si balarii) isi fac deja calcule cu sute de mii de euro si viseaza ca pe pamanturile lor vor rasari cartiere de vile precum cele din filmele americane. Tot visand, ei se gandesc frecvent sa mai ceara doi-trei euro in plus, asa ca metrul patrat pe terenul lor ajunge sa coste cat valora acum un an terenul din cartierele semicentrale ale Bucurestiului.
Zvonurile urca preturile
Orice zvon privind introducerea vreunei utilitati oarecare (gaz, apa rece sau canalizare) dubleaza si el preturile. In fericirea generala, toata lumea este de acord ca la explozia preturilor de acum s-a ajuns ca urmare a scumpirii rapide a preturilor apartamentelor din Bucuresti. Cum un apartament cu doua sau trei camere intr-un cartier nu prea central a ajuns sa coste cam cat o casa pe pamant, doritorii de locuinte s-au indreptat spre aceasta ultima solutie si au inceput sa-si cumpere teren.         Primele zone de cautare au fost cele relativ apropiate de centrul Capitalei, adica cele dintre Bucuresti si linia de centura. Dupa ce ani in sir zona Rosu-Dudu-Chiajna abunda de campuri goale, cumpa-ratorii stramband din nas la gandul gropii de gunoi din apropiere, acum metrul patrat de teren a ajuns sa coste intre 17 euro (pentru suprafete mai mari de 5.000 de metri) si 45-50 de euro pe metru patrat pentru parcele mici, cu deschidere la lac sau la padure. In primavara aceleasi terenuri se vindeau cu preturi cuprinse intre 10 si 15 euro pe metru patrat iar anul trecut cu 4-10 euro pe metru patrat. Intr-un periplu prin aceste zo-ne am constatat ca furia achizitiilor de terenuri a trecut de Chiajna, peste linia de centura, Dragomirestiul incepand si el sa fie cautat de catre        „vanatorii” agentiilor. Terenurile care in toamna anului trecut costau sub un dolar pe metru patrat se vand in prezent cu 5 euro pe metru pentru parcelele mari sau chiar 10 euro pentru parcelele mai mici.         Zvonul ca in Prelungirea Ghencea vor ajunge curand gazele a triplat si aici pretul terenurilor. De la 10-12 dolari pe metru anul trecut (cu o oferta mult mai mare decat cererea) pretul a urcat la 20-25 euro in primavara si la 28-50 euro pe metru in prezent. Parcelele de peste 10.000 de metri (care anul trecut se vindeau cu doi-trei dolari pe metru) costa acum cel putin 10-13 euro pe metru.         In Otopeni pretul pentru parcele mari sau pentru terenurile din planul II este de 10-15 euro pe metru iar pentru parcele mai mici, in zone construite, 15-20 euro pe metru. In preajma aeroportului pretul poate creste chiar si de trei ori. La Balotesti, Saftica si Ciolpani pretul oscileaza intre 3 si 10 euro, in functie de dimensiunea parcelei, distanta fata de Bucuresti si existenta utilitatilor. Preturi ceva mai mici se inregistreaza in partea de sud a Bucurestiului. Astfel, la Magurele pretul mediu este de 2-3 euro pe metru patrat (existand si exceptii, la 10 euro) iar pe Alexandriei pretul variaza intre 6 si 10 euro pe metru patrat (sau 2-3 euro pentru parcelele foarte mari).
Un articol de Daniel Popa

“Nimeni nu ma vrea!”

Fostul international crede ca nu-si mai gaseste locul în fotbalul românesc din cauza unui circuit închis al antrenorilor. Lita Dumitru a fost unul dintre cei mai buni mijlocasi ai României. Când avea 20 de ani, a participat la turneul final al CM din Mexic 1970, unde l-a avut adversar pe legendarul Pele. A evoluat de 57 de ori la nationala, pentru care a marcat 12 goluri. Dupa ce a jucat pentru Rapid, Steaua si Poli Timisoara a plecat în Germania, întorcându-se în ‘90. A antrenat în prima divizie Poli Timisoara, FC National, Rapid si Jiul, apoi ceva prin Divizia B, dupa care a iesit din circuit. Ce faceti acum?       Lita Dumitru: Pâna la 1 octombrie am colaborat cu firma lui Victor Becali. Eram angajat pentru a depista jucatori tineri care sa semneze pentru firma lui. De doua luni sunt în discutii cu primarul comunei Chiajna, unde m-am nascut eu, pentru a prelua o echipa de Divizia D. Zilele acestea el chiar vrea sa ia locul divizionarei C, FC Arges Mihailesti. Obiectivul nostru este de a încerca promovarea în esalonul al doilea anul viitor sau cel târziu în 2007. La ora actuala sunt vicepresedintele si directorul tehnic al Scolii de fotbal Concordia, tot din Chiajna, unde avem cinci echipe de copii si juniori. La echipa mare voi fi un fel de sfatuitor al lui Radu Troi. De asemenea, la aceasta scoala i-am adus si pe Adrian Bumbescu, Smarandache si Costica Zamfir. Am facut o trupa de fosti stelisti. De ce nu mai antrenati la nivel înalt?       Pentru ca unii din fotbalul românesc au dorit ca eu sa fiu uitat. Ma rog la Dumnezeu sa fie ales Gica Popescu ca presedinte al FRF, deoarece sunt convins ca va veni cu idei noi si nu cred ca va accepta sa mai fie aceiasi antrenori care nu au învatat nimic. Sunt putini tehnicieni în primele doua esaloane care au calitatea si valoarea de a exprima si a da jucatorilor ceea ce le trebuie pentru a face performanta.
“FRF ia bani de la antrenori” Dar în România exista mai nou licenta Pro. Nu înseamna nimic?       Am stat în Germania zece ani, am luat-o de la zero si am obtinut licenta B, cum se numeste la ei, si aveam voie sa antrenez pâna la liga a treia, unde este semiprofesionism. Acum trei ani m-am întors acolo, cu carnetul meu de categoria I, obtinut în România, si am facut o cerere la Federatia Germana pentru a mai face niste cursuri. Au aprobat, am urmat sase luni câteva cursuri si mi-au acordat licenta A. Cu ea as putea sa pregatesc si nationala Germaniei.Si atunci la noi de ce se cere licenta Pro?       FRF vrea sa mai încaseze 4.000 de euro de la fiecare antrenor care vrea sa pregateasca echipe de Divizia A.
“Dinamo e stapâna campionatului” Este Divizia A un cerc închis pentru antrenori?       Si Divizia B este la fel. Pentru mine e închis totul. Va dau un exemplu: Dinamo este un club foarte puternic nu atât prin venirea lui Giovani Becali ca presedinte si actionar, ci prin faptul ca, lucrând în perspectiva, a ajuns sa aiba controlul fotbalului românesc. Peste tot sunt antrenori care provin de la aceasta grupare. În cele trei serii ale Diviziei B, plus la primul esalon. Cum apare vreun jucator talentat, cum pun ochii pe el, îi informeaza pe cei de la Dinamo si l-au luat. Spuneti-mi vreun tehnician care provine de la Dinamo si a stat mai mult de doua luni fara angajament. Ion Marin, de exemplu. L-au dat afara de la Universitatea Cluj si i-au gasit repede un alt contract la FC Bihor. Cum ar putea fi spart acest cerc?       Sa vina altii la conducerea fotbalului românesc. La ora actuala exista doua mari cercuri de influenta: unul provenit de la Sportul Studentesc, pe linie de presedintie, si altul de la Dinamo, pe linie de antrenorat. Ceilalti sunt muritori de foame.
“Lotul de acum al Stelei este cel mai slab din toate timpurile” Steaua?       Lita Dumitru: Care Steaua? Din informatiile mele, Gigi Becali si Meme Stoica s-au rupt de ce a însemnat Steaua odata. Eu, de exemplu, nu mai am nici o legatura cu nimeni de acolo. Deci numirea lui Marius Lacatus ca presedinte e doar o lovitura de imagine?       Cred ca Gigi Becali a fost încoltit. Si-a facut o imagine proasta, iar acum încearca sa si-o repare. Pe Gigi l-au dus la faliment. El spune ca a facut o imagine extraordinara cu Steaua. Unde, în Cupa UEFA? De ce n-a facut-o în Liga Campionilor, ca a avut o sansa extraordinara si trebuia sa raspunda pentru asta? I-a scos Rosenborg, o echipa de babaciuni. La ora actuala, Steaua are cel mai slab lot din istoria acestui club. Iar antrenorii pe care îi aduc, de fapt îi fac peste noapte, vin doar sa-si realizeze carti de vizita. Au fost fotbalisti mari pe unde au jucat si au aplicat ce stiau ei. N-au venit cu nimic nou. Atunci de ce apeleaza la ei?       Întrebati-l pe Meme Stoica . Nu se mai doresc fosti stelisti?       Nu. Pentru ca au venit altii, din alte parti, si au condus acest club. Ei au urmarit sa se dispenseze de fostele glorii. Daca acestea erau la club, îi contraziceau. Exista un conducator la Steaua, îl cheama Leo Strizu, care nu a jucat decât pe la nunti si botezuri, nu fotbal, si pentru ca este cununat de domnul Tea Sponte, machedon ca si Strizu, este într-o asemenea functie si se ocupa cu dezlegarile fotbalistilor si ale copiilor de la Steaua. El n-a facut nimic pentru Steaua.
“Singura sansa: Divizia D” Veti antrena vreodata Steaua?       Lita Dumitru: Mie, în momentul actual, nu doar Steaua îmi e închisa, ci fotbalul românesc în general. Un presedinte de club din Divizia B, cu care eram gata sa semnez, mi-a spus: “Sa dea Dumnezeu sa vina altii la conducerea fotbalului, sa mai poti antrena!”. Singura mea sansa este sa pornesc de jos, de la Divizia D. Altfel sunt mort.       De ce?       Pentru ca cei care conduc fotbalul au creat ideea ca Lita Dumitru este antrenor slab. Întrebati însa jucatorii pe care i-am antrenat. Este o idee falsa. Ce ziceti de faptul ca trei echipe românesti sunt în grupele Cupei UEFA?        Am prins un moment prielnic. Nu cred ca se poate vorbi despre redresare. Nu putem spune: Da, avem si noi valori! Au venit calificarile când era nevoie pentru cei care conduc fotbalul românesc, ca sa le mai dea niste momente de respiro. Hai sa vedem cum s-au calificat. Dinamo a facut-o meritoriu. Steaua a trecut de o echipa care a jucat cu juniorii. Singura care a avut dificultati si a demonstrat ca nu prea are valoare sa scoata pe Feyenoord a fost Rapid. A batut întâmplator. Daca mai joaca de zece ori, îi bat olandezii de fiecare data de le suna apa în cap.        Despre ce i s-a întâmplat lui Razvan Lucescu ce spuneti?       Atât timp cât va fi Copos la Rapid, asa va fi. Numai mintea lui poate sa gândeasca însa ca nu trebuie sa dea bani pentru ca echipa sa iasa campioana. El intervine doar atunci când nu ar trebui, ca sa poata sa dezmembreze si sa faca nenorociri. Singurul care a putut sa-l tempereze a fost Mircea Lucescu.
“Mircea Sandu e ca Nicolae Ceausescu” Ce ziceti de candidatura lui Mircea Sandu la presedintia FRF?       Lita Dumitru: Eu, în locul lui, nu as mai fi candidat. Asa trebuia sa faca si Ceausescu. Daca se retragea dupa ce a condus tara asta o gramada de timp si spunea “luati-o voi, eu ma retrag cu bunele si relele mele”, si acum îl mai cautau românii. Acelasi lucru ar fi trebuit sa-l gândeasca si Mircea Sandu. A condus fotbalul românesc 15 ani si a venit timpul sa vina alta generatie. Cum vedeti candidatura lui Gica Popescu?       Cred ca va câstiga, dar lânga el ar trebui sa vina si Ionut Lupescu, iar Gica Hagi sa fie antrenor. Nu va întrebati de ce oare Gica Hagi nu antreneaza? Pentru ca el nu este agreat de actualii oameni din fotbal. Nu va fi legat numele lui Gica Popescu de cel al fratilor Becali?       Nu are nici o legatura. Popescu este un nume mare în Europa si în lume. El a declarat în urma cu câteva luni ca Giovani nu este seful lui. Va face totul independent. Popescu este o persoana credibila, care are mare experienta fotbalistica si e un tip cu bani. Lui nu-i mai trebuie bani, ci doar glorie si sa fie pe prima pagina a ziarelor.
“Oli n-are sânge de campion” Antrenorii tineri din Divizia A au valoare?       Lita Dumitru: Trebuie sa li se acorde timp, dar eu zic ca au început prea brusc la primul esalon. De exemplu, toata lumea îi cere lui Olaroiu sa ia titlul cu Poli Timisoara. Nu are cum, pentru ca în afara lui Viorel Moldovan nici un fotbalist nu a mai jucat vreodata pentru campionat. Acelasi lucru se întâmpla si cu Oli, care n-a avut în sânge asa ceva. E greu sa se schimbe ca mentalitate, chiar daca merge prin Italia sau prin alte parti ca sa învete. Uitati-va la Andone! A stat în umbra atâtia ani, a antrenat echipe mici si apoi a venit la Dinamo sa câstige cupe si campionate. Nu asa peste noapte. La nationala unde s-a gresit?       Marea greseala a fost ca l-au tinut pe Iordanescu dupa înfrângerea cu Danemarca de la Bucuresti. Trebuia sa nu-l întoarca si sa-l lase sa-si demonstreze valoarea pe alte meleaguri. Dar a avut totusi niste performante, n ‘94, ‘96, ‘98.       Meritul lui a fost faptul ca i-a avut pe Hagi, Popescu, Lupescu, Dumitrescu si ceilalti. Când a disparut aceasta generatie, nu a mai avut acele performante. A fost beneficiarul “Generatiei de Aur”. Anghel Iordanescu nu a luat jucatori, cum a facut Lucescu în cazul lui Raducioiu si al celorlalti, sa-i creasca. N-a descoperit nici un jucator în afara lui Filipescu. A avut o echipa gata facuta. Asa cum a gasit-o si nea Imi Ienei de fiecare data. Nea Imi a facut doar o atmosfera buna, antrenamente la fel, i-a pus pe jucatori bine pe teren si a avut rezultate. Ce putea sa le spuna Iordanescu lui Hagi, Dumitrescu, Belo si Petrescu?

Incendiu suspect intr-o locuinta din Chiajna. Trei persoane au suferit arsuri pe corp

Trei persoane s-au ales miercuri seara cu arsuri usoare pe corp, dupa ce au reusit sa fuga din calea unui incendiu izbucnit in comuna Chiajna, judetul Ilfov. Casa in care locuiau a fost cuprinsa brusc de flacari, povestesc martorii.

Pompierii au ajuns de urgenta cu opt autospeciale cu apa si spuma. Interventia a fost dificila, din cauza ca strazile in zona sunt foarte inguste, iar masinile abia au avut loc sa intre. Dupa mai bine de doua ore, pompierii au reusit sa stinga valvataia.

Intre timp, victimele – care au fost arse pe maini – au primit ingrijiri medicale. Starea lor este stabila, spun medicii. La fel si a celor doua animale din locuinta – o pisica si un caine – care au fost si ele salvate din parjol si duse la veterinar.

Deocamdata, cauza incendiului este necunoscuta, insa a fost inceputa o ancheta

Primarul Mircea Minea a promis ca va ridica un bazin de înot în Chiajna


Printre invitații de onoare la Gala Natației, prilejuită de aniversarea a 85 de ani de existență a Federației Române de Natație și Pentatlon Modern (FRNPM), s-a aflat și primarul localității ilfovene Chiajna, Mircea Minea. Acesta a efectuat premierea unor antrenori și sportivi, primind la rândul său o plachetă din partea campioanei olimpice la înot, actualmente președinte al FRNPM, Camelia Potec.

Mircea Minea a mulțumit pentru invitația ce i-a fost făcută, declarând că este onorat să se afle alături de cei care au scris istorie în natația românească și mondială. Totodată, primarul din Chiajna a promis că va ridica acolo, cât mai curând, un bazin de înot.

Organizată în Sala Paris de la Militari Residence BallRoom, Gala Natației a debutat prin proiectarea unui film realizat de antrenorul constănțean Octavian Tileagă, prin care s-au punctat principalele momente din istoria de 85 de ani a acestui sport în țara noastră, aducându-se un omagiu celor care au marcat-o prin reușitele lor în competițiile internaționale (Jocurile Olimpice, Campionate Mondiale și Europene).

În atribuirea premiilor, FRNPM i-a inclus pe sportivi și antrenori în ”Tribuna de Onoare a Natației și Pentatlonului Modern din România” (TONPMR). ”Acest act, aprobat de către Biroul Federal al FRNPM, presupune, conform performanțelor sportive, stratificarea valorilor în nouă clase distincte, cu sistem de promovare-retrogradare. În primul val de figuri introduse în TONPMR se află 42 de sportivi și 15 antrenori. În clasa I se regăsesc cele două campioane olimpice Diana Mocanu și Camelia Potec, la categoria sportivi, iar la antrenori, în clasa corespunzătoare, se află Laura Sachelarie, respectiv Doina Sava”, se arată pe site-ul oficial al Federației Române de Natație și Pentatlon Modern.

Pe lângă primarul din Chiajna, printre invitații de marcă s-au aflat Gabriela Szabo, campioană olimpică la atletism și fost ministru al tineretului și sportului, Alina Dumitru, campioană olimpică la judo, Florin Mișcă, secretar general adjunct al Comitetului Olimpic și Sportiv Român, Carmen Tocală, secretar de stat în Ministerul Tineretului și Sportului, Helmuth Duckadam, portarul echipei de fotbal Steaua București care s-a remarcat în finala Cupei Campionilor Europeni din 1986, Liviu Răducanu, președintele Federației Române de Polo, Norris Măgeanu, președintele Federației Române de Automobilism Sportiv și jurnalistul sportiv Ovidiu Ioanițoaia.

Expozitia artistului plastic Dan Oprea

In data de 19 decembrie ’04, la sediul Primariei Chiajna, sala „Sf. Nicolae” a avut loc expozitia artistului plastic Dan Oprea.

Primarul Chiajnei vrea sa bage gaze in comuna pana-n noiembrie

ZIUA Nr. 1438 de luni, 15 martie 1999

Una dintre comunele din jurul Bucurestuiului, care infloreste cu pasi mici dar siguri, este Chiajna. Condusa de inimosul primar Mircea Minea, comuna Chiajna a reusit in cativa ani sa se remarce prin vointa de emancipare. Chiejnenii, oameni care stiu ce vor, au pus bani mana de la mana pentru instalarea gazelor in comuna. Primarul Mircea Minea este convins ca pana in luna noiembrie a acestui an conducta degaze va fi instalata, chiar daca fondurile sunt extrem de greu de obtinut. Minea se mandreste si cu euro-pubelele pe care le-a adus in comuna, asa incat gunoiul menajer nu mai este aruncat „la colt de strada” ci ridicat de de catreo firma specializata. Despre Chiajna se spune ca este una dintre putinele comune limitrofe Bucurestiului care are toatestrazile pavate. La initiativa primarului s-a modernizat iluminatul public si s-a introdus
telerviziunea prin cablu, iar in scoala  elevii studiaza tainele calculatorului.

Chiajna are propriul Serviciu de Evidenta a Persoanelor

Pe 13 august a.c., la două zile după aprobarea de către consilierii județeni ilfoveni a proiectului de hotărâre privind arondarea comunei Chiajna la Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor (SPCLEP) al comunei Chiajna (înființat cu două luni în urmă), în fostul sediu al Serviciului de canalizare, reamenajat, și amplasat lângă Primăria Chiajna, pe str. Păcii, nr. 75 – a început efectiv să funcționeze acest serviciu. 

Arondarea a fost posibilă prin desprinderea comunei Chiajna de la Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor Buftea și prin reorganizarea Biroului Administrație Publică Locală, Stare Civilă, Secretariat din cadrul aparatului de specialitate al primarului comunei Chiajna.

Concret, acum, locuitorii din Chiajna nu vor mai traversa Capitală, în drum spre Buftea, ci vor putea merge la acest sediu nou pentru a-și obține documente precum cartea de identitate sau acte de stare civilă, înaintea căsătoriei. Valentina Petre, coordonatorul Serviciului de Evidență și Stare Civilă ne-a vorbit despre programul de lucru cu publicul, dar și despre numărul de telefon/fax la care cetățenii pot solicita informații (021.436.00.67). Așadar, pentru Compartimentul de evidență a populației – programul este de luni, miercuri și joi – 9.30 – 13.30 și marți de la 13.30 la 18.30. Vineri nu se lucrează cu publicul. Pentru Compartimentul de stare civilă – ghișeul este deschis de luni până joi, între orele 8.00 și 16.00.

Primarul, cu urări, la buletin!

Primul cetățean sosit la Serviciul din str. Păcii 75, pentru depunerea actelor în vederea obținerii unei noi cărți de identitate – a fost chiar primarul din Chiajna, Mircea Minea. Edilul a tăiat panglica înainte a păși în sediu și, încântat de modul cum a fost amenajat acesta, dar mai ales de funcționalitatea și utilitatea lui pentru cei din Chiajna, a urat, scurt și cuprinzător, locuitorilor şi lucratorilor Serviciului: ” mulţi gemeni și multe buletine!”.

Dragomirești, interesată de SPCLEP

Cornel Sârbu, șeful Serviciului Public Comunitar de Evidență a Persoanelor al județului Ilfov, prezent la eveniment, ne-a declarat că, în funcție de solicitări – și alte localități ilfovene pot avea, pe raza lor administrativă, un astfel de serviciu. Spre exemplu, la Măgurele ar fi nevoie de un astfel de serviciu, pentru ca locuitorii orașului să nu se mai ducă până în Bragadiru pentru documentele necesare, iar dacă autoritatea locală va solicita arondarea unui SPCLEP, aceasta va fi posibilă.

În același context, Cornel Sârbu ne-a mai spus că, autoritatea locală din Dragomirești și-a exprimat interesul pentru înființarea unui SPCLEP și desprinderea de Buftea. (C.I.)

În atenția cetățenilor!

Cererile pentru eliberarea actelor de identitate se depun personal, iar cărţile de identitate se eliberează titularilor. În situaţia în care solicitantul nu se află în ţară, mandatarul va prezenta procură pe care se află aplicată fotografia titularului, autentificată de misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României din statul în care se află solicitantul. În cuprinsul procurii este necesar să se regăsească referirea expresă la obiectul mandatului. Cetăţenii români aflaţi în străinătate pot depune cererea pentru eliberarea primului act de identitate împreună cu documentele prevăzute de lege la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din statul respectiv. Documentele cu care se face dovada numelui, prenumelui, cetăţeniei și a domiciliului, necesare eliberării actului de identitate, se prezintă în original și copie.

De pe site-ul Primăriei Chiajna (www.primariachiajna.ro) pot fi descărcate formularele specifice Serviciului Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor.  

O masina a luat foc pe centura Capitalei. Circulatia a fost reluata, dupa ce fusese oprita intre Chitila si Chiajna

Circulatia rutiera pe soseaua de centura a municipiului Bucuresti este oprita miercuri intre Chitila si Chiajna, din cauza unui autovehicul care a luat foc.

UPDATE: Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Politiei Romane informeaza ca, incepand cu ora 13:05, circulatia rutiera pe soseaua de centura a municipiului Bucuresti a fost reluata pe ambele sensuri, intre Chitila si Chiajna.

Amintim ca, din cauza unui autovehicul care a luat foc, circulatia a fost oprita si ulterior s-a desfasurat pe un fir, alternativ, dirijat de politisti.

Nicio persoana nu a fost ranita in urma acestui incident rutier.

Potrivit sursei citate, nicio persoana nu a fost ranita.

Totodata, IGPR sfatuieste conducatorii auto sa manifeste intelegere fata de situatia creata si sa respecte indicatiile politistilor rutieri prezenti la fata locului. STIRILEPROTV.RO

Chiajna – o asezare rurala care prefateaza reintrarea Romaniei in Europa

Cronica Romana – Luni, 20 Iunie 2005

Tiberiu Stama

In periplurile mele prin tara s-a aflat si o asezare rurala situata doar la doi pasi de Capitala – comuna Chiajna, este una din asezarile judetului Ilfov pe care am revazut-o dupa mai bine de doua decenii. N-am recunoscut-o! Ulitelor de pamant sau cel mult pietruit le-a luat locul benzi de asfalt care te fac sa nu simti de fel trecerea din Marele Oras intr-o doar aparenta asezare comunala. La drept vorbind, Chiajna nu mai este o asemenea asezare, ci tinde sa devina, pe zi ce trece, fie unul din orasele ilfovene, fie – cum si-ar dori unii – un cartier la marginea Bucurestiului, mai exact o extindere a Sectorului 6. Cu care de fapt incepe sa se si confunde…
S-a construit mult la Chiajna, in cele doua decenii care au trecut de la ultimul meu popas pe aceste meleaguri. S-a construit sistematic si mai ales cu gust. Latura estetica a constructiilor se evidentiaza nu numai prin ceea ce au infaptuit tot mai multi locuitori ai acestei asezari, in folosul strict al lor, ci si prin asezamintele cultural-sociale, tot mai numeroase. Aproape al nu exista strada – notiunea de ulita a disparut literalmente – care sa nu gazduiasca o asemenea constructie in folosul tuturor, al celor peste 15.000 de suflete care traiesc, muncesc si se bucura la Chiajna de conditii de viata net deosebite de ceea ce inca nu intalnim mai peste tot in tara. La sate si din pacate si la orase.
Primaria – O.K.!
Ca om de sport m-a impresionat placut in mod deosebit ceea ce s-a realizat si este doar un inceput! In domeniul infrumusetarii vietii celor din Chiajna prin grija pentru generatiile tinere. Pentru copii si elevi. Si unii si altii avand la dispozitie mijloace de practicare a exercitiilor fizice, inca de la cea mai frageda varsta. Imaginati-va ca pe langa scolile generale din Chiajna precum si la grupul scolar fiinteaza si gradinite. Cu alte cuvinte mogaldetelor de 3-4 ani, care isi fac intrarea in invatamantul prescolar li se ofera prilejul de a ramane in retea pana in anii maturitatii. Alaturi de familie, scoala ii formeaza si ii modeleaza pentru viata, intr-o maniera cu totul deosebita, in raport cu ceea ce am intalnit in alte asezari rurale. De la clase spatioase, ultramoderne, dotate cu aparatura de ultima generatie la – atentie! – sali si terenuri de sport cum si-ar dorit toti copiii si elevii din Romania. Da, terenuri si sali de sport care semnifica o preocupare speciala pentru dezvoltarea armoniasa a tinerelor vlastare din Chiajna. O preocupare ce apartine, in primul rand, celor doi fii ai asezarii, primarul Mircea Minea si viceprimarul Viorel Trifu. Amandoi oameni de sport. Dar, in prima tinerete, adversari. Minea era titular la lotul fotbalistilor din Ghencea, Trifu se apropiase trup si suflet de cei din Parcul cu Platani. Este cunoscuta indeobste rivalitatea dintre Steaua si Progresul, aproape la fel de acerba precum cea dintre Steaua si Rapid sau Steaua si Dinamo… Treptat, insa orgoliile fotbalistice ale celor doi fii ai Chiajnei s-au estompat pana la totala disparitie. Acum sunt ca doi frati buni, de la aceeasi mama, pusi pe treaba, hotarati sa faca din Chiajna – cum mi-au si marturisit – un fel de portdrapel al tarii in Europa. O asezare rurala care sa prefateze reintrarea Romaniei pe continetul nostru.
Prin sport, o asemenea ambitie a si prins contur. Salile precum si terenurile de sport sunt o marturie. Celor deja existente li se vor adauga altele, foarte curand. Pe langa grupul scolar, o sala de sport de 20 x 12 m a carei constructie va demara chiar in aceasta toamna. La nivelul comunei, o alta sala, polivalenta, de dimensiunea – atentie – polivalentei bucurestene! Structura de baza a si fost ridicata, urmeaza plafoanele, suita de constructii – anexa, un minihotel, un minirestaurant, spatii de refacere, o sauna etc, etc. Iar langa sala polivalenta, un stadion cu o capacitate de pana la 2.000 de locuri. O parte din tribune exista deja, terenul poate fi folosit si acum. Un teren “ridicat”, inaltat cu 2 metri si drenat in mod special spre a nu avea de suferit de pe urma unor ploi mai consistente. Iar dincolo de stadion – o alta supriza de aceleasi proportii; pe lacul Morilor se practica de pe acum yachtingul! Nu, nu este nici o exagerare. La Chiajna fiinteaza unica sectie de yachting din tara la nivelul invatamantului. Cu ambarcatiuni primite din dotare de la federatia de specialitate, dar si cu altele procurate din fonduri aigurate de primarie. Tot pe lacul Morilor si-ar dori sa-si aduca echipajele de canotaj si kaiac/canoe si elevii de la Clubul Sportiv Scolar Triumf. Unele tratative ar putea sa prinda viata inca in acest an, de vreme ce sectiile nautice ale “Triumfului” se confrunta cu unele greutati, dupa ce nu mai pot folosi integral, lacul Herastrau, fiind nevoiti sa faca un transbordaj pana la Branesti.
Pedagogi iscusiti
De buna seama nu yachtingul – avandu-l ca mentaor pe prof. Alex. Mihaita – este disciplina sportiva predilect indragita de catre tineretul din Chiajna. Astfel, la grupul scolar din localitate, profesorii pregatesc viitori voinici, luptatori de greco-romane, dar si tineri judoka, la “clasa” prof. Marian Stan, fotbalisti la “clasa” prof. Robert Naghi si pugilisti, la “clasa” prof. Ion Hodosan si prof. M. Dorobantu. Prin mana lor de artizani cu har, dar si pedagogi iscusiti au trecut deja o serie de elevi care au onorat culorile clubului sportiv din Chiajna – Concordia. Intre ei Valeriu Radu si Dan Giurascu – judo, Florin si Marius Ivanciuc – fotbal, Daniel Petrem, Andrei Matei, Alex, Nistor si George Dumitru – box, Petruta Tranca si Elena Ichim – yachting. Fireste ca sunt mult mai multi, de ordinul zecilor cei care aspira la performanta. Dupa pregatirea in scoala, ei isi continua ucenicia sportiva in cadrul unor cluburi speciale; luptatorii si cei de la judo la Clubul Sportiv Scolar 4 (exista un parteneriat adecvat care functioneaza ireprosabil), iar pugilistii la Dinamo. Doar fotbalistii deocamdata isi forjeaza calitatile la “Concordia” in perspectiva, echipa din Chiajna sa faca treptat pasul cel mare catre esaloanele superioare ale celui mai indragit sport, adica peste Promotie, Onoare si Divizia C in care asezarea ilfoveaza a mai fost prezenta. O asemenea perspectiva o intrevad si cei doi… adversari de ieri, Mircea Minea si Viorel Trifu, dar care acum, in calitate de fruntasi ai Chiajnei – cum am semnalat – se comporta ca doi frati adevarati. Orgoliile le-au lasat deoparte si de asemenea culorile politice. Important pentru ei este ca la Chiajna totul sa inspire optimism si incredere in viitor. Si nu numai prin intermediul sportului, ci si altor laturi ale vietii sociale. Prin invatamant, despre care profesoara de matematica, Gabriela Ilisie (o aliata fidela a sportului), directoarea Grupului Scolar “Doamna Chiajna”, afirma cu toata convingerea ca a ajuns la asemenea cote de exigenta incat se poate compara aproape cu tot ce exista similare nu numai in tara ci si peste hotare. De asemenea, prin sanatate, reteaua de institutii specializate aflandu-se si ea intr-o continua reasezare, imbunatatire si perfectionare.
Totul la Chiajna reprezinta o confortabila certitudine, reusindu-se sa fie onorate neincetat exigentele si pentru ca oamenii nefiind incoltiti de rutina si de plictis, manifestand o repulsie naturala fata de un orizont cenusiu, si-au unit energiile spre binele asezarii, chivernisind cu intelepciune fiecare banut. Chiar daca avutia a sporit in mod spectaculos, de la cateva miliarde de lei la cateva sute de miliarde, banii sunt dramuiti cu prudenta unui zgarcit si cu luciditatea unui savant. Si ar mai fi ceva, ceea ce se evidentiaza tot mai rar astazi: nu prea ai sa intalnesti intre factorii responsabili aliante ipocrite si nici lovituri sub centura. Ceea ce, intr-un fel, explica totul…

Chiajna – calatorie la capatul lumii

Cautarile  noastre ne duc din ce in ce mai departe in timp, pe fire care se pierd in  vremuri imemoriale. Intr-o zi cu ceata si vint rece, taios, echipa revistei  noastre, formata din Ionel Grama, Cristian Pompei si dl Gheorghe Cohal, porneste  la drum spre un loc in care, probabil, este chiar inceputul lumii: comuna Chiajna din judetul  Ilfov.

Truda, stiinta si suflet
Domnul Cristian Degeratu, un barbat de  52 de ani, profesor de istorie la Scoala nr. 1 din Chiajna, om cu o vasta si  solida cultura, a adunat, cu migala si pasiune, obiecte a caror vechime se  masoara in mii sau chiar zeci de mii de ani. In vitrinele pe care le-a amenajat  intr-una dintre clasele scolii in care lucreaza gasim, alaturi de alte zeci de  vestigii, un bloc de scoici pietrificate, datate ca fiind din perioada ultimelor  miscari tectonice care au modificat infatisarea scoartei terestre. Linga el, o  bucata compacta de silex, dar si virfuri de lanci si sulite, facute de oamenii  din epoca de piatra, adica de cei care au trait inaintea noastra cu 6.000-7.000  de ani inainte de Hristos. Alaturi de aceste urme ramase din vremuri uitate se  afla citeva fusaiole, greutati pentru plasele de pescuit si un topor de piatra a  carui vechime este mai mare de 6.000 de ani. Gaura in care se fixa coada  acestuia are un dimetru de circa 2,5 cm si este perfect rotunda, iar, in  interior, este atit de lustruita incit nu ne putem imagina cum a fost realizata  cu mijloacele rudimentare folosite de „salbaticii” de atunci. O asemenea  perforare se face azi, folosind aparate sofisticate si/sau raze laser.

Istoria de la groapa de gunoi
„Materialele adunate de mine cuprind  evolutia societatii umane pe teritoriul tarii noastre de la inceputurile  omenirii pina in momentul de fata, cu o continuitate neintrerupta, care poate fi  dovedita oricind si in orice conditii”, isi incepe domnul profesor Degeratu  povestea care avea sa ne uimeasca. „In basmele lui Petre Ispirescu – si-a  continuat Domnia Sa relatarea – se vorbeste de vremea cind muntii se bateau cap  in cap si nu este nimic exagerat in aceasta afirmatie. Intr-o expeditie pe care  am facut-o in 1983, in comuna Vidra din Muntii Apuseni, am gasit acesti melci  pietrificati, vechi de citeva milioane de ani, scosi la suprafata de  zvircolirile Terrei. Scoicile gasite aici, la Chiajna, fac si ele parte  din timpul cind pamintul se cutremura si muntii se loveau cap in cap si au o  vechime de peste 12. 000-14. 000 de ani”. In timp ce ne-a prezentat monografia  la care lucreaza, dl prof. Degeratu ne-a vorbit si despre greutatile pe care  le-a intimpinat in munca sa de cautare a vestigiilor aflate pe raza comunei,  indicindu-ne apoi locul in care sa mergem. Un cimp dezolant, cu noroi lipicios,  pe alocuri inghetat, o buza de deal si o lunca larga, pe malul Dimbovitei,  incarcate de mormane uriase de gunoi, aduse din marele si frumosul Bucuresti,  aflat la doar citiva kilometri distanta. Sub muntii de mizerie se afla ingropata  o istorie mult mai veche decit cea care ni s-a spus noua in cartile de scoala,  tratata voit sau din ignoranta cu dispret si indiferenta.
Aici, sub  scirboseniile aduse din Capitala, se afla capatul lumii, locul in care zac  vestigii stravechi, peste care au trecut zeci de mii de ani. „Eu cred ca au  existat mai multe cicluri de civilizatii, care au disparut din motive  necunoscute noua, dar ai caror urmasi au reluat viata in cu totul alte conditii,  ducind-o mai departe, pina in zilele noastre. Asa se explica faptul ca, inca din  zorii omenirii stiute de noi, gasim, pe teritoriul Romaniei, obiecte vechi de  mii si mii de ani, extrem de fine, unele atit de perfectionate incit nu stim cum  au fost facute si la ce erau folosite. De la acele inceputuri nu cred ca au  trecut milioane, ci numai mii de ani, pentru ca exista un factor important pe  care cei mai multi cercetatori nu vor sa il ia in seama –
ne-a spus domnul  profesor, facind, apoi, o afirmatie uluitoare – influenta civilizatiilor  extraterestre!”

Am venit din stele!
Domnia Sa spune ca Sfinxul din  Bucegi este una dintre dovezile de necontestat ale afirmatiei sale. Daca il  privim dinspre nord, avem imaginea unei maimute, a unui om preistoric, adica a  inceputurilor umanitatii, dar, daca il privim dinspre vest, dinspre planeta  Venus, vedem un tinar viguros, un Fat-Frumos al neamului romanesc, cu caciula  dacica pe cap, simbol al libertatii. „In 1975 am sustinut la facultate o lucrare  in care am dezvoltat teoria evadarii din planeta in planeta. Pe masura ce  energiile si resursele unor planete, locuite de fiinte inteligente, se  epuizeaza, locuitorii acestora vor porni spre alte corpuri ceresti. Aici,  intervine mitul cu arca lui Noe, cind se ia tot materialul genetic si se  transporta si se transplanteaza in alte locuri in cosmos. Asa se va intimpla si  cu noi, locuitorii Pamintului, cind conditiile de viata se vor sfirsi si vom fi  nevoiti sa cautam locuri propice de supravietuire in Univers. Exista scrieri  foarte vechi, de la inceputurile omenirii, care spun ca Luna nu a fost impreuna  cu Soarele pe cer si, deci, aceasta nu a fost dintotdeauna satelitul Terrei. Ea  a fost adusa si instalata in apropierea planetei noastre, iar pe partea pe care  nu o vedem niciodata si in interiorul acesteia, care este gol, se petrec lucruri  interesante”. Domnul profesor Degeratu sustine ca anumite civilizatii din cosmos  au adus viata pe Pamint, iar acum reprezentantii acestor extraterestri sint  aici, instalati in interiorul planetei noastre si supravegheaza tot ce facem noi  pe mapamond. „Materialul genetic a fost adus din alta parte a Universului si  implantat pe planeta Pamint. Despre egipteni se stie ca au venit din constelatia  Orion, iar piramidele sint amplasate in pozitiile in care se aflau astrii  acestei constelatii atunci cind a fost adusa viata aici. Si la noi, la inceput,  au fost zeii, apoi semizeii si, in final, oamenii, cei dintii creind conditiile  de viata pentru cei din urma, adica pentru noi”, afirma Domnia Sa. Domnul  profesor crede ca Dumnezeu, care guverneaza intregul univers, lucreaza pe  planeta noastra prin civilizatiile galactice si ca aici, la noi, este un fel de  „sita”, prin care entitatea om „se cerne” spre bine sau spre rau. Pe Pamint, se  produce o separare, iar dupa moartea noastra fizica vom fi folositi in alte  scopuri, in functie de aceasta cernere. „Influentele asupra evolutiei noastre  vin atit din cer, de la extraterestri, cit si din adincurile Terrei, unde  traiesc alte civilizatii, pentru ca Pamintul este gol in interiorul sau. Basmele  romanilor vorbesc de lupta lui Fat-Frumos cu zmeii din strafundul Pamintului si,  paradoxal, exista un dram de adevar in aceste povesti. Dupa mine, fiecare dintre  noi avem un destin, sintem planificati si dirijati cu un anume scop si nimic din  ce se petrece nu este intimplator. Intre Luna si Pamint este o circulatie  permanenta, eu am vazut opt obiecte zburatoare, nepamintene, in 90 de secunde,  dovada ca vine si pleaca cineva de la noi cu scopuri bine determinate”, si-a  incheiat dl profesor relatarea. Dincolo de cuvinte ramine totusi o realitate  indiscutabila: la Chiajna zac, sub muntii de murdarie, vestigii vechi de zeci de milenii. Tot acolo, un  profesor inimos a amenajat un muzeu cu obiecte adunate de la capatul lumii, acel  capat care a fost la inceputul inceputului. Uneori, in zona localitatii, lumini  ciudate apar din cer, coboara si ramin suspendate exact deasupra locurilor in  care s-au gasit urmele unor civilizatii despre care nu stim de unde au venit si  unde au plecat. Povestea OZN-urilor care cerceteaza Chiajna o vom spune
intr-un numar viitor. In monografia la care lucreaza, dl. prof. Cristian  Degeratu, acesta afirma: „La inceputul secolului al XIX-lea, pe aceste locuri  traditia a lasat amintirea lui Manuc Bei, armean de origine, fiul lui Martinos  Mzaian, descendent din obirsia legendarului Noe”.
Asadar, Noe, pastrator al  genelor vietii pe Terra, Sfinxul din Bucegi, ceramica dacica, scoici de 14.000  de ani si melci de milioane de ani. Dincolo de acest capat de inceput al lumii  stiute de noi, cerul si stelele, civilizatii extraterestre necunoscutul. De unde  venim si cine sintem noi, romanii? Dar, mai ales, cine si ce interes are ca  trecutul nostru sa ramina necunoscut si de ce acceptam ca el sa fie aruncat la  gunoi?

Text: Ionel Grama, Cristian Pompei
Fotografii Gheorghe Cohal

Schimbare radicala

Primarul general, Adriean Videanu, le-a
cerut specialistilor sa gaseasca o solutie pentru
inlesnirea circulatiei auto la marginea orasului. Ideea
edilului general este ca acesul in oras sa fie mult mai
lejer, iar accesul spre zonele vitale sa se faca pe
strazi moderne

Astfel, in urmatorii cinci – sase ani, mai multe intrari in

Bucuresti vor fi largite pentru a prelua traficul. La
unele dintre ele se lucreaza chiar de acum. Cele mai
importante sunt cea dinspre autostrada Bucuresti –
Pitesti, o noua strapungere de-a lungul bulevardului
Timisoara, o iesire spre viitorul tronson de autostrada
Bucuresti?- Alexandria?- Craiova, soseaua Alexandriei,
care a fost deja reabilitata, sos. Giurgiului, sos.
Berceni si soseaua Vitan-Bucuresti si Splaiul
Damboovitei.
Din nevoia de a rezolva problema traficului
la intrarea in Capitala, primarul Adriean Videanu le-a

cerut specialistilor sa gaseasca o solutie pentru 
inlesnirea circulatiei auto la marginea orasului. Ideea 
edilului general este ca accesul in oras sa fie mult mai 
lejer, iar accesul spre zonele vitale sa se faca pe 
strazi moderne. Una dintre cele mai importante 
strapungeri este cea dinspre autostrada Bucuresti – 
Pitesti. Ea va face legatura intre Splaiul 
Independentei, soseaua Ciurel si Autostrada A1. „Avem in 
plan un pasaj care se va desprinde din A1 undeva inainte 
de Carrefour, trece prin Chiajna, trece pe deasupra 
Uverturii, se apropie de Lacul Morii si coboara la sol 
la Ciurel”, isi explica proiectul directorul Directiei 
Transporturi si Siguranta Circulatiei din Primaria 
Capitalei, Gheorghe Udriste. O noua strapungere se va 
face si de-a lungul Bd. Timisoara, ca o a doua cale de 
 iesire din oras. Va fi construit aici si se va continua 
actualul Bd. Timisoara, cu un pasaj suprateran peste 
liniile ferate si soseaua de centura si coborare la sol in 
zona Militari. Specialistii in transporturi au luat deja 
in calcul si o iesire spre viitorul tronson de 
autostrada Bucuresti?- Alexandria – Craiova. Pentru 
aceasta a fost luata in calcul o sosea mai larga in zona 
Prelungirea Ghencea. A patra penetratie va fi pe soseaua 
Alexandriei, care a fost deja reabilitata pe in Piata 
Unirii, pe tronsonul Alexandriei?- Rahova – Cosbuc – 
Regina Maria. A cincea penetratie este Bucuresti – 
Magurele, o iesire secundara spre soseaua de centura. A 
sasea penetratie, la care se lucreaza in prezent, este 
sos. Giurgiului, cu supralargire pe traseul Gara 
Progresul – Cimitirul Bellu (sura Mare). O alta 
penetratie va fi sos. Berceni, care a fost reabilitata 
partial. Acum se cauta o solutie de modernizare intre 
Big Berceni si linia de centura, unde se are in vedere 
si un pasaj peste soseaua de centura. si iesirea spre 
Constanta va fi modernizata. soseaua Vitan – Bucruresti si 
Splaiul Dambovitei vor crea un racord spre Autostrada 
Bucuresti – Constanta, Splaiul Damboovitei – de la sos. 
Mihai Bravu pe la linia de centura. Mai exista o solutie 
care presupune poduri si pasaje peste linia de centura 
din Splaiul Dambovitei, cu plecare din Mihai Bravu, tinta 
fiind tot iesirea spre Autostrada Bucuresti – Constanta. 
Urmatoarea penetratie, care vizeaza tot autostrada 
Soarelui este Bd. Theodor Pallady – Camil Ressu – 
Autostrada A2, care a fost deja modernizata si urmeaza a 
fi semnalizata.
Estul orasului nu este 
uitat Bucuresti – Pantelimon va fi inclusa si ea in 
programul de reabilitare in 2007/2008, chiar daca 
prioritara pentru accesul spre Constanta este iesirea 
dinspre autostrada. Lucrarile la sos. Colentina si 
iesirea catre Urziceni si Constanta au fost deja 
atribuite si in curand vor incepe lucrarile. in acest 
context, si Piata Obor va fi modernizata, iar in viitor, 
in Planul de Urbanism General, va fi prevazuta largirea 
la 3 benzi/sens, cu linie de tramvai.De-a lungul soselei 
Colentina, la intersectia cu Doamna Ghica, va fi 
construit un pasaj suprateran si e posibil sa apara un 
nou pasaj si la intersectia cu Fundeni. Iesirea catre 
stefanesti va avea si ea, in viitor, un pasaj peste 
calea ferata, in apropierea liniei de centura. sos. Dna 
Ghica – Petricani e deja modernizata si va fi 
configurata pentru ca de aici va pleca autostrada 
Bucuresti – Brasov, va aparea si aici un pasaj, iar 
drumul se va largi la 3 benzi pe sens. Pasajul 
suprateran pleaca de la statia de metrou Aurel Vlaicu, 
trece peste Calea Floreasca si peste Str. Barbu 
Vacarescu. Primaria Sectorului 2 va face, pe fonduri 
PHARE, si pasaj peste calea ferata Bucuresti – 
Constanta. Primaria Capitalei elaboreaza studiul de 
fezabilitate pentru modernizarea si largirea strazii 
Avionului, care va avea pasarela peste calea ferata 
Bucuresti – Constanta. Traseul este Strada Avionului – 
Drumul Nisipoasa – cartierul Henri Coanda. Pe sub pista 
Aeroportului Baneasa va fi pasaj subteran dinspre Drumul 
Pipera – Teisani – soseaua de centura. sos. 
Bucuresti – Ploiesti este deja in curs de modernizare la 
3 benzi pe sens, intre podul de la Otopeni si Baneasa. 
Vor fi si doua pasaje supraterane in zona comerciala 
Baneasa si unul subteran, de la pista Aeroportului 
Baneasa pe la podul de peste Herastrau, care va 
subtraversa intersectia Bd-ului Aerogarii cu Bd. Ion 
Ionescu de la Brad. si legatura DN1 si soseaua Bucuresti 
– Targoviste va intra in modernizare, prin Bd. Ion Ionescu 
de la Brad si str. Ionescu Sisesti. Ea va permite 
ocolirea orasului pentru iesirea in Chitila. 
Supralargirea podului de cale ferata
O penultima 
penetratie a muni-cipalitatii o reprezinta soseaua 
Chitilei la care se lucreaza de cativa ani buni si mai 
urmeaza a fi modernizata linia de tramvai. Concomitent, 
primaria studiaza supralargirea podului de cale ferata 
de peste Calea Grivitei, care va avea trei benzi de 
circulatie pe sens si doua linii de tramvai. Ultima 
penetratie din planurile primariei este prevazuta pe 
Calea Giulesti. Municipalitatea studiaza realizarea unei 
penetrari din Crangasi, spre Lacul Morii, pana la linia de 
centura, fie prin Chiajna, fie direct pe soseaua de
centura catre Chitila.

  • adevarul.ro

Divertiland Chiajna s-a redeschis. Cum arata parcul de distractii si cât costa biletele

Parcul acvatic Divertiland Chiajna s-a redeschis de vineri. Bucureştenii pot ajunge cu trenul la parcul de distracţii Divertiland Chiajna, în 20 de minute, preţul călătoriei cu trenul din Gara de Nord până la destinaţie fiind de patru lei pentru adulţi şi doi lei pentru elevi şi studenţi.

Divertiland Chiajna s-a redeschis. Cum arată parcul de distracţii şi cât costă biletele (Imagine: www.divertiland.ro)

CFR Călători a anunţat că trenurile din Bucureşti Nord spre parcul acvatic Divertiland Chiajna circulă de vineri. Astfel, trenul Regio 9001 pleacă din Gara de Nord la ora 07.45 şi ajunge la Chiajna în aproximativ 20 de minute, la ora 08.03, iar trenul R 2021 pleacă la ora 08.45 şi ajunge la intrarea în parcul Divertiland la ora 08.59.

De asemenea, trenul Regio 9006 pleacă de la Divertiland la ora 17.17 şi ajunge la staţia Bucureşti Basarab la ora 17.42, iar trenul R 9308 pleacă la 17.59 de la staţia Divertiland şi ajunge la Bucureşti Basarab la ora 18.23.

Preţul unui bilet de tren la clasa a doua este de 4 lei, iar elevii şi studenţii beneficiază de 50% reducere.

De asemenea, pasagerii care aleg să meargă spre Divertiland cu trenul pot beneficia şi de alte reduceri la tarifele de călătorie, respectiv 25 la sută prin Cardul Tren Plus, între 10 şi 25 la sută prin oferta Minigrup 2 – 5 şi 10 la sută pentru călătoria dus-întors.

Divertiland s-a redeschis de vineri şi va avea program zilnic, între orele 11.00 şi 18.00, pentru toboganele din parcul acvatic şi de la 10.00 la 20.00 pentru celelalte activităţi din parc. Parcul de distracţii este pe strada Divertismentului nr. 1, la kilometrul 13 al autostrăzii Bucureşti-Piteşti, în comuna Chiajna, judeţul Ilfov.

Preţurile pentru biletele de intrare la Divertiland sunt, pentru adulţi, de 40 de lei în zilele de luni până vineri şi de 65 de lei sâmbătă şi duminică. Elevii, studenţii şi copiii cu vârsta peste 10 ani plătesc 30 de lei de luni până vineri şi 50 de lei sâmbătă şi duminică, iar pentru copiii sub 10 ani, preţul unui bilet este de 25 de lei în orice zi a săptămânii, reducerea fiind acordată în baza carnetului de elev sau a legitimaţiei de student. Copiii cu vârsta până în trei ani au acces gratuit, potrivit site-ului Divertiland.

De asemenea, persoanele cu vârsta peste 60 de ani vor plăti pentru un bilet 30 de lei, în orice zi a săptămânii, reducerea fiind acordată în baza prezentării unui document de identitate. Şi persoanele cu dizabilităţi beneficiază de reducere, costul biletului de intrare pentru acestea fiind de 25 de lei, în baza unui document care atestă dizabilitatea.

Persoanele care merg la Divertiland după ora 17.00 plătesc bilete cu reducere, respectiv 25 de lei. Biletele de jumătate de zi sunt valabile exclusiv de luni-vineri, după ora 17.00 şi includ accesul la tobogane până la ora 18.00 şi la piscine până la ora 20.00.

Situat la 13 kilometri de centrul Capitalei, la Divertiland se poate ajunge şi cu microbuze puse la dispoziţie gratuit, între orele 10.30 şi 20.00. Acestea pleacă la intervale de 30 de minute, din staţia de metrou Preciziei – Bucureşti, opresc la statia de metrou Păcii şi de la parcul de distracţii din Chiajna se întorc pe acelaşi traseu. Şi autobuzele RATB ale liniei 236 ajung la Divertiland.

Primarul Sorin OPRESCU anunta un nou PROIECT pentru Bucuresti

Chiajna

un TUNEL de 14 km intre Podul Ciurel si autostrada spre Bucuresti-Pitesti

Sorin Oprescu, primarul Capitalei, a declarat, intr-un interviu acordat HotNews.ro, ca primaria Capitalei nu va mai face la sol drumul expres spre autostrada A1, ci va construi un tunel de 14 km intre Podul Ciurel si autostrada Bucuresti-Pitesti. Oprescu a mai precizat ca acest tunel nu va costa mult mai mult decat varianta la sol deoarece aceasta implica foarte multi bani pentru exproprieri. 

„Cetatenii din zona pot sa stea linistiti. Am inteles ca se gandeau cu groaza ca intram cu exproprierile dupa ce trecem cu lucrarea de Sos. Virtutii. In conditiile in care cetatenii nu vor, cred ca este mai intelept sa procedam asa. Vom termina podul de la Ciurel. Anul acesta voi face si  o alta licitatie ca sa fac un tunel ce ar putea avea o lungime cuprinsa intre 7,8 si 14 km, nici eu nu stiu ce lungime va avea. Acest tunel  va porni de la Podul Ciurel si va ajunge la Autostrada A1. Problema cu lungimea tunelului este ca nu poti sa-l bagi pe roman, pe bucurestean, intr-un tunel de 14 km. Este o problema medicala. Acolo in tunel soferii pot face atacuri de panica, nu poti sa mergi cu copiii in masina 14 km prin tunel, nu sunt obisnuiti. Astfel o sa incercam sa il facem mai scurt si o sa iesim cu el din subteran acolo unde am de expropriat 3 mp dreapta si 3 mp pe stanga, din pamanturi, nu din case, si atunci nu se mai supara nimeni”, a declarat Oprescu, spunand ca acest tunel va decongestiona bd-ul Iuliu Maniu, dar va feri de poluare si uzina de apa de la Rosu.
In ceea ce priveste costurile, edilul spune ca tunelul va costa putin mai mult decat varianta de drum facuta la sol pentru ca nu mai este nevoie de exproprieri, acestea fiind foarte costisitoare. Chiar si asa, mai bine nu ii deranjez pe oameni, ma duc la 17-18 metri pe sub pamant, cu intrarile/iesirile pietonale in caz de ceva, ca sa pot iesi dupa Carrefour-ul din Militari si sa intep autostrada A1″, a declarat Oprescu

In varianta la sol, drumul expres urma sa porneasca de la intersectia bd. Virtutii cu Splaiul Independentei, mergea pe langa Lacul Morii pana la intersectia cu bd. Uverturii, dupa care trecea pe langa statia de tratare a apei Rosu-Militari si iesea din Bucuresti prin comuna Chiajna. TraversaCentura Capitalei, trecea prin Comuna Dragomiresti-Vale si iesea in A1, la km 13, Pod Ciorogarla.

Pe parcursul lucrarii erau prevazute trei pasaje supraterane: la intersectia sos. Virtutii cu Splaiul Independentei (Pod Ciurel), la intersectia Penetratia A1 – Bd. Uverturii si la intersectia cu Soseaua de Centura si in zona Pasajului CFR de la Ciorogarla.
In ceea ce priveste podul hobanat de la Ciurel, lucrare in derulare ce prima parte a drumului expres catre autostrada A1, Oprescu spune ca va fi gata pana la sfarsitul lui 2015, in prezent fiind realizat circa 10% din pasaj. Acest pasaj trebuia sa fie gata de acum doi ani. Timp de patru ani fostul CGMB nu a aprobat finantarea acestei lucrarei decat cu taraita. Zece milioane lei, 15 milioane lei, samd. Am reusit sa facem stalpul principal unde vine podul hobanat si cate ceva pe partea dreapta a Dambovitei, mergand catre Ciurel.Vom termina podul de la Ciurel pana la sfarsitul acestui an fiindca nu mai este mult de facut. Odata terminat pilonul principal care prin hobane tine constructia, ramane de facut constructia metalica si se largeste cat se poate strada de pe dealul Tugulea ca sa pot sa ies catre Iuliu Maniu”, a declarat Oprescu.
In ceea ce ii priveste pe cetatenii care au suspendat in instanta si chiar au anulat una dintre autorizatiile date de Primaria Capitalei pentru acest pasaj, Oprescu le spune sa stea linistiti fiindca nu mai expropriaza nimic.Asociatiei Salvati Bucurestiul ii spun ca nu este niciun sit istoric, iar cetatenilor le spun sa stea linistiti pentru ca nu mai expropriez nimic de pe malul Lacului Morii si din spatele Dealului Tugulea. Acest drum trebuie facut, gasit o solutie. El nu aduce masini in centrul orasului ci le imprastie pe inel”, a mai spus edilul.
Istoric drum expres spre autostrada A1

Primaria Capitalei a demarat lucrarile la drumul expres spre Autostrada Bucuresti-Pitesti in 2010, iar potrivit documentelor prezentate la vremea respectiva, artera, de 8,3 km, ar fi urmat sa faca legatura intre Splaiul Independentei si autostrada A1.

Licitatia pentru executarea lucrarii a fost castigata de catre consortiul JV Bogl – Astaldi – Euroconstruct -Tehnologica si Proiect Bucuresti, termenul estimat pentru finalizare fiind de 35 luni, de la inceperea lucrarii, respectiv anul 2014. Costurile lucrarii se ridica la 138 milioane de euro.
Lucrarile la pasajul de la Ciurel au inceput, in baza unei autorizatii emise in regim de urgenta, si fara sa existe un Plan Urbanistic Zonal aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucuresti (Planul urbanistic a fost aprobat abia in august 2012) care sa stabileasca exact traseul bulevardului, asa cum prevede legea, si fara sa existe o dezbatere publica serioasa asupra necesitatii proiectului si daca cetatenii din zona doresc sau nu un asemenea proiect. In plus, desi reprezentantii municipalitatii au spus ca se vor expropria 40 de hectare de teren, cetatenii din zona nu stiau cine va fi expropriat si nici in ce conditii. De asemenea, lucrarile au inceput fara sa existe banii necesari, iar la cateva luni dupa ce a inceput santierul, au fost sistate din lipsa de fonduri, din pasaj fiind realizat doar un pilon si fundatia pentru altul.

Consilierii generali ai Capitalei au aprobat, la sfarsitul lunii august 2012, traseul noului drum expres spre Autostrada Bucuresti-Pitesti (penetratia Splaiul Independentei – Ciurel – Autostrada Bucuresti – Pitesti), desi lucrarile la Pasajul Ciurel, parte din proiect, erau incepute inca din 2010.

Potrivit Planului Urbanistic Zonal aprobat de consilieri in 2012 drumul expres urma sa porneasca de la intersectia bd. Virtutii cu Splaiul Independentei, merge pe langa Lacul Morii pana la intersectia cu bd. Uverturii, dupa care trece pe langa statia de tratare a apei Rosu-Militari si iese din Bucuresti prin comuna Chiajna. Traverseaza Centura Capitalei, trece prin Comuna Dragomiresti-Vale si iese in A1, la km 13, Pod Ciorogarla.

Pe parcursul lucrarii erau prevazute trei pasaje supraterane: la intersectia sos. Virtutii cu Splaiul Independentei (Pod Ciurel), la intersectia Penetratia A1 – Bd. Uverturii si la intersectia cu Soseaua de Centura si in zona Pasajului CFR de la Ciorogarla.

Cetatenii din zona si societatea civila au declarat in nenumarate randuri ca se opun proiectului din urmatoarele motive:
este inutil, existand variante mai ieftine si care s-ar putea realiza mult mai rapid.Printre solutii se numara realizarea unei strapungeri care sa continue strada Preciziei pana in centura Capitalei, realizarea unei strapungeri pe strada Liniei, unde se afla o cale ferata abandonata si unde nu ar fi nevoie de expropieri pentru realizarea drumului pana la centura. O alta solutie ar fi realizarea unei strapungeri in continuarea bulevardului Timisoara, aceasta ar avea cateva sute de metri pana la centura si s-ar putea realiza foarte rapid. Toate aceste rute alternative ar duce la decongestionarea bulevardului Iuliu Maniu, fara sa fie nevoie de acest proiect megalomanic (drumul expres spre autostrada A1, n.r.)„, a declarat Victor Rausse, unul dintre cetatenii afectati de proiect.
nu va duce la rezolvarea problemelor de trafic, aglomerand centrul Capitalei. „Acest PUZ decongestioneaza intr-adevar bd-ul Iuliu Maniu, dar va conduce tot traficul spre centrul Capitalei, deoarece soferii care vin de pe A1 si de pe soseaua de centura vor trece podul de la Ciurel, vor merge pe Splaiul Independentei si vor trece prin zona Unirii spre autostrada Bucuresti – Constanta. De asemenea, drumul va crea o descarcare majora pe soseaua Virtutii, un drum important care leaga Drumul Taberei de nordul Capitalei”, a mai declarat Rausse.
– trece la doar 7 metri de uzina de apa de la Rosu, unde sunt niste bazine imense de apa descoperite pe care smogul facut de masinile de pe drum le vor polua.
– proiectul nu are studiu de trafic, singurul studiu in acest sens fiind JICA, un studiu realizat de japonezi in 2000 si care nu recomanda acest proiect drept o solutie viabila.
Istoric decizii instanta

Tribunalul Bucuresti a anulat, in iulie 2012, prima autorizatie de construire pentru pasajul de la Ciurel, emisa de Primaria Capitalei in regim de urgenta. Procesul a fost pornit de un proprietar din zona, Danes Mihai. In noiembrie 2013, sentinta a devenit definitiva. Intre timp insa, sfidand cetatenii si instanta, Primaria Capitalei a emis o noua autorizatie pentru acest pasaj, in august 2013.
In februarie 2013, si Planul Urbanistic Zonal care stabileste traseul drumului a fost suspendat in instanta, de un grup de cetateni din zona  care nu sunt de acord cu acest proiect.
Tribunalul Bucuresti a anulat pe 4 noiembrie 2014 Planul Urbanistic Zonal care stabileste traseul drumului expres spre Autostrada A1. In acest PUZ este trecut inclusiv Pasajul de la Ciurel. Procesul a fost intentat de mai multe familii care detin proprietati pe traseul acestei artere. Sentinta nu este definitiva.

15.01.2015

Cum sa furi 1.000.000 euro ?

Din cele aproape 90 de miliarde de lei furate, politia a recuperat doar ceva mai mult de jumate

Dupa euforia capturarii lui Petru Nica si a complicilor sai, politia a revenit ieri cu picioarele pe pamint. Oamenii legii au reusit sa recupereze aproape 49 miliarde de lei, putin mai mult de jumatate din banii furati in celebrul hold-up supranumit “jaful secolului”. 40 miliarde de lei, adica 1.000.000 de euro, sint de negasit. Poate de aici zimbetul enigmatic afisat de Nica, in momentul in care a fost urcat in duba politiei. Chestorul Marian Tutilescu, seful Politiei Capitalei, a prezentat ieri filmul evenimentelor din dimineata de 5 iulie, cind Petru Nica, sofer la CPI Security, s-a facut nevazut cu o masina burdusita cu aproape 90 miliarde de lei.

Noaptea de 4 spre 5 iulie: presupusii complici ai lui Nica – Gabriel Velescu (36 de ani), zis Gabi Grasu, si Aurelian Romulus Paven (33 de ani) – au asteptat autospeciala firmei CPI Security, care venea de la Ploiesti, pe DN1. Se aflau intr-un autoturism marca Dodge, ce-i apartinea lui Velescu. In drum spre Bucuresti, au mers tot timpul in spatele camionului de transport valori;                       5 iulie, in jurul orei 4.00, in cartierul Baneasa, seful de echipaj, Dan Vlasceanu, este trimis de Nica dupa napolitane si sucuri, la magazinul “Gil Fred Market” situat pe Bulevardul Aerogarii. In citeva clipe, Nica se face nevazut; Nica pleaca din zona Bulevardului Aerogarii, escortat de cei doi presupusi complici, si abandoneaza masina in cartierul bucurestean Baneasa, pe Strada Madrigalului, pe mlul lacului Straulesti. Cei trei au descarcat sacii din autospeciala in masina lui Velescu. Au plecat apoi la garajul din comuna Rosu, unde au mutat banii in cutii de carton. Ulterior, s-au deplasat intr-un imobil inchiriat de Velescu in cartierul Colentina, unde Nica si-a petrecut citeva zile.                       4.30: firma International CPI Security sesizeaza dispeceratul Politiei Capitalei cu privire la disparitia lui Petru Nica si a banilor. Este vorba, a comunicat ieri politia, de 88.400.000.000 de lei si de 33.396 de dolari, in total aproape 90 de miliarde de lei. Banii se aflau in saci speciali, fiind transportati cu o autospeciala Ford Transit. Suma provenea de la filialele din Galati, Constanta si Ploiesti ale ABN Amro Bank.
40 de miliarde de lei la Snagov, 8 in garaj                       Despre cei doi complici, Gabriel Velescu si Romulus Aurelian Paven, seful Politiei Capitalei spune ca principala lor ocupatie era cumpararea, reconditionarea si vinzarea autoturismelor. Pentru aceasta indeletnicire, Velescu inchiriase un garaj din comuna ilfoveana Rosu. Fara sa ofere prea multe amanunte, Tutilescu sustine ca anchetatorii au ajuns la Nica prin activitati proprii de investigatie, desfasurate de Politia Judiciara si structurile de informatii ale MAI. “Au fost identificati cei doi, care faceau parte din anturajul lui Nica. In urma supravegherilor si activitatilor operative, s-a ajuns la locatia unde se ascundea Petru Nica”, a explicat seful Politiei Capitalei.                       Velescu si Paven au fost supravegheati in permanenta de politisti. Dupa comiterea furtului, cei doi au mers, in mai multe rinduri, la garajul din Rosu si la o locuinta din cartierul Colentina. Ulterior, cu ajutorul concubinei lui Velescu (al carei nume nu a fost facut public), au contactat o societate imobiliara si au incheiat un precontract pentru cumpararea unei vile din Snagov. Femeia este si ea cercetata in acest dosar, in stare de libertate, pentru presupusa complicitate. Concubina lui Velescu a platit unei agentii imobiliare 12.000 de dolari, plus un comision, pentru incheierea precontractului.                       Ar fi urmat ca, in scurt timp, sa perfecteze cu proprietarul vilei contractul propriu-zis de vinzare-cumparare a imobilului. In urma unor operatiuni complexe constind in operatiuni de filaj si interceptari, politistii au obtinut suficiente date si probe pentru a solicita, luni dupa-amiaza, mandate de perchezitie pentru cele doua imobile (din Snagov si din Colentina)

si pentru garaj (din Rosu). In jurul orei 19.00, Velescu si Paven au fost retinuti. In vila din Snagov a fost prins Petru Nica, iar la perchezitia facuta in imobil au fost descoperite aproximativ 40 de miliarde de lei. Alte aproape opt miliarde de lei au fost recuperate din garajul situat in comuna ilfoveana Rosu. Proprietarii garajului au fost si ei audiati, in noaptea de luni spre marti, insa in calitate de martori.
Colaboreaza “pina la un anumit punct” Prim-procurorul adjunct Marius Iacob, de la Parchetul Tribunalului Bucuresti, a declarat ieri ca Petru Nica este acuzat de furt calificat, iar ceilalti doi de complicitate la aceeasi infractiune. Cei trei risca intre 10 si 20 de ani de inchisoare. Iacob a precizat ca ei au colaborat cu anchetatorii “pina la un punct”. Anchetatorii nu exclud insa posibilitatea implicarii si altor persoane in comiterea jafului. In ceea ce-l priveste pe Dan Vlasceanu, seful de echipaj de pe autospeciala (care a fost trimis de hot dupa napolitane, in noaptea furtului), seful Politiei Capitalei a mentionat ca, deocamdata, este considerat martor, insa nu a exclus posibilitatea ca acesta sa fie acuzat de neglijenta in serviciu. De comiterea aceleiasi inractiuni ar putea fi acuzat chiar si patronul                      SC International CPI Security, Adrian Moisescu, audiat si el de anchetatori, in noaptea de luni spre marti. Daca a fost sau nu o actiune premeditata, anchetatorii nu au ajuns la o concluzie finala, insa spun ca Petru Nica avea timp sa-si premediteze fapta, de duminica, de la ora 10.00, cind i s-a comunicat ca va pleca in cursa, pina luni, la ora 4.00. Ancheta in acest caz continua pentru recuperarea celorlalti bani, respectiv 40 de miliarde de lei.
Garajul cu 8 miliarde de lei                       In curtea garajului de la marginea Bucurestiului, din comuna Rosu, unde politistii au gasit o parte din banii disparuti din transportul CPI Security, nu era, ieri dupa-amiaza, nici tipenie de om. Dincolo de gard puteau fi vazute insa doua masini, intre care un Rover negru, un frigider si un aragaz acoperite cu folie de polietilena, precum si un morman de bidoane goale si de gunoaie. Curtea este inconjurata de garduri inalte, iar garajul are gratii la ferestre. Vecinii ne-au povestit ca l-au vazut de citeva ori pe Gabriel Velescu, unul dintre complicii lui Petru Nica, intrind impreuna cu alti indivizi, dar ca nu stiau ce fac acolo. “Cred ca Velescu era ala blond, gras, cu parul mai lung. Uneori veneau cu masina aceea, Dodge, pe care a gasit-o politia”, ne-a spus unul dintre                      localnici. Vecinii au mai spus ca i-au vazut aseara pe cei de la SPIR cind au intrat pentru a cauta banii.
Garajul apartine proprietarului de la vila cu numarul 1A, de pe Intrarea Bacriului. Fata de garaj, vila este pozitionata mai bine, are deschidere spre o alta strada, mai circulata, pe care se construiesc si alte case cu etaj. Factoul postal care se afla in zona, ieri dupa-amiaza, ne-a spus ca la numarul 1A locuieste un oarecare “domn Artur” caruia i se mai spune si “colonelul”. Cel care s-a ivit din spatele gardului inalt de metal si a iesit la poarta, un barbat intre doua virste, cu un aer serios, nu a vrut sa-si spuna insa numele. A explicat doar ca este proprietarul casei si al garajului din fundul curtii si ca nu vorbeste. Asta pentru ca politia l-a rugat sa nu dea informatii. “Da, i-am inchiriat garajul lui Gabriel Velescu, dar n-am stiut ce face acolo si n-am                      avut nici o legatura cu ei. Le-am inchiriat mai de mult timp, au plecat, iar au revenit…, dar nu pot sa spun mai multe, imi pare rau”, a spus proprietarul garajului unde au fost ascunsi cei trei saci cu opt miliarde de lei. (Simona Popa)
Ultima ora: Iubita lui Velescu si-a taiat venele                       Prietena unuia din presupusii complici ai lui Nica a incercat ieri sa se sinucida, dupa ce si-a vazut iubitul, pe Gabriel Velescu, zis Gabi Grasu, la tribunal, in boxa, inconjurat de mascati. Ajunsa acasa, Ioana Popa, 21 de ani, a consumat mai mult alcool, iar apoi a incercat sa-si taie venele si gitul cu un cutit. Ea a fost internata la spital, fiind in afara oricarui pericol. (Ch.L)
Petru Nica: “In masina erau doar 60 de miliarde de lei” Petru Nica a recunoscut ieri, in fata unui judecator, doar furtul a 60 de miliarde de lei din masina blindata a CPI Security. El a sustinut ca doar atit transporta masina pe care o conducea. Judecatorul tribunalului Bucuresti a dispus arestarea lui Nica pentru 29 de zile, sub acuzatia de furt calificat. Pentru aceeasi perioada au fost arestati si presupusii sai complici, dar care au refuzat sa vorbeasca in fata judecatorului. Potrivit unuia dintre cei trei aparatori ai lui Petru Nica, avocatul Mihail Ciobanu, clientul sau a sustinut ca nu stie nimic despre cele 40 de miliarde de lei declarate in plus de compania CPI Security. Petru Nica si-a recunoscut fapta si a indicat traseul pe care l-a urmat din momentul in care a fugit cu banii. (Ch.L.)
Filmul capturarii lui Nica si a complicilor sai                       Cu ajutorul serviciilor secrete (informatori, ascultari de telefoane), a propriei anchete si a unei informatii-cheie, politistii si procurorii Capitalei aveau, cu citeva zile inainte de actiunea de luni, informatii in legatura cu locatiile unde puteau sa se ascunda Petru Nica si posibilii sai complici. Una din locatii – o vila din Strada Narciselor, Snagov sat. Alte alte doua zone fierbinti: un apartament din cartierul Colentina si un garaj din comuna Rosu, aflata la marginea cartierului Militari din Bucuresti.                       Potrivit unor surse MAI, informatia-cheie ar fi fost obtinuta de celebrul serviciu secret DIPI (fost “Doi si un sfert”), condus de generalul Virgil Ardelean, de la persoane din lumea interlopa, dar si cu ajutorul supravegherii telefoanelor rudelor, prietenilor si anturajului soferului Petru Nica. Conform altora, informatia cea mai importanta, respectiv cea privind vila din Snagov, a fost oferita de un reprezentant al unui alt serviciu secret, care avea sub observatie zona, si l-a vazut pe Nica carind multe genti pline in vila.                       Luni, politistii si procurorii au obtinut de la Tribunalul Bucuresti mandatele de perchezitie pentru cele trei adrese: din Colentina si de la vilele din satul Rosu (comuna Chiajna, Intrarea Bacrinului nr. 1A) si Snagov (strada Narciselor), unde existau informatii ca puteau fi banii si persoanele vizate (Nica si complicii). Ora 19.00, echipe speciale de politisti si procurori au descins simultan in cele trei locatii.                       La Snagov, in strada Narciselor, Nica – care nu a opus rezistenta – a fost gasit in vila de la numarul 11: era neras, imbracat intr-un pantalon de trening si cu un tricou, pe care scria Paris si pe care era imprimat Turnul Eiffel.                       Nica era inconjurat de genti tip sport, pline cu bani, de multe provizii si de unelte de constructie. Potrivit informatiilor furnizate chiar de seful Politiei Capitalei, chestorul Marian Tutilescu, Nica dislocase caramizi din zid pentru a ascunde o parte din bani in apartamentul vecin.                       Garajul: In acelasi moment, la descinderea in garajul vilei din satul Rosu (comuna Chiajna) au fost gasite trei genti cu bani.                       Cei doi complici ai lui Nica au fost luati “pe sus”, de pe strada, mai precis dintr-o statie Peco din cartierul Militari.                       La unul dintre cei doi complici a fost gasita si masina – un autoturism de marca mai veche, Dodge( nr. B-97-EEE), cu care au fost transportati banii. In masina, s-au gasit si o parte din sacii care continusera initial bani; “Nica este in miinile noastre!”, a declarat, pentru “Evenimentul zilei”, generalul Sorescu, seful IGP. La Snagov, unde se aflau Nica si cea mai mare parte a banilor furati, erau seful Politiei Capitalei si adjunctii sai, prim-procurorul Capitalei, Dragos Nestor, si foarte multi politisti din trupele speciale, inarmati pina in dinti. Ora 22.00-22.30, politistii au scos cele 13 genti tip sport, rosii si albastre, pline cu bani, din vila de la Snagov. Practic, mascatii stateau la coada pentru a depune banii intr-o duba din care fusese scoasa canapeaua. Printre ultimii, a venit un mascat vinjos, carind un sac improvizat dintr-un cearsaf plin cu bani. Ora 22.30, dupa ce s-au asigurat toate masurile speciale posibile, Nica a fost scos din vila si introdus in duba politiei, flancat de mai multi mascati, inarmati pina in dinti. Zimbea catre camerele de luat                       vederi – avea minile incatusate, acoperite cu o batista/prosop de culoare alba;                       La scurt timp, duba in care se afla Nica, cu antemergatori, a demarat in tromba din Snagov. Vila a fost sigilata, asigurindu-se in continuare paza ei;                       Nica si complicii sai au fost dusi la Politia Capitalei pe rute diferite – in jurul orei 23.00, Nica a fost introdus in Politia Capitalei, facindu-i-se onoarea de a patrunde – e drept cu catuse la miini – pe intrarea principala, din Calea Victoriei.                       Conferinta de presa, sustinuta de chestorul-sef Tutilescu si de prim-procurorul Dragos Nestor, nu a adus informatii neasteptate: “complex de masuri si activitati informativ-operative” a fost raspunsul chestorului Tutilescu cu privire la modul (si informatiile-cheie) privind prinderea lui Nica si a complicilor sai. “Nu s-au turnat intre ei”, “Nu s-a lucrat cu ofiteri sub acoperire”, “N-am primit o informatie, ci am exploatat date informativ-operative obtinute”, a explicat, zgircit cu informatiile oferite presei, chestorul Tutilescu. “Nica risca pina la 15 ani inchisoare, iar complicii sai la fel”, a declarat prim-procurorul Dragos Nestor. “Nu lipsesc decit foarte putini bani – o suma infima”, au declarat, luni seara, la unison, chestorul Tutilescu si procurorul Nestor.                       Toata noaptea, politistii si procurorii i-au anchetat, prin audieri incrucisate, pe cei trei complici, pentru a reface odiseea “jafului secolului” si a celor sapte zile de cautari. Se pare ca versiunile lor se contrazic, in unele locuri, destul de mult.                       Nica si complicii sai au fost dusi ieri la Tribunalul Bucuresti pentru emiterea unor mandate de arestare preventiva.                       In zilele urmatoare, politia va organiza reconstituirea intregului traseu al “furtului secolului”. (Christian Levant)
Vila de la Snagov – de la Gigi Boeru la Petru Nica                       Vila de la numarul 11 de pe strada Narciselor apartine, potrivit viceprimarului Florin Matei din Snagov, Mariei Guciu. “Doamna nu e din Snagov, nu stiu de unde e, probabil din Bucuresti”, a adaugat viceprimarul Matei. Primul proprietar al terenului pe care a fost ridicata vila este Gheorghe Dumitra, din Snagov, care l-a primit direct de la primarie, prin Legea 18. Viceprimarul povesteste ca Dumitra a vindut apoi terenul lui Gheorghe Constantinescu (Gigi Boeru) care, in 1991, si-a ridicat vila de la numarul 11 angajind o firma de constructii. Firma se numeste SC Solmar Construct SRL si apartine omului de afaceri israelian Shimon Meir. Acesta a si cumparat casa dupa ce a construit-o, fapt care se intimpla prin anii 1993-1994, viceprimarul Florin Matei nu-si aminteste exact                      data. De la Meir, vila a trecut la Maria Guciu, care este ultimul proprietar de drept. “Numai ca proprietarul actual a angajat un administrator al casei, care sa o aiba in grija, pe Stefan Gogota. Se pare ca acesta ar fi inchiriat-o lui Petre Nica”, a concluzionat viceprimarul Florin Matei. El a adaugat ca nu stie cine este acest Gogota si nu stie de unde este, dar sigur nu e din Snagov. (S.P.)
Ultima ora                       Aseara tirziu, conform chestorului-sef Marian Tutilescu, anchetatorii au mai gasit, intr-o locuinta din Bucuresti, o importanta suma din banii furati si considerati disparuti. Banii gasiti au fost sigilati, in vederea numararii lor. Informatia a fost confirmata, pentru EVZ, atit de prim-procurorul adjunct al Capitalei, Marius Iacob, cit si de comisarul-sef Mihai Pitulescu (fiul celebrului general de politie Ioan Pitulescu), care a condus, din punct de vedere judiciar, investigatiile si ancheta. (Ch.L., S.G.)

Source: Evenimentul Zilei | posted by: arrian13 on July 14th, 2004

 

Intreruperi programate în alimentarea cu energie electrica a E-Distributie Muntenia

 

În municipiul Bucureşti

Între orele 08:00 – 16:00 în următoarele zone:

•strada Cameliei numerele impare de la numărul 31 până la numărul 39;

•strada Thomas Masaryk numerele pare, nr. 2, 6, 8;

Între orele 09:00 – 17:00 în următoarele zone

•strada Poiana Narciselor, nr. 8, bloc 8A;

Între orele 10:00 – 14:00 în următoarele zone

•strada Profesor Ion Ursu între strada Viitorului şi strada Radu de la Afumaţi şi strada Răsuri între strada Profesor Ion Ursu şi strada Doda Traian;

Între orele 10:00 – 18:00 în următoarele zone:

•strada Gării de Nord numărul 2-4, strada Gării de Nord numărul 6-8 scările 4,5 şi 6 şi Intrarea Luncani;

Între orele 10:30 – 16:30 în următoarele zone:

•strada Răspântiilor numerele fără soţ începând de la nr 19 până la strada Dogarilor;

În județul Ilfov

Între orele 08:30 – 16:30 în următoarele zone:

•localitatea Glina, strada LIbertăţii între strada Revolutiei şi strada Ilfov;

Între orele 09:00 – 15:00 în următoarele zone:

•localitatea Pantelimon, str. Olarilor, Trandafirilor, Curmalilor, Migdalilor, Ecaterina Mihaila, Branduselor, Mandarinilor, Lamaitei;

Între orele 09:00 – 16:00 în următoarele zone:

•localitatea Voluntari (Pipera), str. Bucuresti Nord, str. Petricani în incinta la SC Manor, firma Sprint , firma Soceco International, firma Manor;

Între orele 09:00 – 17:00 în următoarele zone:

•localitatea Ciorogarla, str. Gheorghe Doja, Cartonari, Ana Ipatescu şi străzile adiacente;

•localitatea Jilava, str. Ungureni, Gării, Toamnei, Verii, Primãverii, Merisor, Ciulini, Fagului, Piersicilor, Pantei şi străzile adiacente;

•localitatea Chiajna, str. 1 Decembrie, Praporgescu, Apeductului, I.L. Caragiale, Pãdurii, Libertatii, Viilor, Bacriului, Cârciumãreselor, Salcâmilor, Soarelui, Republicii şi străzile adiacente

•localitatea Nuci, str. Calea Bucuresti, str. Marului, str. Salciei, str. Ialomitei şi străzile adiacente;

Între orele 11:00 – 17:00 în următoarele zone:

•localitatea Mogoşoaia, str. Bucuresti-Targoviste, Intrarea Noua, 8 Martie, Viilor, 1 iunie, Ariei, Agricultori, Poieni, Ulmului, Cocorilor, Fagului, Paunului şi străzile adiacente;

În județul Giurgiu

Între orele 09:00 – 17:00 în următoarele zone:

•localitatea Branistari

Vineri, 27.01.2017

În municipiul Bucureşti

Între orele 10:30 – 16:30 în următoarele zone:

•strada Răspânţiilor numerele fără soţ începând de la nr. 19 până la strada Dogarilor;

În județul Ilfov

Între orele 08:30 – 16:30 în următoarele zone:

•localitatea Glina, strada LIbertăţii între str. Abatorului şi Centura, str. Cireşilor;

Între orele 09:00 – 17:00 în următoarele zone:

•localitatea Ciorogârla, str. Gheorghe Doja, Cartonari, Ana Ipatescu şi străzile adiacente;

•localitatea Pantelimon, str. Sfantul Pantelimon, str. Dimitrie Cantemir, str. Mihai Viteazu şi străzile adiacente;

•localitatea Chiajna, str. Tineretului, Drumul Osiei şi străzile adiacente, Nistor Florentina;

•localitatea Berceni, str. 1 Mai (Cartier Nou ), Padurea Craiului, Narciselor, Lalelelor, Branduselor, Crinilor, Miorita, Ghioceilor, Octavian Goga, Ion Agarbiceanu, Tudor Arghezi, George Topârceanu, Bega, Codrului, Sfânta Ana, Codrului, Macului, Vrajitorului şi străzile adiacente;

•localitatea Snagov, satul Ghermanesti , str. Alba -Iulia, str. Miraslau şi străzile adiacente;

•localitatea Chiajna, str. 1 Decembrie, Praporgescu, Apeductului, I.


L. Caragiale, Padurii, Libertatii, Viilor, Bacriului, Cârciumăreselor, Salcâmilor, Soarelui, Republicii şi străzile adiacente;

În județul Giurgiu

Între orele 09:00 – 17:00 în următoarele zone:

•localitatea Branistari

Între orele 09:00 – 18:00 ( întreruperi de scurtă durată) în următoarele zone:

•localitatea Bolintin Vale, str. Republicii – vor fi afectate blocurile din centrul localităţii, BCR, Raiffeisen Bank, CEC Bank, Spital pediatrie si gradinita copii;

Sămbătă, 28.01.2017

În municipiul Bucureşti

Între orele 09:00 – 17:00 în următoarele zone:

•sectorul 1, str. Meteorologiei, str. Jandarmeriei numerele 11,13,15, Unitatea Militara Ric Baneasa;

În județul Ilfov

Între orele 09:00 – 17:00 în următoarele zone:

•localitatea Cornetul, str. Zavoiului;

•localitatea Chiajna, str. 1 Decembrie, Praporgescu, Apeductului, I.L. Caragiale, Pădurii, Libertăţii, Viilor, Bacriului, Cârciumăreselor, Salcâmilor, Soarelui, Republicii şi străzile adiacente;

Luni, 30.01.2017

În județul Ilfov

Între orele 09:00 – 17:00 în următoarele zone:

•localitatea Chiajna, str. Apeductului, I.L. Caragiale, Pădurii, Libertatii, Viilor, Bacriului, Cârciumăreselor, Salcâmilor, Tineretului, Soarelui, Orhideelor, Rezervelor, Doctor Macovei şi străzile adiacente;

•localitatea Măgurele, str. Fecioarei, Leului, Racului, Capricornului, Călugareni, Intrarea Berbecului şi străzile adiacente;

Marţi, 31.01.2017

În județul Ilfov

Între orele 09:00 – 17:00 în următoarele zone:

•localitatea Chitila, str. Castanilor, Oxigenului, Rudeni, Nicolae Bălcescu şi străzile adiacente;

•localitatea Stefăneşti, str. Buşteni, Cireşului, Piersicului, Vişinilor, Caisului, Părului, Marului;

•localitatea Domneşti, str. Tudor Vladimirescu, Gemeni şi străzile adiacente;

•localitatea Chiajna, str. Apeductului, I.L. Caragiale, Pădurii, Libertatii, Viilor, Bacriului, Cârciumăreselor, Salcâmilor, Tineretului, Soarelui, Orhideelor, Rezervelor, Doctor Macovei şi străzile adiacente;

Miercuri, 01.02.2017

În județul Ilfov

Între orele 09:00 – 17:00 în următoarele zone:

•localitatea Bragadiru, str. Verii, Primăverii, Toamnei, Iernii, Ghioceilor şi străzile adiacente;

•localitatea Chiajna, str. Apeductului, I.L. Caragiale, Pădurii, Libertăţii, Viilor, Bacriului, Cârciumăreselor, Salcâmilor, Tineretului, Soarelui, Orhideelor, Rezervelor, Doctor Macovei şi străzile adiacente;

•localitatea Măgurele, str. Mărăşeşti, Sulfinei, Intrarea Sulfinei şi străzile adiacente;

curierulnational.ro

Fiesta fotbalistica ilfoveana la Sala Polivalenta

In perioada 3 – 6 octombrie 2006 a avut loc competitia sportiva intitulata „Cupa Li­ceelor la fotbal” care s-a desfasurat la Sala Polivalenta din Bucuresti. Aflata deja la a IV-a editie, competitia a avut un real succes atat prin participarea celor 12 licee aflate pe te­ritoriul judetului Ilfov, cat si a personalitati­lor care au onorat invitatia domnului director Dan Radulian de la D.S.J Ilfov, dar si galeriilor care au venit sa-si sustina favoritii. Organiza­torii evenimentului sportiv au fost: Directia pentru Sport a Judetului Ilfov in parteneriat cu Inspectoratul Scolar Judetean Ilfov si Agentia Nationala Antidrog. Sponsorii principali au fost ca de obicei din partea celor care iubesc spor­tul: primaria Chiajna, primaria Corbeanca, primaria Cernica, primaria Branesti, primaria Do-broesti, primaria 1Decembrie si nu in ultimul rand primaria orasului Pantelimon. La compe­titie au participat doi dintre primarii care iu­besc sportul rege si care sustin moral si fi­nanciar tinerii sportivi ilfoveni: primarul co­munei Chiajna – domnul Mircea Minea si pri­marul comunei Corbenca – domnul Dumitru Tudor. Prezenta personalitatilor care au venit sa vada o adevarata fiesta (sarbatoare) fot­balistica ilfoveana a fost urmatoarea: primul a sosit domnul primar Dumitru Tudor din Cor-benaca, Adrian Bumbescu fostul mare juca­tor al echipei de aur Steaua care in anul 1986 a castigat Cupa Campionilor Europeni de la Sevilla, Mihai Majaru tot fost jucator la echipa Steaua, primarul comunei Chiajna-domnul Mircea Minea, Ion Soare de la Direc­tia Agricola a Judetului Ilfov, domnul Ion Cor-naciu – inspector general al Inspectoratului Scolar al Judetului Ilfov, domnul Titel Iordache – inspector de specialitate in cadrul I.S.J. Il­fov, Valentin Delcea – subprefect al judetului Ilfov, stefan Manole – consilier al Prefecturii Judetului Ilfov, domnul George Minea – direc­tor Rosal Grup si sponsor al clubului Concordia Chiajna, doamna Silvia Dumitrescu – direc­tor al liceului Economic Buftea si domnul Theo-dorTaralunga un mare iubitor al fotbalului. Partener media si sponsor a fost revista „Sap­tamana” care a mediatizat evenimentul spor­tiv. Cele mai bune echipe ale liceelor din ju­det s-au intalnit vineri 6 octombrie 2006 sa joace finala mica si finala mare pentru cas­tigarea trofeului „Cupa Liceelor”. Finala mica s-a disputat intre elevii liceului Energetic Buf­tea si Grupul Scolar Pamfil Seicaru din Cio-rogarla iar rezultatul a fost de 8 – 1 pentru sportivii din Ciorogarla. Acestia au fost in­curajati de galeria de fete si baieti, dar si de domnii profesori Florentina Ghita, Marius So-fron si antrenorul emerit Stefan Popescu. Me­ciul a fost arbitrat de reprezentantii Asocia­tiei Judetene de Fotbal Ilfov, prin Gunciu Da­niel si Gunciu Robert. In pauza dintre cele doua finale spectatorii au avut parte de o sur­priza pusa la cale de domnul Dan Radulian – director D.S.J Ilfov: un meci de fotbal fe­minin intre elevele Liceului Ioan Petrus din Otopeni. Acestea au fost pregatite si antre­nate de profesorii de sport Gabriel Tricu-lescu si Robert Dobre. La fluierul deinceput al acetui meci a sosit in aplauzele spectato­rilor domnul Adrian Bumbescu fost fundas central al echipei de aur Steaua. Finala mare s-a jucat intre elevii Liceului Economic Buf­tea si Grupul Scolar Doamna Chiajna din comuna Chiajna. Echipamentul sportiv al a-cestora a fost asigurat de Directia pentru Sport a Judetului Ilfov prin amabilitatea domnului director Dan Radulian. Finala mare a fost ar­bitrata de Gunciu Daniel si Droana Orlando. Scorul final a fost de 8 – 1 pentru elevii Grupului Scolar Doamna Chiajna care au dovedit ca sunt cei mai buni dintre cei buni la fotbal. Festivitatea de premiere a fost emotionanta atat pentru fotbalistii finalisti care s-au luptat pentru cucerirea trofeului „Cupa Liceelor”, dar si pentru toate persona­litatile invitate sa inmaneze castigatorilor di­plome, medalii si mult visatele cupe. Elevii au primit din partea Directiei pentru Sport a Judetului Ilfov cupe, diplome, medalii dar si mingii care sa ii ambitioneze sa ajunga stele ale fotbalului asa cum a fost si este Adrian Bumbescu, care, in ploaia de confetti, a imnanat Trofeul „Cupa Liceelor” editia a IV-a echipei de fotbal a Grupului Scolar Doamna Chiajna din comuna Chiajna. Din partea Inspectoratului Scolar Judetean Ilfov si Agentiei Nationale Antidrog elevii au primit diplome si premii. Golgeterul competitiei a fost elevul Razvan Dumitrescu de la Grupul Scolar Pamfil Seicaru din Ciorogarla, jucator care s-a remarcat atat prin joc dar si prin fru­moasele goluri inscrise in poarta adversari­lor. La finalul festivitatii de premiere, organi­zatorul acestei competitii dl. director Dan Ra­dulian a fost fericit si multumit ca in peri­oada competitiei nu au existat accidentari (oricum medicii de la Serviciul de Ambulan­ta Ilfov au fost la datorie), dar mai ales pen­tru faptul ca de la an la an cei care iube­sc sportul se alatura D.S.J Ilfov pentru spriji­nirea morala si financiara a acestot tineri sportivi din judetul Ilfov. In concluzie, inca o reusita care merita felicitari atat pentru organizatori, sponsori, fostilor fotbalisti de la echipa de aur Steaua, dar mai ales tinerilor sportivi care vor sa faca performanta!

Finala mica: Lic. Energetic Buftea-Gr. Scolar Pamfil Seicaru 1 – 7 Finala mare: Lic. Economic Buftea-Gr. Scolar Doamna Chiajna 1 – 8 Locul I – Grupul Scolar Doamna Chiajna Locul I – Liceul Economic Buftea Locul II – Grupul Scolar Pamfil Seicaru Locul IV – Liceul Energetic Buftea

VIDEO: Curtea din mijlocul strazii. Solutia pe care a gasit-o primarul

În localitatea Chiajna din judeţul Ilfov, o curte ocupă aproape jumătate dintr-o stradă nou construită. Proprietarul nu vrea să îşi mute gardul, aşa cum au făcut vecinii lui care acum se plâng că primăria nu i-a despăgubit şi nici nu a plătit lucrările. Primarul comunei a găsit o solutție: dacă nu îl va convinge pe om să-şi mute gardul, va face sens unic pe stradă.

Strada din localitatea Chiajna se îngustează, brusc, pe o porţiune de aproape 20 de metri. În locul trotuarului, sau al sensului de mers, pietonii şi şoferii dau de un gard înalt de doi metri.

Mi se pare o porcărie că nu s-a făcut şoseaua dreaptă. Aici o bandă dispare pentru 20 de metri. Este periculos şi este foarte incomod”, spune un șofer.

Totul a pornit în urmă cu un an. Locuitorii de pe stradă au primit un document prin care erau rugaţi să mute gardurile curţilor, ca să facă loc unui drum asfaltat.

Ne-au spus că este nevoie de un metru, am fost de acord, dar mi s-au luat doi metri. Nu am fost despăgubiţi”, spune un localnic.

Unul dintre oameni a refuzat să răspundă cererii, până nu primeşte asigurări că primăria va achita toate chletuielile.

Să facă primăria şi să suporte cheltuiala gardului, curentul, gazul şi să dea un termen şi să-l respecte. Vecinii au avut chestia asta şi nu s-a respectat niciun termen, nu pot să zic da”, spune el.

„S-a discutat cu domnul, se discută în continuare, să vedem cum se poate, ori expropriere, ori să mute. Dacă nu, de la anul o să fie sens unic acolo şi o să fie loc atunci. Ştiu că arată inestetic dar, asta este”, spune viceprimarul din Chiajna, Viorel Trifu.

E singura casă aflată în mijlocul drumului! Te pun cei de la Primărie în situaţia să fii rău”, spune un vecin.

Activiştii spun că proprietatea din mijlocul străzii are explicaţii.

Acea şosea trebuia făcută cu autorizaţie de construire şi trebuia ca proprietarul, Primăria Chiajna să fie proprietar pe şosea. Pentru toate curţile, Primăria nu are titlu de proprietate. Este doar o întâmplare că avem doar o curte că de fapt am putea să avem mult mai multe”, spune Nicușor Dan, președintele unui ONG.

Localnicii spun că zona nu este semnalizată şi, mai ales seara, există risc de accidente.

SURSA DIGI24

ocolind Chiajna | pe Splaiul nou

… oare unde-o fi făcută poza asta?

… spre ce dealuri misterioase șerpuiește panglica de asfalt în zare?

… e mai aproape de noi decît credem. Dealul e groapa de gunoi de la Rudeni, iar panglica de asfalt este Splaiul Dîmboviței, pe raza localității Chiajna.

Chiajna este – cred – cea mai lipită localitate ilfoveană de București. Din Militari – pac! – treci de-un semafor și de-un podeț și te afli în altă jurisdicție.

E mare, Chiajna; și e destul de bine-ngrijită, ca localitate; multe drumuri arată impecabil aici și îngrozitor imediat ce intră la loc în Capitală. Splaiul acesta e proaspăt asfaltat, cu iluminat public – ba chiar și cu bănci de stat și de admirat canalul Dîmboviței… Poate e gîndit și ca o mică centură a localității; fiindcă toată lumea, vrînd-nevrînd, trebuie să taie Chiajna pe drumul ce serpuieste prin centru.

Cînd am drum în afara Bucureștiului și trebuie să ies spre Autostradă, mereu o iau prin Chiajna ca să scap de nenorcirea de pe „Armata Poporului”.

Da – e nevoie de acea legătură directă între Ciurel și Autostradă; e nevoie ca de aer. E nevoie ca Bucurestiul sa inceapa sa colaboreze cu Ilfovul. Și, mai ales, ca Ilfovul însuși să înceapă să se poarte ca ceva coerent: comune și orășele între ele, înfrățindu-se cu adevărat și construindu-și legături fiabile.

TRONSONUL A1 – CHIAJNA, LACUL MORII – UVERTURII

Chiajna

Primarul general, Adriean Videanu, le-a
cerut specialistilor sa gaseasca o solutie pentru
inlesnirea circulatiei auto la marginea orasului. Ideea 
edilului general este ca acesul in oras sa fie mult mai 
lejer, iar accesul spre zonele vitale sa se faca pe 
strazi moderne

Astfel, in urmatorii cinci – sase ani, mai multe intrari in 

Bucuresti vor fi largite pentru a prelua traficul. La 
unele dintre ele se lucreaza chiar de acum. Cele mai 
importante sunt cea dinspre autostrada Bucuresti – 
Pitesti, o noua strapungere de-a lungul bulevardului 
Timisoara, o iesire spre viitorul tronson de autostrada 
Bucuresti?- Alexandria?- Craiova, soseaua Alexandriei, 
care a fost deja reabilitata, sos. Giurgiului, sos. 
Berceni si soseaua Vitan-Bucuresti si Splaiul 
Damboovitei.
Din nevoia de a rezolva problema traficului 
la intrarea in Capitala, primarul Adriean Videanu le-a

cerut specialistilor sa gaseasca o solutie pentru 
inlesnirea circulatiei auto la marginea orasului. Ideea 
edilului general este ca accesul in oras sa fie mult mai 
lejer, iar accesul spre zonele vitale sa se faca pe 
strazi moderne. Una dintre cele mai importante 
strapungeri este cea dinspre autostrada Bucuresti – 
Pitesti. Ea va face legatura intre Splaiul 
Independentei, soseaua Ciurel si Autostrada A1. „Avem in 
plan un pasaj care se va desprinde din A1 undeva inainte 
de Carrefour, trece prin Chiajna, trece pe deasupra 
Uverturii, se apropie de Lacul Morii si coboara la sol 
la Ciurel”, isi explica proiectul directorul Directiei 
Transporturi si Siguranta Circulatiei din Primaria 
Capitalei, Gheorghe Udriste. O noua strapungere se va 
face si de-a lungul Bd. Timisoara, ca o a doua cale de 
 iesire din oras. Va fi construit aici si se va continua 
actualul Bd. Timisoara, cu un pasaj suprateran peste 
liniile ferate si soseaua de centura si coborare la sol in 
zona Militari. Specialistii in transporturi au luat deja 
in calcul si o iesire spre viitorul tronson de 
autostrada Bucuresti?- Alexandria – Craiova. Pentru 
aceasta a fost luata in calcul o sosea mai larga in zona 
Prelungirea Ghencea. A patra penetratie va fi pe soseaua 
Alexandriei, care a fost deja reabilitata pe in Piata 
Unirii, pe tronsonul Alexandriei?- Rahova – Cosbuc – 
Regina Maria. A cincea penetratie este Bucuresti – 
Magurele, o iesire secundara spre soseaua de centura. A 
sasea penetratie, la care se lucreaza in prezent, este 
sos. Giurgiului, cu supralargire pe traseul Gara 
Progresul – Cimitirul Bellu (sura Mare). O alta 
penetratie va fi sos. Berceni, care a fost reabilitata 
partial. Acum se cauta o solutie de modernizare intre 
Big Berceni si linia de centura, unde se are in vedere 
si un pasaj peste soseaua de centura. si iesirea spre 
Constanta va fi modernizata. soseaua Vitan – Bucruresti si 
Splaiul Dambovitei vor crea un racord spre Autostrada 
Bucuresti – Constanta, Splaiul Damboovitei – de la sos. 
Mihai Bravu pe la linia de centura. Mai exista o solutie 
care presupune poduri si pasaje peste linia de centura 
din Splaiul Dambovitei, cu plecare din Mihai Bravu, tinta 
fiind tot iesirea spre Autostrada Bucuresti – Constanta. 
Urmatoarea penetratie, care vizeaza tot autostrada 
Soarelui este Bd. Theodor Pallady – Camil Ressu – 
Autostrada A2, care a fost deja modernizata si urmeaza a 
fi semnalizata.
Estul orasului nu este 
uitat Bucuresti – Pantelimon va fi inclusa si ea in 
programul de reabilitare in 2007/2008, chiar daca 
prioritara pentru accesul spre Constanta este iesirea 
dinspre autostrada. Lucrarile la sos. Colentina si 
iesirea catre Urziceni si Constanta au fost deja 
atribuite si in curand vor incepe lucrarile. in acest 
context, si Piata Obor va fi modernizata, iar in viitor, 
in Planul de Urbanism General, va fi prevazuta largirea 
la 3 benzi/sens, cu linie de tramvai.De-a lungul soselei 
Colentina, la intersectia cu Doamna Ghica, va fi 
construit un pasaj suprateran si e posibil sa apara un 
nou pasaj si la intersectia cu Fundeni. Iesirea catre 
stefanesti va avea si ea, in viitor, un pasaj peste 
calea ferata, in apropierea liniei de centura. sos. Dna 
Ghica – Petricani e deja modernizata si va fi 
configurata pentru ca de aici va pleca autostrada 
Bucuresti – Brasov, va aparea si aici un pasaj, iar 
drumul se va largi la 3 benzi pe sens. Pasajul 
suprateran pleaca de la statia de metrou Aurel Vlaicu, 
trece peste Calea Floreasca si peste Str. Barbu 
Vacarescu. Primaria Sectorului 2 va face, pe fonduri 
PHARE, si pasaj peste calea ferata Bucuresti – 
Constanta. Primaria Capitalei elaboreaza studiul de 
fezabilitate pentru modernizarea si largirea strazii 
Avionului, care va avea pasarela peste calea ferata 
Bucuresti – Constanta. Traseul este Strada Avionului – 
Drumul Nisipoasa – cartierul Henri Coanda. Pe sub pista 
Aeroportului Baneasa va fi pasaj subteran dinspre Drumul 
Pipera – Teisani – soseaua de centura. sos. 
Bucuresti – Ploiesti este deja in curs de modernizare la 
3 benzi pe sens, intre podul de la Otopeni si Baneasa. 
Vor fi si doua pasaje supraterane in zona comerciala 
Baneasa si unul subteran, de la pista Aeroportului 
Baneasa pe la podul de peste Herastrau, care va 
subtraversa intersectia Bd-ului Aerogarii cu Bd. Ion 
Ionescu de la Brad. si legatura DN1 si soseaua Bucuresti 
– Targoviste va intra in modernizare, prin Bd. Ion Ionescu 
de la Brad si str. Ionescu Sisesti. Ea va permite 
ocolirea orasului pentru iesirea in Chitila. 
Supralargirea podului de cale ferata
O penultima 
penetratie a muni-cipalitatii o reprezinta soseaua 
Chitilei la care se lucreaza de cativa ani buni si mai 
urmeaza a fi modernizata linia de tramvai. Concomitent, 
primaria studiaza supralargirea podului de cale ferata 
de peste Calea Grivitei, care va avea trei benzi de 
circulatie pe sens si doua linii de tramvai. Ultima 
penetratie din planurile primariei este prevazuta pe 
Calea Giulesti. Municipalitatea studiaza realizarea unei 
penetrari din Crangasi, spre Lacul Morii, pana la linia de 
centura, fie prin Chiajna, fie direct pe soseaua de
centura catre Chitila.

  • adevarul.ro

Tariceanu promite ca nu va tine discursuri in biserica

Premierul Tariceanu si-a inceput, marti, discursul in fata autoritatilor din Chiajna spunand ca unii  oameni politici merg la biserica pentru a tine discursuri si nu pentru slujba  religioasa.
“Asa cum ati vazut in ultimul timp, a aparut o noua moda: oamenii politici merg  la biserica pentru a tine discursuri, desi cetatenii vin la biserica pentru  slujba religioasa. Eu nu voi face acest lucru”, a declarat, marti, Tariceanu, in  fata autoritatilor locale si a localnicilor din Chiajna.
Declaratia premierului, chiar daca nu contine niciun nume, se refera fara  echivoc la singurul politician roman care a avut discursuri in biserica –  presedintele Traian Basescu, aflat, de Paste, la Sibiu si recent la manastiri  din Moldova.
Primarul liberal, Mircea Minea, a afirmat ca  prezenta si vorbele premierului la Chiajna l-au “imbarbatat”  si a anuntat ca va candida pentru un nou mandat, desi nu mai avea aceasta  intentie.
“Daca nu veneati nu mai candidam. Acum voi candida pentru ca vad ca pot colabora  cu Guvernul. Vreau sa va multumesc pentru caldura pe care ne-ati bagat-o pe  teava, pe instalatii, in 1997 cand erati ministru al industriilor”, a afirmat Minea.
Cu toate indemnurile primarului si premierului, localnicii au evitat sa puna  intrebari, asa ca Tariceanu a inceput sa ii intrebe pe localnici: “Aveti  servicii bancare? Aveti supermarket? Aveti transport public?”.

Chiajna, comuna sportului

Daca edilii Capitalei au ramas doar la stadiul de promisiuni in ceea ce priveste demararea lucrarilor pentru construirea sau modernizarea bazelor sportive din Bucuresti, in schimb, in comuna Chiajna lucrurile se misca mult mai repede.La 15 decembrie va fi inaugurata in localitatea ilfoveana o moderna Sala Polivalenta, cu o capacitate de peste 2.000 de locuri. Sala a€ Concordiaa€ din Chiajna a fost proiectata si executata respectandu-se toate cerintele pentru a putea gazdui meciuri internationale de handbal, baschet, volei sau futsal. De altfel, presedintele Federatiei Romane de Handbal, Cristian Gatu, a vizitat in cateva randuri noua constructie, aratandu-se impresionat de cele vazute. Acesta chiar a promis ca va lua in calcul varianta organizarii meciurilor echipelor nationale de handbal la Chiajna. Pana atunci, in comuna de langa Bucuresti s-a disputat un meci international de fotbal feminin, Romania – Bulgaria, scor 1-0. Situat chiar langa moderna Sala Polivalenta, stadionul pe care a avut loc aceasta partida se afla intr-un proces general de cosmetizare.

Concret, s-a turnat fundatia pentru instalarea nocturnei, se lucreaza la marirea capacitatii tribunelor pana la 10.000 de locuri, se construieste o noua tribuna oficiala, cu loja si restaurant, s-a aprobat proiectul acoperirii in intregime a tribunelor si s-a dat comanda pentru o tabela electronica de ultima generatie. In plus, echipa locala, pregatita de Lita Dumitru, va avea un cantonament ultramodern, aflat la stadiul de finisaj, iar vestiarele si celelalte camere destinate observatorilor, arbitrilor si conferintelor de presa arata ca in Vest. Mai mult, in satul Rosu, ce apartine comunei, s-a dat in folo-sinta si un teren sinte-tic de fotbal, care a fost omologat de forurile competente, iar primarul din Chiajna, Mircea Minea, promite in scurt timp si alte investitii in sport.

Adrian Bumbescu: „Am venit  la Chiajna de foame!”  Clubul de fotbal din Chiajna dispune deja de un important centru de copii si juniori. Printre antrenorii de la Concordia se numara Radu Troi, Costica Zamfir si Adrian Bumbescu. Am venit la Chiajna de foame!, a precizat ultimul, castigatorul Cupei Campionilor Europeni din 1986 fiind impresionat de ceea ce a gasit la doi pasi de Bucurestia. Este si normal daca ne gandim ca la Chiajna copiii nu platesc sedintele de pregatire, primesc echipament gratuit, mingile li se schimba la fiecare trei luni, iar de Sarbatori chiar sunt recompensati. Ultima prima, de Craciun, va fi in valoare de cate 150 RON.

Primarul Mircea Minea emancipeaza Chiajna

STIRI 2001
Comuna Chiajna va fi racordata la reteaua de apa si canalizare a Bucurestiului in cel mult doi ani, declara primarul localitatii, Mircea Minea. La initiativa asa a fost realizat un proiect de alimentare cu apa care asigura o cantitate de 2247 metri cubi pe zi pentru comuna amintita. Mircea Minea declara ca demersurile sale se inscriu intr-un program de emancipare edilitara care va culmina cu construirea unui circuit automobilistic pentru formula unu, asemanator celui de la Monza. Pana atunci insa, primarul lanseaza „o strigare” catre toti chiejnenii pentru plata racordarii la conducta de gaz metan, adusa cu mare cheltuiala si efort in comuna. (M.T.)

Primarul Mircea Minea a construit o noua sala de sport


La inceputul acestei luni, Primaria Chiajna si Grupul Scolar Doamna Chiajna din localitate au fost amfitrionii unui eveniment de exceptie. Cu invitati de seama, intr-un cadru festiv, primarul Mircea Minea si directoarea unitatii de invatamant, Gabriele Ilisie, au inaugurat o moderna sala de sport. Printre numerosii invitati la taierea panglicii s-au numarat presedintele Agentiei Nationale pentru Sport, Octavian Belu, secretarul de stat Marin Petrache, comandantul Clubului Sportiv Steaua, George Boroi, directorul Directiei Sportive Ilfov, Dan Radulian, si inspectorul scolar general, Ion Cornaciu. Pentru invatamantul din judetul nostru evenimentul a avut dubla insemnatate. Cu aceeasi ocazie a fost lansata si revista ?Noi?, editata de catre Inspectoratul Scolar.

Primarul Minea – un sustinator al invatamantului de calitate in Chiajna Investitiile consistente, efectuate pe parcursul mai multor ani de catre Primaria Chiajna in unitatile de invatamant  invatamant din localitate, dovedesc interesul deosebit pe care primarul Mircea Minea impreuna cu membrii Consiliului Local il acorda actului educational din comuna. Constienti ca formarea noilor generatii depinde atat de calitatea predarii, cat si de conditiile in care elevii si cadrele didactice isi desfasoara activitatea, alesii locali au sustinut financiar realizarea mai multor proiecte in scolile din Chiajna. Ultima mare investitie derulata in comuna a fost constructia salii de sport la Liceul Doamna Chiajna. Lucrarile au fost demarate anul trecut si in cateva luni complexul a fost pus la dispozitia elevilor si a profesorilor. Conditiile oferite sunt unele de exceptie si asta, deoarece administratia nu a fost zgarcita la momentul alocarii fondurilor necesare ridicarii acestei constructii.

Invitati de seama la inaugurare
La inaugurarea fastuoasa au raspuns invitatiei primarului Mircea Minea oaspeti de seama din viata politica, sportiva si economica. Au fost prezenti secretarul de stat Marin Petrache, comandantul Clubului Sportiv Steaua, George Boroi, directorul Directiei de Sport Ilfov, Dan Radulian si inspectorul general Ion Cornaciu. La unison, invitatii au avut doar cuvinte de lauda in ceea ce priveste noua sala de sport. Conditiile pe care le au la acest moment elevii Liceului Doamna Chiajna sunt unele de exceptie, dar si de invidiat de alte unitati scolare. Utilata modern, noua sala raspunde cerintelor elevilor si ale profesorilor in ceea ce priveste practicarea mai multor sporturi. De asemenea, spatiul generos aflat la dispozitie permite desfasurarea in respectiva incinta a mai multor ore de educatie fizica deodata.

Vremea Chiajna

Chiajna
cer senin
14.3 ° C
16.7 °
12.8 °
93 %
1kmh
0 %
mar
25 °
mie
27 °
joi
28 °
vin
30 °
sâm
28 °