Acasă Chiajna - Arhiva

Chiajna - Arhiva

Arhiva. Totalitatea actelor sau documentelor unei instituții, unui oraș sau unui sat care se referă la activitatea lor din trecut.

TRONSONUL A1 – CHIAJNA, LACUL MORII – UVERTURII

Chiajna

Primarul general, Adriean Videanu, le-a
cerut specialistilor sa gaseasca o solutie pentru
inlesnirea circulatiei auto la marginea orasului. Ideea 
edilului general este ca acesul in oras sa fie mult mai 
lejer, iar accesul spre zonele vitale sa se faca pe 
strazi moderne

Astfel, in urmatorii cinci – sase ani, mai multe intrari in 

Bucuresti vor fi largite pentru a prelua traficul. La 
unele dintre ele se lucreaza chiar de acum. Cele mai 
importante sunt cea dinspre autostrada Bucuresti – 
Pitesti, o noua strapungere de-a lungul bulevardului 
Timisoara, o iesire spre viitorul tronson de autostrada 
Bucuresti?- Alexandria?- Craiova, soseaua Alexandriei, 
care a fost deja reabilitata, sos. Giurgiului, sos. 
Berceni si soseaua Vitan-Bucuresti si Splaiul 
Damboovitei.
Din nevoia de a rezolva problema traficului 
la intrarea in Capitala, primarul Adriean Videanu le-a

cerut specialistilor sa gaseasca o solutie pentru 
inlesnirea circulatiei auto la marginea orasului. Ideea 
edilului general este ca accesul in oras sa fie mult mai 
lejer, iar accesul spre zonele vitale sa se faca pe 
strazi moderne. Una dintre cele mai importante 
strapungeri este cea dinspre autostrada Bucuresti – 
Pitesti. Ea va face legatura intre Splaiul 
Independentei, soseaua Ciurel si Autostrada A1. „Avem in 
plan un pasaj care se va desprinde din A1 undeva inainte 
de Carrefour, trece prin Chiajna, trece pe deasupra 
Uverturii, se apropie de Lacul Morii si coboara la sol 
la Ciurel”, isi explica proiectul directorul Directiei 
Transporturi si Siguranta Circulatiei din Primaria 
Capitalei, Gheorghe Udriste. O noua strapungere se va 
face si de-a lungul Bd. Timisoara, ca o a doua cale de 
 iesire din oras. Va fi construit aici si se va continua 
actualul Bd. Timisoara, cu un pasaj suprateran peste 
liniile ferate si soseaua de centura si coborare la sol in 
zona Militari. Specialistii in transporturi au luat deja 
in calcul si o iesire spre viitorul tronson de 
autostrada Bucuresti?- Alexandria – Craiova. Pentru 
aceasta a fost luata in calcul o sosea mai larga in zona 
Prelungirea Ghencea. A patra penetratie va fi pe soseaua 
Alexandriei, care a fost deja reabilitata pe in Piata 
Unirii, pe tronsonul Alexandriei?- Rahova – Cosbuc – 
Regina Maria. A cincea penetratie este Bucuresti – 
Magurele, o iesire secundara spre soseaua de centura. A 
sasea penetratie, la care se lucreaza in prezent, este 
sos. Giurgiului, cu supralargire pe traseul Gara 
Progresul – Cimitirul Bellu (sura Mare). O alta 
penetratie va fi sos. Berceni, care a fost reabilitata 
partial. Acum se cauta o solutie de modernizare intre 
Big Berceni si linia de centura, unde se are in vedere 
si un pasaj peste soseaua de centura. si iesirea spre 
Constanta va fi modernizata. soseaua Vitan – Bucruresti si 
Splaiul Dambovitei vor crea un racord spre Autostrada 
Bucuresti – Constanta, Splaiul Damboovitei – de la sos. 
Mihai Bravu pe la linia de centura. Mai exista o solutie 
care presupune poduri si pasaje peste linia de centura 
din Splaiul Dambovitei, cu plecare din Mihai Bravu, tinta 
fiind tot iesirea spre Autostrada Bucuresti – Constanta. 
Urmatoarea penetratie, care vizeaza tot autostrada 
Soarelui este Bd. Theodor Pallady – Camil Ressu – 
Autostrada A2, care a fost deja modernizata si urmeaza a 
fi semnalizata.
Estul orasului nu este 
uitat Bucuresti – Pantelimon va fi inclusa si ea in 
programul de reabilitare in 2007/2008, chiar daca 
prioritara pentru accesul spre Constanta este iesirea 
dinspre autostrada. Lucrarile la sos. Colentina si 
iesirea catre Urziceni si Constanta au fost deja 
atribuite si in curand vor incepe lucrarile. in acest 
context, si Piata Obor va fi modernizata, iar in viitor, 
in Planul de Urbanism General, va fi prevazuta largirea 
la 3 benzi/sens, cu linie de tramvai.De-a lungul soselei 
Colentina, la intersectia cu Doamna Ghica, va fi 
construit un pasaj suprateran si e posibil sa apara un 
nou pasaj si la intersectia cu Fundeni. Iesirea catre 
stefanesti va avea si ea, in viitor, un pasaj peste 
calea ferata, in apropierea liniei de centura. sos. Dna 
Ghica – Petricani e deja modernizata si va fi 
configurata pentru ca de aici va pleca autostrada 
Bucuresti – Brasov, va aparea si aici un pasaj, iar 
drumul se va largi la 3 benzi pe sens. Pasajul 
suprateran pleaca de la statia de metrou Aurel Vlaicu, 
trece peste Calea Floreasca si peste Str. Barbu 
Vacarescu. Primaria Sectorului 2 va face, pe fonduri 
PHARE, si pasaj peste calea ferata Bucuresti – 
Constanta. Primaria Capitalei elaboreaza studiul de 
fezabilitate pentru modernizarea si largirea strazii 
Avionului, care va avea pasarela peste calea ferata 
Bucuresti – Constanta. Traseul este Strada Avionului – 
Drumul Nisipoasa – cartierul Henri Coanda. Pe sub pista 
Aeroportului Baneasa va fi pasaj subteran dinspre Drumul 
Pipera – Teisani – soseaua de centura. sos. 
Bucuresti – Ploiesti este deja in curs de modernizare la 
3 benzi pe sens, intre podul de la Otopeni si Baneasa. 
Vor fi si doua pasaje supraterane in zona comerciala 
Baneasa si unul subteran, de la pista Aeroportului 
Baneasa pe la podul de peste Herastrau, care va 
subtraversa intersectia Bd-ului Aerogarii cu Bd. Ion 
Ionescu de la Brad. si legatura DN1 si soseaua Bucuresti 
– Targoviste va intra in modernizare, prin Bd. Ion Ionescu 
de la Brad si str. Ionescu Sisesti. Ea va permite 
ocolirea orasului pentru iesirea in Chitila. 
Supralargirea podului de cale ferata
O penultima 
penetratie a muni-cipalitatii o reprezinta soseaua 
Chitilei la care se lucreaza de cativa ani buni si mai 
urmeaza a fi modernizata linia de tramvai. Concomitent, 
primaria studiaza supralargirea podului de cale ferata 
de peste Calea Grivitei, care va avea trei benzi de 
circulatie pe sens si doua linii de tramvai. Ultima 
penetratie din planurile primariei este prevazuta pe 
Calea Giulesti. Municipalitatea studiaza realizarea unei 
penetrari din Crangasi, spre Lacul Morii, pana la linia de 
centura, fie prin Chiajna, fie direct pe soseaua de
centura catre Chitila.

  • adevarul.ro

Lacul Rosu – Chiajna

Comentarii despre Lacul Rosu – Chiajna Judetul: Ilfov, Localitatea: Chiajna

Balta s-a deschis de curand, este aproape de Bucuresti, drumul este bun, pe drumul principal prima la dreapta, chiar unde se termina padurea. Se pescuieste si noaptea, din cate am inteles. Specii: paznicul spune ca ar fi si peste mare, crap si rapitor, dar din cate am vazut eu nu se prinde decat caras maricel la 400-500g si doar la patratica. Momeli: patratica.

Informatii oferite de Mitrache Florin

Data comentariului: 03-07-2007.

 Data partidei: 01-07-2007 – Taxa: 50lei/12ore – Impresii despre drum/caile de acces: Drumul bun, nu stiu daca pe ploaie se poate ajunge pe balta (ma refer la portiunea cu pamant); oricum nu poti sa aduci masina langa tine. Pe dig nu te lasa sa inti cu ea (doar daca esti cunoscut cu patronul cred). – Momeli utilizate: Eu personal am cautat romanescul, am dat cu montura hair/rig cu porumb conservat cu diferite arome. Prietenul cu care am fost a dat la bomba cu pufuleti si a luat novac. – Comentariu despre partida: Nu prea mi-a lasat o impresie deosebita aceasta balta, dar urmeaza sa mai fac o iesire pe ea sa-i vad potentialul. Apa scazuta tare, dar dupa spusele patronului ar exista ceva peste de luat in seama prin ea. Am auzit spunandu-i unui pescar ca poate lua orice peste, indiferent de masura sau specie pentru ca vrea sa scoata tot pestele din aceasta balta si sa-l populeze cu „bucati de bucati”, dar asta la primavara. Majoritatea pescarilor au dat cu bomba, dar de prins nu prea au prins decat 1-2 novaci, 4-6 ciortanici si cam atat. Repet, balta foarte scazuta si nu prea poate gazdui un numar prea mare de pescari, masina trebuie sa o lasi sus in deal. Informatii cu caracter statistic: – Am folosit un nr. de 3 scule (lansete si undite) – Regimul de pescuit impus: Se poate retine pestele, in limita cantitatii admise   – Cantitatea max. de peste ce poate fi retinuta: 5 kg

Informatii oferite de: Radu Stefan, Bucuresti

Data comentariului: 26-06-2007.

– Data partidei: 26-06-2007 – Taxa: 50lei/zi – Impresii despre drum/caile de acces: Venind din Bucuresti la iesire din Rosu urmeaza o padure, se face prima la dreapta dupa padure si se merge 500 de metri pe un drum pietruit si se coboara pe un dig ce desparte cele 2 bazine.                  – Momeli utilizate: Porumb, patratica.                    – Comentariu despre partida: E prima oara cand vin pe balta {a fost inchisa si populata 4 ani}. La prima partida pe aceasta balta am prins 2 ciortani 1.5kg si 2kg am scapat alti 2 poate ceva mai mari 3-4kg {apa e cam mica la mal din cauza ca balta e inundata din Dambovita, doar e seceta} si caras maricel. Balta e de viitor dar sa scapam de canicula si sigur va manca mai bine.                     Informatii cu caracter statistic: – Cantitatea de peste prins (total kg/specie): Caras: 3 kg; Crap: 3 kg; – Am folosit un nr. de 6 scule (lansete si undite) – Este permis pescuitul nocturn – Regimul de pescuit impus: Se poate retine pestele, in limita cantitatii admise   – Cantitatea max. de peste ce poate fi retinuta: 5 kgInformatii oferite de: Damian Costin, Bucuresti

Groapa de gunoi ecologica

10 Septembrie 1999 – MONA STOICA

Bucurestiul are groapa de gunoi ecologica.

In sfirsit, Capitala are,de ieri, o groapa ecologica de depozitare a deseurilor. Ea se afla in
Giulesti-Sirbi, comuna Chiajna, la aproximativ 15 km de centrul Capitalei. Aceasta este amenajata dupa standardele internationale,fiind prevazuta cu celule ecologice, care nu permit infiltrarea deseurilor in pinza freatica. Investitia, de circa 40 de milioane dolari, este suportata de firma romano-germana Iridex Group, pe o perioada de 20 de ani, timp in care groapa va fi extinsa pe o suprafata de 16 hectare. Capacitatea Gropii Chiajna este de 250.000tone de gunoi pe an, ceea ce este insuficient, in conditiile in care Capitala produce anual aproximativ 700.000 tone deseuri. Pentru depozitarea, aici, a unei singure tone de deseuri, taxa este de
8,5dolari, avind prioritate sectoarele 1, 6 si 5, care se afla la odistanta de circa 12 km de aceasta groapa. Viorel Lis, primarul general al Capitalei, insotit de o liota de directori ai primariei, a descins ieri in Chiajna, pentru a inaugura „minunea”.

Deocamdata, Groapa Chiajna are o singura celula, urmind ca in urmatorii ani sa fieamenajate inca patru celule, in functie de cerere. Primarul general spune ca deschiderea acestei prime gropi ecologice este cea mai marerealizare de pina acum a municipalitatii. In prima jumatate a anului viitor, va fi data in folosinta cea de-a doua groapa ecologica, in  comuna Vidra, primaria incheind deja contractul de executie a acesteia. Dupa deschiderea gropii de la Vidra, care va deservi sectoarele 2, 3 si 4 ale Capitalei, Groapa Glina va fi neutralizata, avind in vedere ca aceasta a devenit un adevarat focar de infectie.”Groapa Glina va deveniin citeva luni un adevarat parc, pentru ca asa nu se mai poate, aceasta fiind, in prezent, o adevarata sursa de poluare, care trebuie eliminata”, a declarat ieri Viorel Lis

 

SESIZARE – Primaria Chiajna ! Parcarea neregulamentara pe trotuare in Chiajna

Dl Primar va rugam frumos,daca se poate sa rezolvati problema du domnii care isi tin masinile (dubitele si camioanele)la poarta de ani de zile sau care parcheaza masiniile pe trotuar, Uitati-va numai pe langa cimintir sa vedeti cum se blocheaza trotuarul neregulamentar. Daca un cetatean este nevoit sa treaca pe acolo, atunci sa ocoleasca masiniile folosind soseaua ? .Copiii au crescut,vor sa iasa si iei la poarta…nu avem timp sa mergem mereu in parc… Va rugam frumos O zi buna !

www.chiajna.com

Primarul Mircea Minea emancipeaza Chiajna

STIRI 2001
Comuna Chiajna va fi racordata la reteaua de apa si canalizare a Bucurestiului in cel mult doi ani, declara primarul localitatii, Mircea Minea. La initiativa asa a fost realizat un proiect de alimentare cu apa care asigura o cantitate de 2247 metri cubi pe zi pentru comuna amintita. Mircea Minea declara ca demersurile sale se inscriu intr-un program de emancipare edilitara care va culmina cu construirea unui circuit automobilistic pentru formula unu, asemanator celui de la Monza. Pana atunci insa, primarul lanseaza „o strigare” catre toti chiejnenii pentru plata racordarii la conducta de gaz metan, adusa cu mare cheltuiala si efort in comuna. (M.T.)

Miracolul de Chiajna

Catalin NICOARA – 2007-05-11

Miracolul de Chiajna Comuna lipita de Capitala gazduieste doua baze sportive de exceptie, doua sali de lux, iar echipa de fotbal, Concordia, este cu un picior in Divizia B.

Scornicesti si Moreni au avut echipe de prima liga. Noi nu putem sa ajungem acolo? Ba da! (Mircea Minea, primar Chiajna)
Primarul Mircea Minea a reusit cateva achizitii de marca, aducand in staff-ul tehnic nume grele precum Lita Dumitru, Adrian Bumbescu sau Radu Troi Am conceput totul pe principii de management si de marketing. Nu singur, am avut lungi discutii cu speciali sti in diverse domenii. Am simtit nevoia de a crea un brand. Nu, nu este Gigi Becali, nu este Nicolae Badea, nici macar George Copos. E vorba numai de primarul din Chiajna, Mircea Minea, insa ceea ce se petrece in comuna pe care o conduce (de trei mandate!) depaseste orice inchipuire. Intrigati de zvonurile despre realizarile din Chiajna, reporterii Sport4all au ajuns in localitatea cu numai 8.000 de locuitori, dar cu Sala Polivalenta de 2.000 de locuri si cu un stadion in extindere in care vor incapea, in viitorul apropiat, aproape 10.000 de spectatori. La concurenta cu Capitala Primul soc se produce in momentul in care ajungi pe locul fostei gropi de gunoi a comunei. Muncitorii trudesc din greu, dar eforturile par deja rasplatite: in dreapta se afla Sala Polivalenta, cu un design si cu dotari care rivalizeaza cu acelea ale salilor Floreasca sau Ioan Kunst- Ghermanescu din Bucuresti.


Sala Concordia din Chiajna a fost proiectata si executata respectandu-se toate cerintele pentru a putea gazdui meciuri internationale de handbal, baschet, volei sau futsal. De altfel, presedintele Federatiei Romane de Handbal, Cristian Gatu, a vizitat in cateva randuri noua constructie, aratandu- se impresionat de cele vazute. Tabela electronica si tribune acoperite In stanga se lucreaza de zor la modernizarea stadionului, pe care isi desfasoara activitatea echipa comunei, Concordia. Deja s-au desfa- surat meciuri internationale de juniori sau de fotbal feminin, insa arena trebuie cosmetizata pentru aventura formatiei-fanion in Divizia B. Prea multi pasi pana la promovare nu ar mai fi de facut, astfel ca toata lumea se grabeste: trebuie marita capacitatea tribunelor pana la 10.000 de locuri, se construie ste o noua tribuna oficiala, cu loja si restaurant, sa aprobat proiectul acoperirii in intregime a tribunelor si s-a dat comanda pentru o tabela electronica de ultima generatie. Echipa locala are un cantonament ultramodern, aflat iar vestiarele si camerele destinate observatorilor, arbitrilor si conferintelor de presa sunt la nivel occidental.

Barci pentru salvarea mingilor In satul Rosu, care apartine comunei, s-a dat in folosinta si un teren sintetic de fotbal, care a fost omologat de forurile competente, astfel incat pe el isi desfasoara activitatea echipa a doua a clubului Concordia, formata din juniori republicani, si care evolueaza in liga a 4-a. Numai gazonul a costat 250.000 de euro, iar decorul este exceptional, arena aflandu-se pe malul lacului! Singura problema o avem cand respinge cate unul mai puternic si se duc mingile in apa. Dar pentru primavara si toamna avem barci pentru recuperarea mingilor, iar vara copiii se duc de placere dupa ele, inot, au explicat ingrijitorii superbei baze.

Tariceanu: Cat costa metrul de teren? Unul dintre cei mai importanti oaspeti sositi la Chiajna, in ultimul timp, a fost insusi premierul Calin Popescu Tariceanu, care s-a declarat incantat de realizarile primarului liberal Minea. Dupa ce a vazut cat de mult s-a schimbat comuna, in sens pozitiv, primul ministru nu s-a putut abtine si a intrebat: Cat costa metrul de teren?. Realitatea este ca, in ultimii doi ani, pretul terenului a crescut incredibil, de la 45 euro/mp, la 200 euro/mp.
Gazda pentru fetele lui Tadici? Nationala de handbal feminin va sustine doua partide amicale pe teren propriu, inaintea dublei decisive cu Suedia, din luna iunie, pentru calificarea la Mondialul de anul viitor, din Franta. Disputele ar putea fi gazduite de Sala Polivalenta din Chiajna, acolo unde handbalistele tricolore s-au mai pregatit si s-au declarat foarte multumite de conditiile oferite: Ne-am antrenat, la un moment dat, vreme de aproape o saptamana, la Chiajna, unde ne-am simtit excelent. Sala de acolo este foarte moderna, din toate punctele de vedere, iar facilitatile oferite cred ca o situeaza pe primul loc in tara noastra, marturisea selectionerul Tadici.

Alegeri 2016 – PNL Chiajna

Numele meu este Ofiteru Cornel Constantin, am 42 de ani si sunt unul dintre voi, un om care a copilarit aici, in Chiajna. Am trait alaturi de oamenii comunei, bucurii si necazuri, am avut ca fiecare, suisuri si coborasuri, reusite dar si clipe grele.

* Majoritatea dintre voi ma cunoasteti si stiti ca sunt, mai degraba, un cetatean decat un politician si ca sunt omul care intelege nevoile oamenilor.

* Sunt casatorit si sunt un om implinit profesional.

* Sunt licentiat in stiinte Administrative din 2009, Masterand in Politici Publice si Intregrare Europeana din 2012, absolvent a mai multor cursuri de specializare, Regionalizare si descentralizare in 2013, Accesare fonduri Europene in 2014, Menagementul performantei in administratie publica in 2015, iar din anul 2004 si pana in prezent sunt consilier judetean al Consiliului Judetean llfov.

* Cunosc bine valoarea vorbelor si a faptelor si nu am niciun motiv pentru a aluneca in viata corupta a celor care vaneaza functii publice pentru interese personale.

* Dincolo de toate acestea, si pentru mine Chiajna inseamna acasa. Si cu totii stim ca, acasa este locul pe care vrei sa-l stii curat, sigur si imbelsugat. 

Primaria nu este fabrica de bani. Bugetul se construieste, iar pentru asta trebuie sa incurajam mediul de afaceri, sa fim parteneri activi in proiecte si sa rezolvam rapid documentatiile necesare. Dar pentru asta e nevoie de un primar care sa nu ne vada ca pe o localitate a ambitiilor mici si proiectelor personale, ci de unul care, in urmatorii ani sa se implice si sa atraga proiecte din fonduri Europene pentru dezvoltarea comunei noastre. E simplu, trebuie sa stii, sa poti si sa vrei.

* Ma doare sufletul sa vad cum spatiul verde e doar o lozinca, iar blocurile cresc in locul caselor!!! Mediul, dezvoltarea si sanatatea noastra sunt privite cu nepasare. Cum ajung copiii nostri sa viseze la locuri de joaca in parcuri „electorale” doar in prag de campanie. Ce e de facut? Simplu: Chiajna are nevoie de un om harnic si pregatit. Nu de amatorisme si demagogii. Si ma bucur ca pot veni astazi in fata voastra, in postura de candidat la functia de primar al comunei noastre, alaturi de o echipa puternica, formata din oameni pregatiti ce vor si au puterea sa schimbe fata comunei

Chiajna merita un ALTFEL de PRIMAR!

PNL

Ştefan Luchian – Sălciile de la Chiajna, Muzeul Naţional de Artă din Cluj

Ştefan Luchian - Sălciile de la Chiajna, Muzeul Naţional de Artă din Cluj
Ştefan Luchian - Sălciile de la Chiajna, Muzeul Naţional de Artă din Cluj
Ştefan Luchian - Sălciile de la Chiajna, Muzeul Naţional de Artă din Cluj
Ştefan Luchian – Sălciile de la Chiajna, Muzeul Naţional de Artă din Cluj

Chiajna – o asezare rurala care prefateaza reintrarea Romaniei in Europa

Cronica Romana – Luni, 20 Iunie 2005

Tiberiu Stama

In periplurile mele prin tara s-a aflat si o asezare rurala situata doar la doi pasi de Capitala – comuna Chiajna, este una din asezarile judetului Ilfov pe care am revazut-o dupa mai bine de doua decenii. N-am recunoscut-o! Ulitelor de pamant sau cel mult pietruit le-a luat locul benzi de asfalt care te fac sa nu simti de fel trecerea din Marele Oras intr-o doar aparenta asezare comunala. La drept vorbind, Chiajna nu mai este o asemenea asezare, ci tinde sa devina, pe zi ce trece, fie unul din orasele ilfovene, fie – cum si-ar dori unii – un cartier la marginea Bucurestiului, mai exact o extindere a Sectorului 6. Cu care de fapt incepe sa se si confunde…
S-a construit mult la Chiajna, in cele doua decenii care au trecut de la ultimul meu popas pe aceste meleaguri. S-a construit sistematic si mai ales cu gust. Latura estetica a constructiilor se evidentiaza nu numai prin ceea ce au infaptuit tot mai multi locuitori ai acestei asezari, in folosul strict al lor, ci si prin asezamintele cultural-sociale, tot mai numeroase. Aproape al nu exista strada – notiunea de ulita a disparut literalmente – care sa nu gazduiasca o asemenea constructie in folosul tuturor, al celor peste 15.000 de suflete care traiesc, muncesc si se bucura la Chiajna de conditii de viata net deosebite de ceea ce inca nu intalnim mai peste tot in tara. La sate si din pacate si la orase.
Primaria – O.K.!
Ca om de sport m-a impresionat placut in mod deosebit ceea ce s-a realizat si este doar un inceput! In domeniul infrumusetarii vietii celor din Chiajna prin grija pentru generatiile tinere. Pentru copii si elevi. Si unii si altii avand la dispozitie mijloace de practicare a exercitiilor fizice, inca de la cea mai frageda varsta. Imaginati-va ca pe langa scolile generale din Chiajna precum si la grupul scolar fiinteaza si gradinite. Cu alte cuvinte mogaldetelor de 3-4 ani, care isi fac intrarea in invatamantul prescolar li se ofera prilejul de a ramane in retea pana in anii maturitatii. Alaturi de familie, scoala ii formeaza si ii modeleaza pentru viata, intr-o maniera cu totul deosebita, in raport cu ceea ce am intalnit in alte asezari rurale. De la clase spatioase, ultramoderne, dotate cu aparatura de ultima generatie la – atentie! – sali si terenuri de sport cum si-ar dorit toti copiii si elevii din Romania. Da, terenuri si sali de sport care semnifica o preocupare speciala pentru dezvoltarea armoniasa a tinerelor vlastare din Chiajna. O preocupare ce apartine, in primul rand, celor doi fii ai asezarii, primarul Mircea Minea si viceprimarul Viorel Trifu. Amandoi oameni de sport. Dar, in prima tinerete, adversari. Minea era titular la lotul fotbalistilor din Ghencea, Trifu se apropiase trup si suflet de cei din Parcul cu Platani. Este cunoscuta indeobste rivalitatea dintre Steaua si Progresul, aproape la fel de acerba precum cea dintre Steaua si Rapid sau Steaua si Dinamo… Treptat, insa orgoliile fotbalistice ale celor doi fii ai Chiajnei s-au estompat pana la totala disparitie. Acum sunt ca doi frati buni, de la aceeasi mama, pusi pe treaba, hotarati sa faca din Chiajna – cum mi-au si marturisit – un fel de portdrapel al tarii in Europa. O asezare rurala care sa prefateze reintrarea Romaniei pe continetul nostru.
Prin sport, o asemenea ambitie a si prins contur. Salile precum si terenurile de sport sunt o marturie. Celor deja existente li se vor adauga altele, foarte curand. Pe langa grupul scolar, o sala de sport de 20 x 12 m a carei constructie va demara chiar in aceasta toamna. La nivelul comunei, o alta sala, polivalenta, de dimensiunea – atentie – polivalentei bucurestene! Structura de baza a si fost ridicata, urmeaza plafoanele, suita de constructii – anexa, un minihotel, un minirestaurant, spatii de refacere, o sauna etc, etc. Iar langa sala polivalenta, un stadion cu o capacitate de pana la 2.000 de locuri. O parte din tribune exista deja, terenul poate fi folosit si acum. Un teren “ridicat”, inaltat cu 2 metri si drenat in mod special spre a nu avea de suferit de pe urma unor ploi mai consistente. Iar dincolo de stadion – o alta supriza de aceleasi proportii; pe lacul Morilor se practica de pe acum yachtingul! Nu, nu este nici o exagerare. La Chiajna fiinteaza unica sectie de yachting din tara la nivelul invatamantului. Cu ambarcatiuni primite din dotare de la federatia de specialitate, dar si cu altele procurate din fonduri aigurate de primarie. Tot pe lacul Morilor si-ar dori sa-si aduca echipajele de canotaj si kaiac/canoe si elevii de la Clubul Sportiv Scolar Triumf. Unele tratative ar putea sa prinda viata inca in acest an, de vreme ce sectiile nautice ale “Triumfului” se confrunta cu unele greutati, dupa ce nu mai pot folosi integral, lacul Herastrau, fiind nevoiti sa faca un transbordaj pana la Branesti.
Pedagogi iscusiti
De buna seama nu yachtingul – avandu-l ca mentaor pe prof. Alex. Mihaita – este disciplina sportiva predilect indragita de catre tineretul din Chiajna. Astfel, la grupul scolar din localitate, profesorii pregatesc viitori voinici, luptatori de greco-romane, dar si tineri judoka, la “clasa” prof. Marian Stan, fotbalisti la “clasa” prof. Robert Naghi si pugilisti, la “clasa” prof. Ion Hodosan si prof. M. Dorobantu. Prin mana lor de artizani cu har, dar si pedagogi iscusiti au trecut deja o serie de elevi care au onorat culorile clubului sportiv din Chiajna – Concordia. Intre ei Valeriu Radu si Dan Giurascu – judo, Florin si Marius Ivanciuc – fotbal, Daniel Petrem, Andrei Matei, Alex, Nistor si George Dumitru – box, Petruta Tranca si Elena Ichim – yachting. Fireste ca sunt mult mai multi, de ordinul zecilor cei care aspira la performanta. Dupa pregatirea in scoala, ei isi continua ucenicia sportiva in cadrul unor cluburi speciale; luptatorii si cei de la judo la Clubul Sportiv Scolar 4 (exista un parteneriat adecvat care functioneaza ireprosabil), iar pugilistii la Dinamo. Doar fotbalistii deocamdata isi forjeaza calitatile la “Concordia” in perspectiva, echipa din Chiajna sa faca treptat pasul cel mare catre esaloanele superioare ale celui mai indragit sport, adica peste Promotie, Onoare si Divizia C in care asezarea ilfoveaza a mai fost prezenta. O asemenea perspectiva o intrevad si cei doi… adversari de ieri, Mircea Minea si Viorel Trifu, dar care acum, in calitate de fruntasi ai Chiajnei – cum am semnalat – se comporta ca doi frati adevarati. Orgoliile le-au lasat deoparte si de asemenea culorile politice. Important pentru ei este ca la Chiajna totul sa inspire optimism si incredere in viitor. Si nu numai prin intermediul sportului, ci si altor laturi ale vietii sociale. Prin invatamant, despre care profesoara de matematica, Gabriela Ilisie (o aliata fidela a sportului), directoarea Grupului Scolar “Doamna Chiajna”, afirma cu toata convingerea ca a ajuns la asemenea cote de exigenta incat se poate compara aproape cu tot ce exista similare nu numai in tara ci si peste hotare. De asemenea, prin sanatate, reteaua de institutii specializate aflandu-se si ea intr-o continua reasezare, imbunatatire si perfectionare.
Totul la Chiajna reprezinta o confortabila certitudine, reusindu-se sa fie onorate neincetat exigentele si pentru ca oamenii nefiind incoltiti de rutina si de plictis, manifestand o repulsie naturala fata de un orizont cenusiu, si-au unit energiile spre binele asezarii, chivernisind cu intelepciune fiecare banut. Chiar daca avutia a sporit in mod spectaculos, de la cateva miliarde de lei la cateva sute de miliarde, banii sunt dramuiti cu prudenta unui zgarcit si cu luciditatea unui savant. Si ar mai fi ceva, ceea ce se evidentiaza tot mai rar astazi: nu prea ai sa intalnesti intre factorii responsabili aliante ipocrite si nici lovituri sub centura. Ceea ce, intr-un fel, explica totul…

Divertiland Chiajna s-a redeschis. Cum arata parcul de distractii si cât costa biletele

Parcul acvatic Divertiland Chiajna s-a redeschis de vineri. Bucureştenii pot ajunge cu trenul la parcul de distracţii Divertiland Chiajna, în 20 de minute, preţul călătoriei cu trenul din Gara de Nord până la destinaţie fiind de patru lei pentru adulţi şi doi lei pentru elevi şi studenţi.

Divertiland Chiajna s-a redeschis. Cum arată parcul de distracţii şi cât costă biletele (Imagine: www.divertiland.ro)

CFR Călători a anunţat că trenurile din Bucureşti Nord spre parcul acvatic Divertiland Chiajna circulă de vineri. Astfel, trenul Regio 9001 pleacă din Gara de Nord la ora 07.45 şi ajunge la Chiajna în aproximativ 20 de minute, la ora 08.03, iar trenul R 2021 pleacă la ora 08.45 şi ajunge la intrarea în parcul Divertiland la ora 08.59.

De asemenea, trenul Regio 9006 pleacă de la Divertiland la ora 17.17 şi ajunge la staţia Bucureşti Basarab la ora 17.42, iar trenul R 9308 pleacă la 17.59 de la staţia Divertiland şi ajunge la Bucureşti Basarab la ora 18.23.

Preţul unui bilet de tren la clasa a doua este de 4 lei, iar elevii şi studenţii beneficiază de 50% reducere.

De asemenea, pasagerii care aleg să meargă spre Divertiland cu trenul pot beneficia şi de alte reduceri la tarifele de călătorie, respectiv 25 la sută prin Cardul Tren Plus, între 10 şi 25 la sută prin oferta Minigrup 2 – 5 şi 10 la sută pentru călătoria dus-întors.

Divertiland s-a redeschis de vineri şi va avea program zilnic, între orele 11.00 şi 18.00, pentru toboganele din parcul acvatic şi de la 10.00 la 20.00 pentru celelalte activităţi din parc. Parcul de distracţii este pe strada Divertismentului nr. 1, la kilometrul 13 al autostrăzii Bucureşti-Piteşti, în comuna Chiajna, judeţul Ilfov.

Preţurile pentru biletele de intrare la Divertiland sunt, pentru adulţi, de 40 de lei în zilele de luni până vineri şi de 65 de lei sâmbătă şi duminică. Elevii, studenţii şi copiii cu vârsta peste 10 ani plătesc 30 de lei de luni până vineri şi 50 de lei sâmbătă şi duminică, iar pentru copiii sub 10 ani, preţul unui bilet este de 25 de lei în orice zi a săptămânii, reducerea fiind acordată în baza carnetului de elev sau a legitimaţiei de student. Copiii cu vârsta până în trei ani au acces gratuit, potrivit site-ului Divertiland.

De asemenea, persoanele cu vârsta peste 60 de ani vor plăti pentru un bilet 30 de lei, în orice zi a săptămânii, reducerea fiind acordată în baza prezentării unui document de identitate. Şi persoanele cu dizabilităţi beneficiază de reducere, costul biletului de intrare pentru acestea fiind de 25 de lei, în baza unui document care atestă dizabilitatea.

Persoanele care merg la Divertiland după ora 17.00 plătesc bilete cu reducere, respectiv 25 de lei. Biletele de jumătate de zi sunt valabile exclusiv de luni-vineri, după ora 17.00 şi includ accesul la tobogane până la ora 18.00 şi la piscine până la ora 20.00.

Situat la 13 kilometri de centrul Capitalei, la Divertiland se poate ajunge şi cu microbuze puse la dispoziţie gratuit, între orele 10.30 şi 20.00. Acestea pleacă la intervale de 30 de minute, din staţia de metrou Preciziei – Bucureşti, opresc la statia de metrou Păcii şi de la parcul de distracţii din Chiajna se întorc pe acelaşi traseu. Şi autobuzele RATB ale liniei 236 ajung la Divertiland.

Biserica Sfantul Nicolae – Chiajna

Biserica Sfantul Nicolae, din localitatea Chiajna, se afla la o distanta de numai cinci kilometri de Bucuresti, in partea nord-vestica a judetului Ilfov, pe malul drept al raului Dambovita. Spre slava lui Dumnezeu, toti locuitorii comunei sunt crestin-ortodocsi.   

„Cel ce versi mir de mult pret la toata lumea si mie, celui nevrednic si mai mult decat toti pacatos, daruieste-mi sa-ti aduc tie cantare, Parinte Nicolae. Tu, ca cel ce ai indraznire catre Dumnezeu, slobozeste-ma din toate necazurile, ca sa cant tie: Bucura-te, Sfante Ierarhe Nicolae, mare facator de minuni!”   

Biserica Sfantul Nicolae – Chiajna   

Pisania originala a vechii biserici marturiseste faptul ca primul locas a fost construit din lemn, in cinstea Sfantului Mare Mucenic Gheorghe, iar mai tarziu, invechindu-se, acesta a fost construit din caramida, de catre o comunitate de crestini bulgari. Despre asezarea bulgarilor in acest loc nu s-au aflat inca suficiente informatii. Se crede, insa, ca acestia ar fi fost adusi in acest loc spre sfarsitul secolului al XVIII-lea, in vremea stapanirii otomane, pentru a lucra pe mosiile Doamnei Chiajna, sotia principelui Constantin Cernica.  

Biserica Sfantul Nicolae – Chiajna   

Biserica Sfantul Nicolae a fost construita in vara anului 1831, de cativa mesteri anonimi, in forma de nava, fara pridvor si abside, care vor fi adaugate ulterior. Biserica este incununata cu doua turle, asezate pe naos si pronaos. Initial, in jurul bisericii s-a aflat cimitirul satului, insa, in anul 1890, acesta a fost mutat intr-un loc special amenajat, unde se afla inca si astazi.   

Spre jumatatea secolului al XIX, in jurul anului 1835, mosiile Doamnei Chiajna au fost cumparate de catre printul Manuc, dupa plecarea sa din Constantinopol, impreuna cu alte cateva hanuri din Bucuresti. De acest print strain aminteste si „Hanul lui Manuc”, pastrat pana astazi in centrul orasului. El nu va ramane multa vreme in acest loc, ci va pleca in Paris, mosiile sale cumparandu-le boierul Isvoranu.   

Incepand cu data de 2 mai 1864, cand domnitorul Alexandru Ioan Voda a aplicat noua Lege Agrara si a reimproprietarit localnicii, acestia au putut sa-si contruiasca locuinte noi si cladiri sociale. Biserica din localitatea Chiajna a primit si ea aproape zece hectare de teren arabil, insa, in anul 1949, acestea au fost retrocedate statului.        

Biserica Sfantul Nicolae – Chiajna   

Nu se cunosc multe informatii privitoare la vechea biserica, inchinata Sfantului Nicolae. Se stie, insa, ca aceasta a fost repictata in anul 1925, in ulei, de catre pictorul Colonitiu. Al treilea strat de pictura, in fresca, a fost asezat intre anii 1949-1951, de catre zugravii Gheorghe Vasilescu si Petre Achitenie. Ultima pictare a bisericii, tot in fresca, a avut loc intre anii 1980-1983, ea fiind realizata de catre zugravul Taflan Nicolae.   

Astazi, in grija bisericii se afla un clopot mare, avand o greutate de peste doua sute de kilograme. Lucrat pe cheltuiala episcopului din Buzau, in anul 1811, in vremea domnitorului Alexandru Ipsilanti, acest clopot a fost daruit parohiei Chiajna in urma Primului Razboi Mondial, pentru a-l inlocui pe cel original, furat de soldatii germani.   

Cea mai mare bogatie a acestei biserici raman, insa, Sfintele Moaste, care sunt pastrate in racle frumos impodobite: particele din Moastele Sfantului Mare Mucenic Pantelimon, ale Sfantului Ierarh Visarion, ale Sfantului Mare Mucenic Haralambie si ale Sfantului Ierarh Nicolae.        

Biserica Sfantul Nicolae – Chiajna   

Deoarece, in urma unor studii tehnice, efectuate in anul 2002, s-a constatat ca lucrarile de consolidare nu se justifica, mai ales din punct de vedere financiar, s-a luat hotararea de a se construi o noua biserica, mult mai incapatoare, o capela si o clopotnita. Noua biserica, sfintita in data de 21 noiembrie 2008, a pastrat vechiul hram, Sfantul Ierarh Nicolae, si a primit alte doua hramuri: Sfantul Voievod Neagoe Basarab si Sfintii Apostoli Petru si Pavel.   

Biserica a fost zugravita in fresca intre anii 2011-2012, de catre pictorul Botezatu Petru, lucrarile fiind sfintite in ziua de 6 decembrie 2012, de catre Preafericitul Parinte Patriarh Daniel. Aceste ultime lucrari de constructie si infrumusetare au fost realizate prin purtarea de grija a parintelui paroh Romica Macovei.   

Teodor Danalache   

Biserica Sfantul Nicolae – Chiajna  

Masini de gunoi, blocate la descarcare la groapa din Chiajna. IRIDEX: Romprest refuza plata suprataxei / Romprest – Locuitorii Sector 1 nu vor ramane cu deseurile neridicate

36 de maşini Romprest, încărcate cu gunoi, sunt trase pe dreapta şi nu li se permite accesul, luni, la groapa de gunoi Chiajna din Ilfov după ce compania de colectare ar fi refuzat semnarea noului contract care prevede achitarea suprataxei de 80 lei pe tonă, susţin reprezentanţii IRIDEX

Luni dimineaţă, 36 de maşini încărcate cu gunoi au fost trase pe dreapta şi nu li s-a permis accesul pentru descărcare la groapa de gunoi Chiajna, administrată de IRIDEX, pe motiv că reprezentanţii Romprest, cei cărora le aparţin maşinile, ar fi refuzat să semneze noul contract unde se prevede achitarea suprataxei de 80 de lei pe tona de deşeuri, au declarat oficialii IRIDEX pentru agenţia MEDIAFAX.

„Nu e vorba despre nicio formă de protest din partea noastră. Pur şi simplu, operatorul Romprest, cel care este desemnat să facă salubrizarea în Sectorul 1, a refuzat să semneze noul contract, contract care prevedea şi achitarea taxei de 80 de lei pe tonă, taxă impusă de legislaţia românească emisă de Guvernul României. Refuză fără niciun motiv concret şi legal, doar afirmă că această taxă se va proroga, că urmează să se amâne, dar această eventuală amânare, deocamdată, nu este publicată în vreun act normativ şi nu are niciun temei. Pentru că există riscul ca această taxă să nu fie plătită de către cel care aduce gunoaiele, în speţă de către Romprest, şi atunci ne transformăm din oameni cinstiţi în potenţiali evazionişti fiscali sau infractori, prin faptul că nu avem de unde să plătim această taxă, trebuie să fie plătită de către cel care generează deşeurile, nu de cel care le elimină. Noi am înştiinţat din noiembrie anul trecut cu privire la obligativitatea acestei taxe, pe toată lumea, inclusiv în presă. Personal, cred că aşteaptă, speră ca aceea taxă să fie amânată sau anulată şi în această speranţă ei nu vor să semneze noul contract. Toţi ceilalţi operatori sau autorităţi publice locale au semnat şi au acceptat obligativitatea acestei taxe, singurul care a refuzat este operatorul Romprest. În momentul de faţă, toate maşinile Romprest sunt trase pe dreapta, nu îi primim.”, a declarat Sorin Matei, director tehnic al IRIDEX, pentru agenţia MEDIAFAX.

Primarul Sectorului 1, Dan Tudorache, a acuzat IRIDEX, în timpul comandamentului convocate de Primăria Capitalei, că încearcă să „forţeze mâna” autorităţilor locale

„Avem informaţii că la groapa de gunoi IRIDEX un număr de 36 de maşini sunt blocate.(…) Mi-e frică să nu fie blocată şoseaua de centură.(…) S-au hotărât ei acum să ne forţeze mâna, să blocheze depozitarea gunoiului, sugerând că avem acea taxă de plătit. (…)Până miercuri se va rezolva problema, dar sper să nu continue această luptă inutilă”, a spus Dan Tudorache, primarul Sectorului 1.

Primarul general susţine că a luat legătura cu ministrul Mediului pe această problemă şi că vor fi comunicate soluţii.

„Societatea IRDEX ţine gunoiul la poartă, lucru urât şi ilegal. Invocă că vor trebui să plăteaască suprataxa. Nu este adevărat, nu sunt în niciun pericol. Am luat legătura cu ministrul Mediului, Daniel Constantin, fireşte că nu poate să tolereze, sunt convinsă că a luat măsuri„, a adăugat Gabriela Firea.

Reprezentanţii Romprest susţin că locuitorii Sectorului 1 nu vor rămâne cu deşeurile neridicate, în contextul în care s-a refuzat plata suprataxei prin semnarea unui nou contract cu IRIDEX, la ora transmiterii acestei ştiri fiind purtate discuţii la sediul primăriei pentru a se găsi soluţii.

„Reprezentanţii Romprest se află în incinta Primăriei Sector 1 pentru a căuta soluţii alternative, garantând totodată că deşeurile vor fi ridicate de la locuitorii sectorului. Vom reveni cu mai multe detalii după ce se va termina această şedinţă.Se vor găsit soluţii alternative iar locuitorii sectorului sunt asiguraţi că nu vor rămâne cu deşeurile neridicate”, a declarat Adriana Calcan, purtător de cuvânt al Romprest, pentru agenţia MEDIAFAX.

36 de maşini Romprest, încărcate cu gunoi, sunt trase pe dreapta şi nu li se permite accesul, luni, la groapa de gunoi Chiajna din Ilfov după ce compania de colectare ar fi refuzat semnarea noului contract care prevede achitarea suprataxei de 80 lei pe tonă, susţin reprezentanţii IRIDEX. – mediafax.ro

Cum viseaza arhitectii Bucurestiul in 2025

23 Aprilie 2005 Magda Barascu
Bucurestiul anului 2025 va fi o veritabila metropola europeana,
un principal centru cultural, cu parcuri stiintifice si multe zone de agrement. Proiectul Bucurestiului anului 2025 a fost prezentat joi, la seminarul Bucuresti-Capitala Europeana, desfasurat la Universitatea de Arhitectura si Urbanism ?Ion Mincu?. Arhitectii vor ca pina in 2025 sa construiasca in Bucuresti sapte parcuri de activitati, inclusiv un parc pentru activitati legate de soft. In zona Vacaresti va fi construit un parc stiintific, iar in Baneasa si in Berceni sud se vor construi doua astfel de parcuri. Comunele limitrofe Bucurestiului, Chiajna, Otopeni si Popesti Leordenivor beneficia de trei parcuri de activitati, iar zona platformei Magurele va fi recuperata ca parc stiintific. ?Spatiile atractive pentru turism si recreere trebuie extinse, lacurile, cornisele Colentinei si cornisa de sud a Dimbovitei vor trebui reabilitate?,a spus profesoara Doina Cristea de la Universitatea deArhitectura si Urbanistica ?Ion Mincu?.  

Peste zece ani, Bucurestiul va avea un adevarat centru, in opinia lui Viorel Hurduc, presedintele Filialei Teritoriale Bucuresti a Ordinului Arhitectilor din Romania. ?Proiectul Esplanada va rezolvazona centrala, pe Bulevardul Unirii: primele doua niveluri insubteran parcaje, primele doua (parter si etajul I) supraterane – galeriile comerciale ale orasului?, a spus Viorel Hurduc. Centrul unui oras trebuie sa fie dinamic, sa palpite, sa aiba spatii comerciale,agrement, in viziunea presedintelui filialei teritoriale Bucuresti a Ordinului Arhitectilor din Romania.

Statia de mixturi asflatice Bucuresti

Pentru a aplica o politica de pret corecta si stabila in domeniul  infrastructurii, Alpine a investit in 2006 peste 5 Mil Euro in achizitionarea  celei mai moderne statii de asfalt din zona Bucurestiului, amplasata in comuna Chiajna, pe Soseaua de  Centura.

Datorita tehnologiei moderne folosite si instalatiei de ultima ora, aceasta  prezinta o performant,a ridicata atat cantitativ, 240 tone/ora, cat si  calitativ.

Toate procesele sunt controlate de sisteme electronice, asigurand dozarea  precisa, controlul temperaturii materiilor prime si calitatea ridicata a  mixturilor asfaltice.


Laboratorul propriu de testare, acreditat conform legislatiei in vigoare,  echipat cu tehnologii germane de ultima generatie, asigura respectarea calitatii  de care numele ALPINE a dat dovada pe parcursul intregii activitati atat in  Romania cat si in intreaga lume.

Astfel, speram sa dovedim un angajamentul ferm, pe termen lung, pe piata de  constructii din Romania.

Evenimente

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a sfințit în Duminica dinaintea Înălțării Sfintei Cruci, pe 7 septembrie, biserica Parohiei Dudu II din satul Roșu, comuna Chiajna. Din soborul slujitor a făcut parte Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, preoți și diaconi.

Noua biserică are hramurile Naşterea Maicii Domnului, Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României şi Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena și a fost ridicat la solicitarea credincioşilor din zonă.

La eveniment au participat reprezentanţi ai adminstraţiei locale, între care viceprimarul localităţii,Trifu Viorel, secretarul comunei,Nae Ionel,numerosi invitati precum şi un mare număr de credincioşi din parohia Dudu II dar şi din cele învecinate.

Sărbătoarea Parohiei Dudu II a început încă de dimineață, cu slujba de sfinţire a apei şi a continuat cu Utrenia și Sfânta Liturghie oficiată de către Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul.

În cuvântul de învățătură rostit la finalul slujbei de sfințire, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a arătat: „Cu ajutorul lui Dumnezeu am sfinţit această biserică nouă într-un moment deosebit de semnificativ, în Duminica dinaintea Înălţării Sfintei Cruci. De aceea şi Evanghelia a vorbit despre Înălţarea pe Cruce a Mântuitorului răstignit, asemenea şarpelui pe care l-a înălţat în pustie Moise Prorocul pentru a izbăvi de veninul şerpilor pe cei care priveau şarpele de aramă. În acelaşi timp, duminica de azi este ziua premergătoare sărbătorii Nașterii Maicii Domnului, hramul principal al acestei biserici. Ambele aceste sărbători au o semnificaţie deosebită nu doar pentru biserica aceasta, ci pentru Biserică în general”, a mai spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, potrivit basilica.ro.

Preafericirea Sa a vorbit și despre binecuvântarea pe care o are comunitatea ortodocșilor ocrotită de Maica Domnului: „Sfinţirea acestei biserici are o legătură strânsă cu Maica Domnului întrucât este pusă în primul rând sub ocrotirea sărbătorii Naşterii Maicii Domnului. Maica Domnului este icoana Bisericii, care poartă pe Hristos în ea, Îl naşte, Îl creşte, Îl ţine pe Pruncul Iisus pe braţul stâng lângă inimă, arătându-l cu mâna dreaptă şi zicând în taină ceea ce a spus la nunta din Cana Galileei: Faceţi tot ceea ce vă spune El, adică Hristos. Maica Domnului este icoana vie a Bisericii întrucât poartă în ea pe Hristos, de aceea Sfântul Maxim Mărturisitorul a spus că Sufletul fiecărui creştin trebuie să fie asemănător Maicii Domnului, să fie feciorelnic prin fidelitate sau credincioşie în dreapta credinţă faţă de Hristos şi să fie roditor părintesc prin virtuţile şi faptele bune pe care sufletul le naşte. Noi când păstrăm dreapta credinţă şi dreapta vieţuire avem suflet de fecioară curată, iar când săvârşim fapte bune şi dăm naştere al gânduri bune, la cuvinte frumoase şi la fapte bune ne asemănăm Maicii Domnului care L-a născut pe Hristos şi L-a arătat lumii, iar noi arătăm lumii pe Hristos lucrând în noi, prin gândul bun, prin cuvântul frumos şi prin fapta bună, milostivă, de ajutorare a semenilor. Deci, fie că este laborator al învierii, fie că este icoană a Maicii Domnului rugătoare pentru întreaga lume, dar mai ales pentru creștinii dreptmăritori, biserica aceasta este locul de sfinţire, locul în care primim iertarea păcatelor, locul în care primim arvuna vieţii veşnice când ne împărtăşim din Sfânta Euharistie. Se spune: Trupul lui Hristos primiţi şi din izvorul cel fără de moarte gustaţi”.

La finalul slujbei de sfințire, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a hirotesit iconom stavrofor pe părintele paroh Narcis Mihail Ursuleasa și a dăruit Diploma și medalia omagială Sfinţii Martiri Brâncoveni părintelui co-slujitor Ilie Chişcari. De asemenea, Preafericirea Sa a acordat Ordinul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena pentru mireni ctitorilor bisericii Parohiei Dudu II, Constantin Căpăţână şi Iulian Robu, Ordinul Maria Brâncoveanu doamnei Stela Elena Căpăţână şi Diploma omagială Sfinţii Martiri Brâncoveni cu medalie consiliului şi comitetului parohial. Noii biserici, Patriarhul României a mai dăruit o cruce de binecuvântare şi mai multe cărţi liturgice şi duhovniceşti.

La rândul său, în semn de mulţumire, părintele paroh Narcis Mihail Ursuleasa a dăruit Preafericitului Părinte Daniel un omofor, o icoană cu chipul Sfântului Proroc Daniel şi un coş cu flori, iar Preasfinţitului Părinte Episcop Varlaam Ploieşteanul o icoană cu chipul Maicii Domnului, iar ctitorilor icoane ale Maicii Domnului, precum şi două Sfinte Scripturi.

Cristina Bobe

By cristian  on September 16, 2014   ILFOV, Social

Cum sa furi 1.000.000 euro ?

Din cele aproape 90 de miliarde de lei furate, politia a recuperat doar ceva mai mult de jumate

Dupa euforia capturarii lui Petru Nica si a complicilor sai, politia a revenit ieri cu picioarele pe pamint. Oamenii legii au reusit sa recupereze aproape 49 miliarde de lei, putin mai mult de jumatate din banii furati in celebrul hold-up supranumit “jaful secolului”. 40 miliarde de lei, adica 1.000.000 de euro, sint de negasit. Poate de aici zimbetul enigmatic afisat de Nica, in momentul in care a fost urcat in duba politiei. Chestorul Marian Tutilescu, seful Politiei Capitalei, a prezentat ieri filmul evenimentelor din dimineata de 5 iulie, cind Petru Nica, sofer la CPI Security, s-a facut nevazut cu o masina burdusita cu aproape 90 miliarde de lei.

Noaptea de 4 spre 5 iulie: presupusii complici ai lui Nica – Gabriel Velescu (36 de ani), zis Gabi Grasu, si Aurelian Romulus Paven (33 de ani) – au asteptat autospeciala firmei CPI Security, care venea de la Ploiesti, pe DN1. Se aflau intr-un autoturism marca Dodge, ce-i apartinea lui Velescu. In drum spre Bucuresti, au mers tot timpul in spatele camionului de transport valori;                       5 iulie, in jurul orei 4.00, in cartierul Baneasa, seful de echipaj, Dan Vlasceanu, este trimis de Nica dupa napolitane si sucuri, la magazinul “Gil Fred Market” situat pe Bulevardul Aerogarii. In citeva clipe, Nica se face nevazut; Nica pleaca din zona Bulevardului Aerogarii, escortat de cei doi presupusi complici, si abandoneaza masina in cartierul bucurestean Baneasa, pe Strada Madrigalului, pe mlul lacului Straulesti. Cei trei au descarcat sacii din autospeciala in masina lui Velescu. Au plecat apoi la garajul din comuna Rosu, unde au mutat banii in cutii de carton. Ulterior, s-au deplasat intr-un imobil inchiriat de Velescu in cartierul Colentina, unde Nica si-a petrecut citeva zile.                       4.30: firma International CPI Security sesizeaza dispeceratul Politiei Capitalei cu privire la disparitia lui Petru Nica si a banilor. Este vorba, a comunicat ieri politia, de 88.400.000.000 de lei si de 33.396 de dolari, in total aproape 90 de miliarde de lei. Banii se aflau in saci speciali, fiind transportati cu o autospeciala Ford Transit. Suma provenea de la filialele din Galati, Constanta si Ploiesti ale ABN Amro Bank.
40 de miliarde de lei la Snagov, 8 in garaj                       Despre cei doi complici, Gabriel Velescu si Romulus Aurelian Paven, seful Politiei Capitalei spune ca principala lor ocupatie era cumpararea, reconditionarea si vinzarea autoturismelor. Pentru aceasta indeletnicire, Velescu inchiriase un garaj din comuna ilfoveana Rosu. Fara sa ofere prea multe amanunte, Tutilescu sustine ca anchetatorii au ajuns la Nica prin activitati proprii de investigatie, desfasurate de Politia Judiciara si structurile de informatii ale MAI. “Au fost identificati cei doi, care faceau parte din anturajul lui Nica. In urma supravegherilor si activitatilor operative, s-a ajuns la locatia unde se ascundea Petru Nica”, a explicat seful Politiei Capitalei.                       Velescu si Paven au fost supravegheati in permanenta de politisti. Dupa comiterea furtului, cei doi au mers, in mai multe rinduri, la garajul din Rosu si la o locuinta din cartierul Colentina. Ulterior, cu ajutorul concubinei lui Velescu (al carei nume nu a fost facut public), au contactat o societate imobiliara si au incheiat un precontract pentru cumpararea unei vile din Snagov. Femeia este si ea cercetata in acest dosar, in stare de libertate, pentru presupusa complicitate. Concubina lui Velescu a platit unei agentii imobiliare 12.000 de dolari, plus un comision, pentru incheierea precontractului.                       Ar fi urmat ca, in scurt timp, sa perfecteze cu proprietarul vilei contractul propriu-zis de vinzare-cumparare a imobilului. In urma unor operatiuni complexe constind in operatiuni de filaj si interceptari, politistii au obtinut suficiente date si probe pentru a solicita, luni dupa-amiaza, mandate de perchezitie pentru cele doua imobile (din Snagov si din Colentina)

si pentru garaj (din Rosu). In jurul orei 19.00, Velescu si Paven au fost retinuti. In vila din Snagov a fost prins Petru Nica, iar la perchezitia facuta in imobil au fost descoperite aproximativ 40 de miliarde de lei. Alte aproape opt miliarde de lei au fost recuperate din garajul situat in comuna ilfoveana Rosu. Proprietarii garajului au fost si ei audiati, in noaptea de luni spre marti, insa in calitate de martori.
Colaboreaza “pina la un anumit punct” Prim-procurorul adjunct Marius Iacob, de la Parchetul Tribunalului Bucuresti, a declarat ieri ca Petru Nica este acuzat de furt calificat, iar ceilalti doi de complicitate la aceeasi infractiune. Cei trei risca intre 10 si 20 de ani de inchisoare. Iacob a precizat ca ei au colaborat cu anchetatorii “pina la un punct”. Anchetatorii nu exclud insa posibilitatea implicarii si altor persoane in comiterea jafului. In ceea ce-l priveste pe Dan Vlasceanu, seful de echipaj de pe autospeciala (care a fost trimis de hot dupa napolitane, in noaptea furtului), seful Politiei Capitalei a mentionat ca, deocamdata, este considerat martor, insa nu a exclus posibilitatea ca acesta sa fie acuzat de neglijenta in serviciu. De comiterea aceleiasi inractiuni ar putea fi acuzat chiar si patronul                      SC International CPI Security, Adrian Moisescu, audiat si el de anchetatori, in noaptea de luni spre marti. Daca a fost sau nu o actiune premeditata, anchetatorii nu au ajuns la o concluzie finala, insa spun ca Petru Nica avea timp sa-si premediteze fapta, de duminica, de la ora 10.00, cind i s-a comunicat ca va pleca in cursa, pina luni, la ora 4.00. Ancheta in acest caz continua pentru recuperarea celorlalti bani, respectiv 40 de miliarde de lei.
Garajul cu 8 miliarde de lei                       In curtea garajului de la marginea Bucurestiului, din comuna Rosu, unde politistii au gasit o parte din banii disparuti din transportul CPI Security, nu era, ieri dupa-amiaza, nici tipenie de om. Dincolo de gard puteau fi vazute insa doua masini, intre care un Rover negru, un frigider si un aragaz acoperite cu folie de polietilena, precum si un morman de bidoane goale si de gunoaie. Curtea este inconjurata de garduri inalte, iar garajul are gratii la ferestre. Vecinii ne-au povestit ca l-au vazut de citeva ori pe Gabriel Velescu, unul dintre complicii lui Petru Nica, intrind impreuna cu alti indivizi, dar ca nu stiau ce fac acolo. “Cred ca Velescu era ala blond, gras, cu parul mai lung. Uneori veneau cu masina aceea, Dodge, pe care a gasit-o politia”, ne-a spus unul dintre                      localnici. Vecinii au mai spus ca i-au vazut aseara pe cei de la SPIR cind au intrat pentru a cauta banii.
Garajul apartine proprietarului de la vila cu numarul 1A, de pe Intrarea Bacriului. Fata de garaj, vila este pozitionata mai bine, are deschidere spre o alta strada, mai circulata, pe care se construiesc si alte case cu etaj. Factoul postal care se afla in zona, ieri dupa-amiaza, ne-a spus ca la numarul 1A locuieste un oarecare “domn Artur” caruia i se mai spune si “colonelul”. Cel care s-a ivit din spatele gardului inalt de metal si a iesit la poarta, un barbat intre doua virste, cu un aer serios, nu a vrut sa-si spuna insa numele. A explicat doar ca este proprietarul casei si al garajului din fundul curtii si ca nu vorbeste. Asta pentru ca politia l-a rugat sa nu dea informatii. “Da, i-am inchiriat garajul lui Gabriel Velescu, dar n-am stiut ce face acolo si n-am                      avut nici o legatura cu ei. Le-am inchiriat mai de mult timp, au plecat, iar au revenit…, dar nu pot sa spun mai multe, imi pare rau”, a spus proprietarul garajului unde au fost ascunsi cei trei saci cu opt miliarde de lei. (Simona Popa)
Ultima ora: Iubita lui Velescu si-a taiat venele                       Prietena unuia din presupusii complici ai lui Nica a incercat ieri sa se sinucida, dupa ce si-a vazut iubitul, pe Gabriel Velescu, zis Gabi Grasu, la tribunal, in boxa, inconjurat de mascati. Ajunsa acasa, Ioana Popa, 21 de ani, a consumat mai mult alcool, iar apoi a incercat sa-si taie venele si gitul cu un cutit. Ea a fost internata la spital, fiind in afara oricarui pericol. (Ch.L)
Petru Nica: “In masina erau doar 60 de miliarde de lei” Petru Nica a recunoscut ieri, in fata unui judecator, doar furtul a 60 de miliarde de lei din masina blindata a CPI Security. El a sustinut ca doar atit transporta masina pe care o conducea. Judecatorul tribunalului Bucuresti a dispus arestarea lui Nica pentru 29 de zile, sub acuzatia de furt calificat. Pentru aceeasi perioada au fost arestati si presupusii sai complici, dar care au refuzat sa vorbeasca in fata judecatorului. Potrivit unuia dintre cei trei aparatori ai lui Petru Nica, avocatul Mihail Ciobanu, clientul sau a sustinut ca nu stie nimic despre cele 40 de miliarde de lei declarate in plus de compania CPI Security. Petru Nica si-a recunoscut fapta si a indicat traseul pe care l-a urmat din momentul in care a fugit cu banii. (Ch.L.)
Filmul capturarii lui Nica si a complicilor sai                       Cu ajutorul serviciilor secrete (informatori, ascultari de telefoane), a propriei anchete si a unei informatii-cheie, politistii si procurorii Capitalei aveau, cu citeva zile inainte de actiunea de luni, informatii in legatura cu locatiile unde puteau sa se ascunda Petru Nica si posibilii sai complici. Una din locatii – o vila din Strada Narciselor, Snagov sat. Alte alte doua zone fierbinti: un apartament din cartierul Colentina si un garaj din comuna Rosu, aflata la marginea cartierului Militari din Bucuresti.                       Potrivit unor surse MAI, informatia-cheie ar fi fost obtinuta de celebrul serviciu secret DIPI (fost “Doi si un sfert”), condus de generalul Virgil Ardelean, de la persoane din lumea interlopa, dar si cu ajutorul supravegherii telefoanelor rudelor, prietenilor si anturajului soferului Petru Nica. Conform altora, informatia cea mai importanta, respectiv cea privind vila din Snagov, a fost oferita de un reprezentant al unui alt serviciu secret, care avea sub observatie zona, si l-a vazut pe Nica carind multe genti pline in vila.                       Luni, politistii si procurorii au obtinut de la Tribunalul Bucuresti mandatele de perchezitie pentru cele trei adrese: din Colentina si de la vilele din satul Rosu (comuna Chiajna, Intrarea Bacrinului nr. 1A) si Snagov (strada Narciselor), unde existau informatii ca puteau fi banii si persoanele vizate (Nica si complicii). Ora 19.00, echipe speciale de politisti si procurori au descins simultan in cele trei locatii.                       La Snagov, in strada Narciselor, Nica – care nu a opus rezistenta – a fost gasit in vila de la numarul 11: era neras, imbracat intr-un pantalon de trening si cu un tricou, pe care scria Paris si pe care era imprimat Turnul Eiffel.                       Nica era inconjurat de genti tip sport, pline cu bani, de multe provizii si de unelte de constructie. Potrivit informatiilor furnizate chiar de seful Politiei Capitalei, chestorul Marian Tutilescu, Nica dislocase caramizi din zid pentru a ascunde o parte din bani in apartamentul vecin.                       Garajul: In acelasi moment, la descinderea in garajul vilei din satul Rosu (comuna Chiajna) au fost gasite trei genti cu bani.                       Cei doi complici ai lui Nica au fost luati “pe sus”, de pe strada, mai precis dintr-o statie Peco din cartierul Militari.                       La unul dintre cei doi complici a fost gasita si masina – un autoturism de marca mai veche, Dodge( nr. B-97-EEE), cu care au fost transportati banii. In masina, s-au gasit si o parte din sacii care continusera initial bani; “Nica este in miinile noastre!”, a declarat, pentru “Evenimentul zilei”, generalul Sorescu, seful IGP. La Snagov, unde se aflau Nica si cea mai mare parte a banilor furati, erau seful Politiei Capitalei si adjunctii sai, prim-procurorul Capitalei, Dragos Nestor, si foarte multi politisti din trupele speciale, inarmati pina in dinti. Ora 22.00-22.30, politistii au scos cele 13 genti tip sport, rosii si albastre, pline cu bani, din vila de la Snagov. Practic, mascatii stateau la coada pentru a depune banii intr-o duba din care fusese scoasa canapeaua. Printre ultimii, a venit un mascat vinjos, carind un sac improvizat dintr-un cearsaf plin cu bani. Ora 22.30, dupa ce s-au asigurat toate masurile speciale posibile, Nica a fost scos din vila si introdus in duba politiei, flancat de mai multi mascati, inarmati pina in dinti. Zimbea catre camerele de luat                       vederi – avea minile incatusate, acoperite cu o batista/prosop de culoare alba;                       La scurt timp, duba in care se afla Nica, cu antemergatori, a demarat in tromba din Snagov. Vila a fost sigilata, asigurindu-se in continuare paza ei;                       Nica si complicii sai au fost dusi la Politia Capitalei pe rute diferite – in jurul orei 23.00, Nica a fost introdus in Politia Capitalei, facindu-i-se onoarea de a patrunde – e drept cu catuse la miini – pe intrarea principala, din Calea Victoriei.                       Conferinta de presa, sustinuta de chestorul-sef Tutilescu si de prim-procurorul Dragos Nestor, nu a adus informatii neasteptate: “complex de masuri si activitati informativ-operative” a fost raspunsul chestorului Tutilescu cu privire la modul (si informatiile-cheie) privind prinderea lui Nica si a complicilor sai. “Nu s-au turnat intre ei”, “Nu s-a lucrat cu ofiteri sub acoperire”, “N-am primit o informatie, ci am exploatat date informativ-operative obtinute”, a explicat, zgircit cu informatiile oferite presei, chestorul Tutilescu. “Nica risca pina la 15 ani inchisoare, iar complicii sai la fel”, a declarat prim-procurorul Dragos Nestor. “Nu lipsesc decit foarte putini bani – o suma infima”, au declarat, luni seara, la unison, chestorul Tutilescu si procurorul Nestor.                       Toata noaptea, politistii si procurorii i-au anchetat, prin audieri incrucisate, pe cei trei complici, pentru a reface odiseea “jafului secolului” si a celor sapte zile de cautari. Se pare ca versiunile lor se contrazic, in unele locuri, destul de mult.                       Nica si complicii sai au fost dusi ieri la Tribunalul Bucuresti pentru emiterea unor mandate de arestare preventiva.                       In zilele urmatoare, politia va organiza reconstituirea intregului traseu al “furtului secolului”. (Christian Levant)
Vila de la Snagov – de la Gigi Boeru la Petru Nica                       Vila de la numarul 11 de pe strada Narciselor apartine, potrivit viceprimarului Florin Matei din Snagov, Mariei Guciu. “Doamna nu e din Snagov, nu stiu de unde e, probabil din Bucuresti”, a adaugat viceprimarul Matei. Primul proprietar al terenului pe care a fost ridicata vila este Gheorghe Dumitra, din Snagov, care l-a primit direct de la primarie, prin Legea 18. Viceprimarul povesteste ca Dumitra a vindut apoi terenul lui Gheorghe Constantinescu (Gigi Boeru) care, in 1991, si-a ridicat vila de la numarul 11 angajind o firma de constructii. Firma se numeste SC Solmar Construct SRL si apartine omului de afaceri israelian Shimon Meir. Acesta a si cumparat casa dupa ce a construit-o, fapt care se intimpla prin anii 1993-1994, viceprimarul Florin Matei nu-si aminteste exact                      data. De la Meir, vila a trecut la Maria Guciu, care este ultimul proprietar de drept. “Numai ca proprietarul actual a angajat un administrator al casei, care sa o aiba in grija, pe Stefan Gogota. Se pare ca acesta ar fi inchiriat-o lui Petre Nica”, a concluzionat viceprimarul Florin Matei. El a adaugat ca nu stie cine este acest Gogota si nu stie de unde este, dar sigur nu e din Snagov. (S.P.)
Ultima ora                       Aseara tirziu, conform chestorului-sef Marian Tutilescu, anchetatorii au mai gasit, intr-o locuinta din Bucuresti, o importanta suma din banii furati si considerati disparuti. Banii gasiti au fost sigilati, in vederea numararii lor. Informatia a fost confirmata, pentru EVZ, atit de prim-procurorul adjunct al Capitalei, Marius Iacob, cit si de comisarul-sef Mihai Pitulescu (fiul celebrului general de politie Ioan Pitulescu), care a condus, din punct de vedere judiciar, investigatiile si ancheta. (Ch.L., S.G.)

Source: Evenimentul Zilei | posted by: arrian13 on July 14th, 2004

 

Chiajna are propriul Serviciu de Evidenta a Persoanelor

Pe 13 august a.c., la două zile după aprobarea de către consilierii județeni ilfoveni a proiectului de hotărâre privind arondarea comunei Chiajna la Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor (SPCLEP) al comunei Chiajna (înființat cu două luni în urmă), în fostul sediu al Serviciului de canalizare, reamenajat, și amplasat lângă Primăria Chiajna, pe str. Păcii, nr. 75 – a început efectiv să funcționeze acest serviciu. 

Arondarea a fost posibilă prin desprinderea comunei Chiajna de la Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor Buftea și prin reorganizarea Biroului Administrație Publică Locală, Stare Civilă, Secretariat din cadrul aparatului de specialitate al primarului comunei Chiajna.

Concret, acum, locuitorii din Chiajna nu vor mai traversa Capitală, în drum spre Buftea, ci vor putea merge la acest sediu nou pentru a-și obține documente precum cartea de identitate sau acte de stare civilă, înaintea căsătoriei. Valentina Petre, coordonatorul Serviciului de Evidență și Stare Civilă ne-a vorbit despre programul de lucru cu publicul, dar și despre numărul de telefon/fax la care cetățenii pot solicita informații (021.436.00.67). Așadar, pentru Compartimentul de evidență a populației – programul este de luni, miercuri și joi – 9.30 – 13.30 și marți de la 13.30 la 18.30. Vineri nu se lucrează cu publicul. Pentru Compartimentul de stare civilă – ghișeul este deschis de luni până joi, între orele 8.00 și 16.00.

Primarul, cu urări, la buletin!

Primul cetățean sosit la Serviciul din str. Păcii 75, pentru depunerea actelor în vederea obținerii unei noi cărți de identitate – a fost chiar primarul din Chiajna, Mircea Minea. Edilul a tăiat panglica înainte a păși în sediu și, încântat de modul cum a fost amenajat acesta, dar mai ales de funcționalitatea și utilitatea lui pentru cei din Chiajna, a urat, scurt și cuprinzător, locuitorilor şi lucratorilor Serviciului: ” mulţi gemeni și multe buletine!”.

Dragomirești, interesată de SPCLEP

Cornel Sârbu, șeful Serviciului Public Comunitar de Evidență a Persoanelor al județului Ilfov, prezent la eveniment, ne-a declarat că, în funcție de solicitări – și alte localități ilfovene pot avea, pe raza lor administrativă, un astfel de serviciu. Spre exemplu, la Măgurele ar fi nevoie de un astfel de serviciu, pentru ca locuitorii orașului să nu se mai ducă până în Bragadiru pentru documentele necesare, iar dacă autoritatea locală va solicita arondarea unui SPCLEP, aceasta va fi posibilă.

În același context, Cornel Sârbu ne-a mai spus că, autoritatea locală din Dragomirești și-a exprimat interesul pentru înființarea unui SPCLEP și desprinderea de Buftea. (C.I.)

În atenția cetățenilor!

Cererile pentru eliberarea actelor de identitate se depun personal, iar cărţile de identitate se eliberează titularilor. În situaţia în care solicitantul nu se află în ţară, mandatarul va prezenta procură pe care se află aplicată fotografia titularului, autentificată de misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României din statul în care se află solicitantul. În cuprinsul procurii este necesar să se regăsească referirea expresă la obiectul mandatului. Cetăţenii români aflaţi în străinătate pot depune cererea pentru eliberarea primului act de identitate împreună cu documentele prevăzute de lege la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din statul respectiv. Documentele cu care se face dovada numelui, prenumelui, cetăţeniei și a domiciliului, necesare eliberării actului de identitate, se prezintă în original și copie.

De pe site-ul Primăriei Chiajna (www.primariachiajna.ro) pot fi descărcate formularele specifice Serviciului Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor.  

Fiesta fotbalistica ilfoveana la Sala Polivalenta

In perioada 3 – 6 octombrie 2006 a avut loc competitia sportiva intitulata „Cupa Li­ceelor la fotbal” care s-a desfasurat la Sala Polivalenta din Bucuresti. Aflata deja la a IV-a editie, competitia a avut un real succes atat prin participarea celor 12 licee aflate pe te­ritoriul judetului Ilfov, cat si a personalitati­lor care au onorat invitatia domnului director Dan Radulian de la D.S.J Ilfov, dar si galeriilor care au venit sa-si sustina favoritii. Organiza­torii evenimentului sportiv au fost: Directia pentru Sport a Judetului Ilfov in parteneriat cu Inspectoratul Scolar Judetean Ilfov si Agentia Nationala Antidrog. Sponsorii principali au fost ca de obicei din partea celor care iubesc spor­tul: primaria Chiajna, primaria Corbeanca, primaria Cernica, primaria Branesti, primaria Do-broesti, primaria 1Decembrie si nu in ultimul rand primaria orasului Pantelimon. La compe­titie au participat doi dintre primarii care iu­besc sportul rege si care sustin moral si fi­nanciar tinerii sportivi ilfoveni: primarul co­munei Chiajna – domnul Mircea Minea si pri­marul comunei Corbenca – domnul Dumitru Tudor. Prezenta personalitatilor care au venit sa vada o adevarata fiesta (sarbatoare) fot­balistica ilfoveana a fost urmatoarea: primul a sosit domnul primar Dumitru Tudor din Cor-benaca, Adrian Bumbescu fostul mare juca­tor al echipei de aur Steaua care in anul 1986 a castigat Cupa Campionilor Europeni de la Sevilla, Mihai Majaru tot fost jucator la echipa Steaua, primarul comunei Chiajna-domnul Mircea Minea, Ion Soare de la Direc­tia Agricola a Judetului Ilfov, domnul Ion Cor-naciu – inspector general al Inspectoratului Scolar al Judetului Ilfov, domnul Titel Iordache – inspector de specialitate in cadrul I.S.J. Il­fov, Valentin Delcea – subprefect al judetului Ilfov, stefan Manole – consilier al Prefecturii Judetului Ilfov, domnul George Minea – direc­tor Rosal Grup si sponsor al clubului Concordia Chiajna, doamna Silvia Dumitrescu – direc­tor al liceului Economic Buftea si domnul Theo-dorTaralunga un mare iubitor al fotbalului. Partener media si sponsor a fost revista „Sap­tamana” care a mediatizat evenimentul spor­tiv. Cele mai bune echipe ale liceelor din ju­det s-au intalnit vineri 6 octombrie 2006 sa joace finala mica si finala mare pentru cas­tigarea trofeului „Cupa Liceelor”. Finala mica s-a disputat intre elevii liceului Energetic Buf­tea si Grupul Scolar Pamfil Seicaru din Cio-rogarla iar rezultatul a fost de 8 – 1 pentru sportivii din Ciorogarla. Acestia au fost in­curajati de galeria de fete si baieti, dar si de domnii profesori Florentina Ghita, Marius So-fron si antrenorul emerit Stefan Popescu. Me­ciul a fost arbitrat de reprezentantii Asocia­tiei Judetene de Fotbal Ilfov, prin Gunciu Da­niel si Gunciu Robert. In pauza dintre cele doua finale spectatorii au avut parte de o sur­priza pusa la cale de domnul Dan Radulian – director D.S.J Ilfov: un meci de fotbal fe­minin intre elevele Liceului Ioan Petrus din Otopeni. Acestea au fost pregatite si antre­nate de profesorii de sport Gabriel Tricu-lescu si Robert Dobre. La fluierul deinceput al acetui meci a sosit in aplauzele spectato­rilor domnul Adrian Bumbescu fost fundas central al echipei de aur Steaua. Finala mare s-a jucat intre elevii Liceului Economic Buf­tea si Grupul Scolar Doamna Chiajna din comuna Chiajna. Echipamentul sportiv al a-cestora a fost asigurat de Directia pentru Sport a Judetului Ilfov prin amabilitatea domnului director Dan Radulian. Finala mare a fost ar­bitrata de Gunciu Daniel si Droana Orlando. Scorul final a fost de 8 – 1 pentru elevii Grupului Scolar Doamna Chiajna care au dovedit ca sunt cei mai buni dintre cei buni la fotbal. Festivitatea de premiere a fost emotionanta atat pentru fotbalistii finalisti care s-au luptat pentru cucerirea trofeului „Cupa Liceelor”, dar si pentru toate persona­litatile invitate sa inmaneze castigatorilor di­plome, medalii si mult visatele cupe. Elevii au primit din partea Directiei pentru Sport a Judetului Ilfov cupe, diplome, medalii dar si mingii care sa ii ambitioneze sa ajunga stele ale fotbalului asa cum a fost si este Adrian Bumbescu, care, in ploaia de confetti, a imnanat Trofeul „Cupa Liceelor” editia a IV-a echipei de fotbal a Grupului Scolar Doamna Chiajna din comuna Chiajna. Din partea Inspectoratului Scolar Judetean Ilfov si Agentiei Nationale Antidrog elevii au primit diplome si premii. Golgeterul competitiei a fost elevul Razvan Dumitrescu de la Grupul Scolar Pamfil Seicaru din Ciorogarla, jucator care s-a remarcat atat prin joc dar si prin fru­moasele goluri inscrise in poarta adversari­lor. La finalul festivitatii de premiere, organi­zatorul acestei competitii dl. director Dan Ra­dulian a fost fericit si multumit ca in peri­oada competitiei nu au existat accidentari (oricum medicii de la Serviciul de Ambulan­ta Ilfov au fost la datorie), dar mai ales pen­tru faptul ca de la an la an cei care iube­sc sportul se alatura D.S.J Ilfov pentru spriji­nirea morala si financiara a acestot tineri sportivi din judetul Ilfov. In concluzie, inca o reusita care merita felicitari atat pentru organizatori, sponsori, fostilor fotbalisti de la echipa de aur Steaua, dar mai ales tinerilor sportivi care vor sa faca performanta!

Finala mica: Lic. Energetic Buftea-Gr. Scolar Pamfil Seicaru 1 – 7 Finala mare: Lic. Economic Buftea-Gr. Scolar Doamna Chiajna 1 – 8 Locul I – Grupul Scolar Doamna Chiajna Locul I – Liceul Economic Buftea Locul II – Grupul Scolar Pamfil Seicaru Locul IV – Liceul Energetic Buftea

Mega Distribution Park

Name: Mega Distribution Park  Address of the Park:  Soseaua de Centura, nr. 13, Chiajna, Ilfov County Brief Description: – Warehousing, Offices Name of Project Developer: – Mega Company Geographical Location: – Bucharest Ring Road Transport Access. Distances to: – > national highway: 0 Km >  nearest airport: 25 Km > railway station: 2 Km Site Profile – Ownership: Mega Company Project Status: – In operation List of Tenants: – Lóreal, Henkel, Schenker, Romsar, IMI, Michelin, Dohler, Deceunik, Dr. Oetker Area (hectares): – Total 2,5 Developed – 2,5 / Undeveloped – 0 Infrastructure: – Electricity Supply, Telecommunciations, Gas, Water Supply  Buildings/Plots – Plots: Lease cost/sqm/month: n/a / Sale price/sqm: – n/a / Office Buildings: Lease cost per sqm/month: – € 8 / Sale price/sqm: – n/a Factory Buildings: Lease cost per sqm/month: – € 6 / Sale price/sqm: – n/a Park Funding: – 100% Private / Other – Contact Person: Florin Badea Address: – Soseaua de Centura, nr. 13

Telephone: – (004) 021-230.10.11 / Mobile: – n/a / Fax: – (004) 02

Angajatii ai unei S.C. ce au furat bunuri de peste 270 milioane lei, identificati de politistii ilfoveni

10 ianuarie 2005

Doi angajati ai unei societati comerciale din Comuna Chiajna, care au sustras  din firma diverse bunuri in valoare de aproximativ 270 milioane lei, au fost  identificati de politistii ilfoveni, a informat vineri Inspectoratul General al  Politiei Romane (IGPR).
In perioada octombrie-decembrie 2004, cei doi, unul agent de paza la societatea  amintita, in varsta de 27 ani, din judetul Prahova si celalalt, de 28 ani, din  Bucuresti, fost agent de paza la Departamentul de vanzari al aceleasi societati,  aflati in timpul serviciului, au sustras aparatura electronica si electrocasnica  prin falsificarea mai multor facturi pro-forma.
In urma cercetarilor efectuate, politistii au recuperat bunuri de aproximativ  110 milioane lei, gasite la locuinta tanarului de 27 ani.
Fostul agent de paza a fost retinut pentru 24 de ore, pe baza de ordonanta de  retinere, urmand ca in cursul zilei de vineri sa fie prezentat Parchetului de pe  langa Judecatoria Buftea si Judecatoriei Buftea, cu propunere de arestare  preventiva pentru comiterea infractiunii de furt calificat.
Intrucat cel de-al doilea a disparut de la domiciliu, se intreprind masuri  pentru prinderea acestuia si pentru identificare tuturor persoanelor implicate.
Cercetarile sunt continuate de Politia orasului Buftea-Biroul Cercetari Penale  in colaborare cu Politia din Chiajna. ROMPRES

Fiica lui Petru Rares, mama a doi musulmani si o cadâna;

Se poate spune, fara a se gresi, ca Doamna Chiajna a fost un veritabil pur sânge domnesc. Nepoata de domn (a lui Stefan cel Mare), nascuta din os domnesc (tata i-a fost Petru Rares), ea si-a unit viata în fata altarului cu a unui domn (Voda Mircea Ciobanu) si a fost mama de domn (a lui Petru Voda cel Tânar). A avut sapte copii, trei baieti si patru fete – Petru, Anca, Alexandra, Marina, Dobra, Mircea si Radu -, pentru care nu s-a dat în laturi de la nimic atunci când a fost vorba sa-i „capatuiasca” într-un fel sau altul.

Se mărită cu Mircea Ciobanul

Asadar, cum spune cronica, doamna Chiajna s-a nascut din Petru Rares si prima lui sotie, Maria, în Polonia, în 1525, pe când viitorul domn al Moldovei se afla în pribegie. Doamna Elena, desi mama vitrega, a crescut-o ca pe copiii ei, dându-i o educatie aleasa. Domnita Chiajna a crescut frumos, cu toate peripetiile domniei tatalui ei, devenind o tânara ambitioasa, energica, cu o personalitate puternica mostenita, desigur, de la ilustrii ei înaintasi. În 1546, la douazeci si unu de ani împliniti, se marita cu Mircea Ciobanul, domnitorul Tarii Românesti (1545-1554 si 1558-1559), fiul natural al lui Radu Voda cel Mare, domn al Tarii Românesti între anii 1495-1508, ramas în istorie si prin faptul ca l-a adus în tara pe Macarie, care a tiparit Liturghierul, Evanghelierul si Octoihul.

Prima femeie care se pune în fruntea oastei

Sfârsindu-si viata de tânar, prin moarte buna se zice, Voda Mircea Ciobanul o lasa pe doamna Chiajna vaduva, singura, cu sapte copii de neam domnesc în grija. „De aici încolo, si-o fi spus fata lui Petru Rares, totul cade pe capul meu!” Si s-a pus pe treaba. Cu toate ca abia trecuse de zece ani, îl instala pe tronul tarii, sub tutela ei, pe primul nascut dintre copii, Petru, caruia i s-a zis, din cauza nevârstiniciei, Voda Petru cel Tânar. Boierii, razvratiti pe timpul domniei lui Mircea Ciobanul, aciuati la nord de Carpati, socotesc ca le-a venit vremea, strâng luptatori si pornesc spre Bucuresti pentru schimbarea necoptului domnitor. Chiajna nu sta cu mâinile în sân. „Se pune în fruntea oastei domnesti –   spune cronica vremii -, fiind singurul exemplu din trecutul nostru al unei femei conducând o oaste în razboi”. Este învinsa la Românesti, dar îsi ia revansa în batalia de la Serpanesti. Totusi, în cele din urma, doamna Chiajna este nevoita sa ia drumul Stambulului cu întreaga ei familie.

Nevârstnicul Petru este pus pe tron

Dar nu se astâmpara nici de aceasta data. Pe lânga faptul ca pune la bataie 210.000 de galbeni, intra în legatura pe cai numai de ea stiute, cu doua dintre cele mai frumoase cadâne din haremul sultanului, evreica Nurbani si venetianca Safigi. Stimulate si dumnealor „cu niscai galbiori, în noptile fermecate ale Bosforului, ele sopteau la urechea batrânului Suleiman ca Petru, fiul Chiajnei, este un copil destept si mama sa o femeie destoinica. Convins si prin farmecele cadânelor si prin argumentul banilor, sultanul o trimite pe Chiajna si pe fiul ei la Bucuresti, cu firman de domnie”. „Aceasta domnie a lui Petru tine sapte ani –   spune iarasi cronica -, timp în care copilul abia se facea flacaiandu, domnind numai cu numele într-o tara în care Chiajna era acum necontestata stapâna”. Grijulie fata de viitorul copiilor, îsi începe „campania de capatuire a acestora”. Primul pe lista este însusi domnitorul tarii. Desi Petru voda cel Tânar nu avea decât saisprezece ani, maica-sa îsi pune în gând sa-l însoare cu o domnita frumoasa, Elena, fiica a unui anume capitan Nicolae Cherepovici, consilier apropiat al voievodului Ardealului. Se duc tratative intense, cu peripetii si compromisuri si de o parte si de alta, si, în cele din urma, nunta –   bogata si fastuoasa –   are loc la Sibiu, în august 1563.

Nunta fara mire

Numai ca a fost o nunta mai aparte. Fara mire. Fiind, cum se stie, mai mult copil decât barbat, acesta a fost lasat la Bucuresti sa se joace, în continuare, de-a hotii si vardistii sau de-a v-ati ascunselea. A fost reprezentat, la Isaia dantuieste, alaturi de tânara mireasa, de un procurator. La vremea aceea se putea si asa ceva. S-a întâmplat însa un lucru cel putin ciudat. Numai dupa cinci luni de la nunta, în ianuarie 1564, proaspata doamna Elena a lui Petru voda cel Tânar o nascu pe Tudorita, o fetita dolofana, de aproape patru kilograme. Nu se stie precis cum a reactionat tânarul însuratel. Se cunoaste însa, cu certitudine, atitudinea soacrei mari. Ar fi fost de acord cu orice pentru fericirea si binele odraslei sale. Dar sa admita ca un copil sanatos se poate naste la doar cinci luni… Asta nu! si-a zis hotarâta Chiajna. În consecinta, si-a încarcat nora într-un radvan, cu zestre cu tot, dar si cu progenitura facuta cu cine stie cine, si a trimis-o înapoi la Sibiu, la maica-sa si la taica-su, sa se spele pe cap cu ea cum or sti. „Scandal, scandal –   si-au zis contemporanii –   dar, cu Chiajna nu e de glumit”. Astfel, Petru voda cel Tânar, fiul, ramâne neînsurat.  Dar mama, doamna Chiajna, nu se descurajeaza. Îsi canalizeaza eforturile spre „capatuirea fetelor. Si nu era usor, ca erau multe –   nu mai putin de patru –   iar înlauntrul tarii partide stralucitoare nu prea se aflau”. Le lua pe rând, cu rabdare, în ordinea venirii pe lume a domnitelor. O da, mai întâi, pe Anca dupa banul Neagoie, un boier tânar, bogat si loial domniei. Scapa apoi si de domnita Ruxandra, maritând-o mai mult sau mai putin din dragoste, cu camarasul Gheorghe Hrisoverghi, dregator credincios si de nadejde.

Încearca s-o marite pe Dobra cu Despot Voda

Cu Dobra, fata frumoasa si ambitioasa ca maica-sa, Chiajna are planuri mari. Vrea s-o faca doamna a Moldovei. Pe tronul tarii surorii se afla, atunci, Despot Voda (1561-1563), un grec cu numele de Ioan Iacob Eraclid, colaborator, pretindea el, din neamul despotilor sârbi. A ajuns domn al Moldovei cu sprijin polonez si habsburgic. Vrând pesemne sa-si legitimeze oarecum domnia, printr-o casatorie adecvata, Despot Voda accepta bucuros propunerea venita dinspre Bucuresti. Se grabeste chiar sa-i trimita în petit, în iulie 1562, pe boierii Motoc si Avram, încarcati cu daruri scumpe, pentru a cere mâna domnitei Dobra. Doamna Chiajna îi primeste pe oaspeti cu bratele deschise. Era în joc nu numai fericirea Dobrei, râvnita de orice mama când îsi marita odorul. Mai presus de asta se situa ambitia de a o face pe una dintre fiicele sale prima doamna a Moldovei. La fata de cortina, cum se spune, au loc mese bogate si chefuri duse pâna noaptea târziu. În culise însa se duc tratative peste tratative, cu Chiajna în rol de negociator principal. Se mai da dintr-o parte, se mai da si din cealalta, se mai si lasa, ca la orice tocmeala ce se respecta. La sfârsit, târgul este batut în cuie, cererea în casatorie fiind „primita cu draga inima si împartasita cu bucurie de domnita”. Oaspetii nu plecara din Bucuresti cu mâna goala. Pe lânga vestea buna, cum ca pirostriile pot fi puse pe capetele celor în cauza cât mai curând posibil, doamna Chaijna îi trimite viitorului ginere domnesc, în dar, un frumos si scump inel cu briliante si un portret al miresei. Al carei chip era, fireste, mult mai frumos în natur decât pe pânza.

Tradarea lui Despot anuleaza nunta

Despot Voda este în al noulea cer. Fixeaza nunta pentru 15 august si trimite crainici „în cele patru zari”, pentru a pofti la marele ospat nu numai capetele încoronate din tarile vecine, ci si pe simandicosii suverani din Europa occidentala. Din pacate, atât pentru ambitioasa Chiajna si nerabdatoarea ei fiica în ale maritisului, cât si pentru nestatornicul Despot Voda, tot esafodajul matrimonial se darâma. Mai întâi nunta a fost amânata, ca apoi logodna sa se strice definitiv. Cauza? Se zice ca doamna Chiajna a aflat, prin antenele sale, ca domnitorul moldovean pusese gând rau Munteniei, intentionînd sa i-o dea fratelui sau adoptiv, un anume Dumitru. Ceea ce Chiajna nu ar fi acceptat nici moarta. De altfel, numai dupa un an de zile, Despot Voda este ucis de boierii necredinciosi si pe tronul Moldovei se urca, pentru a doua oara, celebrul Alexandru Lapusneanu. Asadar, Dobra ramâne nemaritata. Doamna Chiajna îsi continua însa misia, luând-o în colimator pe Marina, cea de-a patra si ultima fiica. De asta data „îsi îndrepta privirile spre acel Bizant, de unde ne mai venira în vremi odrasle domnesti pe scaunele tarilor noastre”.

Nunta Marinei cu un Cantacuzin batrân

Ticlui o misiva secreta catre patriarhul Constantinopolului, pe care îl cunostea bine, rugându-l sa-i gaseasca un ginere de neam ales si cu stare pentru tânara ei domnita. Nedându-se în laturi de la postura de petitor de ocazie, Patriarhul Iosif –   Paleologul –   se pune pe treaba, cercetând în dreapta si în stânga. Tinând s-o ajute cât mai cu folos pe vechea lui prietena din Tara Româneasca, sfânta fata bisericeasca îi raspunse în scurta vreme ca „cea mai stralucita partida pentru domnita valaha ar fi boierul Ion Cantacuzino, colaborator, în timp, din neamul împaratilor Bizantului”. Doamna Chiajna jubila. Vaza de care se bucura familia Cantacuzinilor printre crestinii Bosforului, atât prin stralucirea numelui de vita imperiala, cât si prin influenta asupra societatii turcesti, nu era de ici de colo. Astfel, „dupa ce, de mai multe ori, alergara stafetele de la Bucuresti la Anchial –   resedinta Cantacuzinilor -, casatoria fu hotarâta si mirele, cu alai mare si daruri scumpe, porni la drum sa-si ia mireasa”. Pe malul Dâmbovitei, lovitura de teatru. Vazându-si logodnicul, domnita Marina ramase ca trasnita. Viitorul ei sot avea cincizeci de ani batuti pe muchie „si era, asa gândea copila, urât cum numai pe dracul si-l închipuia”. Se înfatisa maica-si si îi spuse printre sughituri: „Nu! Nu! Nu! Mai bine moarta decât femeia lui Ion, oricât de odrasla de împarat ar fi!”. Analizând chestiunea la rece, doamna Chaijna îsi dadu seama ca se afla într-o mare încurcatura. Sa strice nunta, asa, nitam-nisam, ar fi pus într-o situatie neplacuta întregul neam al Cantacuzinilor, întorcându-l împotriva sa. „Dupa o matura chibzuinta – spune cronicarul zâmbind -, iata ce nascoci mintea ei ascutita.

Rapirea Marinei de catre oamenii Chiajnei

Sfatui pe Marina sa se lase maritata si în schimb îi fagadui ca va împiedica consumarea acestei casatorii”. Nunta se desfasura în largul ei, dupa tipicul vremii, fara vreun incident anume. Apoi, cu zestrea încarcata în harabale trase de cai puternici, sotii Cantacuzino luara drumul Stambulului. Lovitura a fost data în toiul noptii, dincolo de Dunare, lânga Rusciuc, unde proaspetii însuratei întinsesera tabara pentru odihna de dupa o zi de mars fortat. Oamenii Chiajnei, instruiti anume pentru misiunea pusa la cale, „intrara în cortul mirelui, rapira fata si zestrea si, trecând din nou Dunarea, se întoarsera la Bucuresti, spre rusinea si supararea sotului înselat. Dibacii curteni avura grija nu numai sa înapoieze Chiajnei pe Marina cu întreaga ei zestre, dar sa mai si aduca cu ei o parte din bogatele daruri ale mirelui”. Cât despre fata, nu numai ca s-a bucurat ca a scapat atât de usor de „mosneag”, dar nu a ramas nici nemaritata. Cu perseverenta ei înascuta, doamna Chiajna trase sforile în continuare, batând fierul cât e cald, cum ne spune vorba aia din batrâni, si „o cununa pe fata, dupa foarte scurta vreme, dupa un baiat pe gusturile domnitei, tânar, frumos si de neam tot atât de stralucit ca al Cantacuzinilor”. Era vorba de Stamate Paleologul, nepotul patriarhului Iosif, al Constantinopolului.

Exilul în Alep

Au urmat câtiva ani buni în care Chiajna a domnit în liniste pe tronul Tarii Românesti, împreuna cu fiul sau, Petru Voda cel Tânar. Pâna în primavara lui 1568. Când, ca urmare a lucrarilor Cantacuzinilor, drept razbunare pentru rusinea patita cu uite nunta nu e nunta, „capugiul sultanului sosi la curtea din Bucuresti cu firmanul de mazilire. Petru cel Tânar, vaduv, doamna Chiajna cu întreaga ei casa –   cei trei copii mai tineri, Dobra ramasa nemaritata, Mircea si Radu, doi nevârstnici –   fura ridicati pe data din odaile lor si pornira fara împotrivire pe drumul exilului”. Pedeapsa turcilor a fost aspra, întreaga familie domneasca fiind surghiunita tocmai în Asia Mica, într-o localitate – Alep – din nordul Siriei. Departe de tara si lipsita de mijloacele necesare unui trai cât de cât decent, „exilul a dus-o pe Chiajna la saracie si saracia la cersetorie”. Marturie stau însemnarile unui calator din occidentul Europei care, trecând prin Alep, în 1570, ar fi vazut-o pe doamna Chiajna „facând comert ambulant cu maruntisuri pe strazile orasului”.

Ca sa scape de saracie, îsi turceste doi fii

Dar povestea nu se termina aici –   spune cronica. În vinele cersetoarei Chiajna curgea doar sângele lui Petru Rares si al lui Stefan cel Mare. Chinuita si zbuciumata, mândra doamna de altadata întelege ca exilul acesta nesfârsit avea o anumita cauza, si ca nu ea era cauza aceea, ci fiii ei, care, „cât or trai, le stau dusmanilor în cale ca o vesnica amenintare„. Cu alte cuvinte, Chiajna si-a dat seama ca nu avea cum sa scape de necazuri atâta timp cât fiii ei, Mircea si Radu, ramâneau pretendenti potentiali la tronul Tarii Românesti. Ce sa fac? Se întreba ea. La un moment dat i se sugera, din sferele înalte ale Portii, ca trebuie sa aleaga. Ori îsi îndupleca fiii sa se turceasca, aderând la mahomedanism – în acest caz nemaiputând râvni la scaunul tarii -, ori îi lasa sa le putrezeasca oasele în închisoare pe viata. De unde se vede ca doamna Chiajna era despartita de cei doi feciori, care zaceau în beciurile închisorilor turcesti. Alegere grea. În cele din urma, balanta înclina spre compromisul suprem. Mircea si Radu trecura, de voie de nevoie, la islamism, îsi pusera turbanele pe cap si îsi luara nume noi: Ahmet si, respectiv, Iusuf, pentru a trai în liniste în umbra coranului.

O marita pe Dobra cu fiul Sultanului

Mai ramasese Dobra. Domnita era înca tânara, putin peste douazeci de ani, frumoasa foc si, mai ales, ambitioasa ca maica-sa. Cu toate acestea, drumul spre un eventual mariaj care s-o aduca pe tronul uneia dintre tarile românesti, alaturi de un domn pamântean, era închis definitiv. Cu doi frati turciti nu putea spera la asa ceva. Într-un moment de incertitudine, se îndragosti de ea un anume domn de Grandchamp, ambasador al Frantei la Poarta, care o ceru pe fata în casatorie de câteva ori. A fost refuzat, cu delicatete, de fiecare data. „E prea departe Franta!” îsi motiva retinerea, pe fata, doamna Chiajna. Prin dos afisa însa o cu totul alta versiune: „Nu vreau sa-mi vad fata o biata ambasadorita”. Si mai era ceva. Francezul nu era atât de bogat încât s-o multumeasca pe Chiajna. Cautarile au continuat. Si nu au fost zadarnice. Prin nu se stie ce mijloace, doamna Chiajna a reusit sa-si duca fiica pâna prin preajma tânarului Murad, fiul sultanului si mostenitor al tronului, care se afla, pe atunci, sandgeac de Magnesia în Asia Mica. Lovitura de gratie a dat-o frumusetea Dobrei. Îndragostit lulea de românca, turcul o ceru în casatorie, nunta avu loc dupa regulile religiei musulmanului si fata Chiajnei intra în numerosul harem al lui Murad. Care, numai dupa câtiva ani, în 1574, dupa moartea tatalui sau, ajunge sultan al Turciei. Cu Dobra numarându-se printre cadânele lui preferate.

Si moare de moarte buna

Ce s-a mai întâmplat cu doamna Chiajna? Mama a doi musulmani, mutefuriagi ai sultanului, si a unei cadâne, cu regim special în haremul seraiului, avea acum usile deschise pretutindeni. Cel putin asa rezulta dintr-o scrisoare a ambasadorului Venetiei la Poarta, Gabriel Carazza, din februarie 1580, care îi comunica dogelui ca „Dorind doamna Chiajna sa vada pe sultana Valide (mama lui Murad), aceasta îi trimite careta ei, cu un chihaia si mai multi eunuci ca s-o aduca la harem”. A murit de moarte buna în 1588, la vârsta de saizeci si trei de ani, fiind înmormântata, se pare, în rit musulman. „Caci exclus nu este –   spune cronicarul –   ca fata lui Petru Rares sa se fi lepadat pâna si de legea ei stramoseasca, pentru a putea fi, îmbratisând islamul, mai aproape de copiii ei, pe care, e vadit ca i-a iubit mai mult decât pe oricine pe lume”.

(Historia, Nr. 43, iulie 2005)

Chiajna, comuna sportului

Daca edilii Capitalei au ramas doar la stadiul de promisiuni in ceea ce priveste demararea lucrarilor pentru construirea sau modernizarea bazelor sportive din Bucuresti, in schimb, in comuna Chiajna lucrurile se misca mult mai repede.La 15 decembrie va fi inaugurata in localitatea ilfoveana o moderna Sala Polivalenta, cu o capacitate de peste 2.000 de locuri. Sala a€ Concordiaa€ din Chiajna a fost proiectata si executata respectandu-se toate cerintele pentru a putea gazdui meciuri internationale de handbal, baschet, volei sau futsal. De altfel, presedintele Federatiei Romane de Handbal, Cristian Gatu, a vizitat in cateva randuri noua constructie, aratandu-se impresionat de cele vazute. Acesta chiar a promis ca va lua in calcul varianta organizarii meciurilor echipelor nationale de handbal la Chiajna. Pana atunci, in comuna de langa Bucuresti s-a disputat un meci international de fotbal feminin, Romania – Bulgaria, scor 1-0. Situat chiar langa moderna Sala Polivalenta, stadionul pe care a avut loc aceasta partida se afla intr-un proces general de cosmetizare.

Concret, s-a turnat fundatia pentru instalarea nocturnei, se lucreaza la marirea capacitatii tribunelor pana la 10.000 de locuri, se construieste o noua tribuna oficiala, cu loja si restaurant, s-a aprobat proiectul acoperirii in intregime a tribunelor si s-a dat comanda pentru o tabela electronica de ultima generatie. In plus, echipa locala, pregatita de Lita Dumitru, va avea un cantonament ultramodern, aflat la stadiul de finisaj, iar vestiarele si celelalte camere destinate observatorilor, arbitrilor si conferintelor de presa arata ca in Vest. Mai mult, in satul Rosu, ce apartine comunei, s-a dat in folo-sinta si un teren sinte-tic de fotbal, care a fost omologat de forurile competente, iar primarul din Chiajna, Mircea Minea, promite in scurt timp si alte investitii in sport.

Adrian Bumbescu: „Am venit  la Chiajna de foame!”  Clubul de fotbal din Chiajna dispune deja de un important centru de copii si juniori. Printre antrenorii de la Concordia se numara Radu Troi, Costica Zamfir si Adrian Bumbescu. Am venit la Chiajna de foame!, a precizat ultimul, castigatorul Cupei Campionilor Europeni din 1986 fiind impresionat de ceea ce a gasit la doi pasi de Bucurestia. Este si normal daca ne gandim ca la Chiajna copiii nu platesc sedintele de pregatire, primesc echipament gratuit, mingile li se schimba la fiecare trei luni, iar de Sarbatori chiar sunt recompensati. Ultima prima, de Craciun, va fi in valoare de cate 150 RON.

Atentie, se opreste curentul electric! Vezi ZONELE care vor RAMÂNE în BEZNA;

 

Enel Distribuţie Muntenia anunţă că, urmare a lucrărilor planificate de revizii, reparaţii şi modernizări în reţeaua de distribuţie, alimentarea cu energie electrică va fi întreruptă în zonele şi în intervalele orare precizate mai jos

DUMINICĂ, 4 DECEMBRIE

 

În județul Ilfov

Între orele 08:30 – 16:30 în următoarele zone:

– localitatea Glina, str. Vaii, Intr. Vaii, str. Melodiei;

Între orele 09:00 – 17:00 în următoarele zone:

– localitatea Afumați, str. Șoseaua Ștefănești de la intersecția cu str. Imașului până la IASE Afumași și străzile adiacente, str. Decebal, str. Negru Pontes şi străzile adiacente, str. Coli şi străzile adiacente, str. Mărășești

– localitatea Chiajna, str. Rezervelor, Int. Dorului, Apeductului, Acvilei, Wainer Palada, Tineretului, Narciselor, Drumul Osiei, Orhideelor și străzile adiacente, Robu Iulian, Căpățână

– localitatea Vidra, str. Depozit de Lemne, Combustibilului, Gării, Prelungirea Gării, Câmpului și străzile adiacente;

– localitatea Cățelu, strada Libertății între metrou Palady și strada Viillor și strada Florilor;

– localitatea Snagov, str. Nuferilor şi străzile adiacente;

– localitatea Popesti Leordeni, şoseaua Olteniței nr. 11 până la numerele 15;

– localitatea Brănești, intrarea Unirii nr. 40-42, clienții dinspre strada Unirii;

Între orele 10:00 – 13:00 în următoarele zone:

– localitatea Snagov, satul Tâncăbești, str. București – Ploiești, str. Mihai Eminescu şi străzile adiacente;

În județul Giurgiu

Între orele 08:00 – 12:00 în următoarele zone:

– localitatea Vlad Țepeș, str. Iasomiei;

Între orele 08:00 – 16:00 în următoarele zone:

– municipiul Giurgiu, str. Grasse;

Între orele 12:30 – 16:30 în următoarele zone

– localitatea Vlad Țepeș, str. Adunării;

LUNI, 6 DECEMBRIE

În municipiul Bucureşti

Între orele 09:00 – 17:00 în următoarele zone:

strada Diaconu Coresi între strada Ardealului şi strada Măicănești;

strada Sălăjeni; calea Victoriei nr. 2;

În județul Ilfov

Între orele 08:30 – 14:30 în următoarele zone

– localitatea Glina, str. Melodiei

Între orele 09:00 – 17:00 în următoarele zone:

– localitatea Chiajna, str. Rezervelor, Int. Dorului, Apeductului, Acvilei, Wainer Palada, Tineretului, Narciselor, Drumul Osiei, Orhideelor şi străzile adiacente, Robu Iulian, Capatana;

– localitatea Tunari, sos. de Centura numerele 21 pana la 35 zona de langa Fan Courier, firma Puratos Prod, Lowe Auto si Prodcom;

– localitatea Otopeni, str. 23 August si strazile adiacente între str. Traian si str. I.C Bratianu;

– localitatea Berceni, str. Câmpului, Occidentului, Albatrosului, Pescarusului, Albatrosului şi străzile adiacente;

– localitatea Otopeni, strada Grivita între strada Marin Preda si strada Ciprian Porumbescu şi străzile adiacente;

– localitatea Popesti-Leordeni, soseaua Oltenitei între str. Paraul Rece si str. Laurentiu Raiciu;

– localitatea Branesti, intrarea Unirii nr. 40-42, clientii dinspre strada Negru Voda;

– localitatea Mãgurele – zona Varteju, str. Uranus, Eforie, Venus, Jupiter, Fulger, Drum Nou şi străzile adiacente;

În județul Giurgiu

Între orele 08:00 – 16:00 în următoarele zone

– localitatea Vlad Tepes, str. Bisericii;

municipiul Giurgiu, str. Grasse;

MARŢI, 8 DECEMBRIE

În municipiul Bucureşti

Între orele 00:00 – 05:00 în următoarele zone:

– zona Ferdinand, str. Mihai Bravu, Splaiul Unirii, bd. Unirii, Decebal, Calarasi, Vitan, Pache Protopopescu, Traian;

În județul Ilfov

Între orele 08:30 – 16:30 în următoarele zone:

– localitatea Glina, str. Vaii, Intr. Vaii;

Între orele 09:00 – 17:00 în următoarele zone:

– localitatea Chitila, str.Troitei, Nucului, Islaz, Zona Cartier Tineri Casatoriti şi străzile adiacente;

– localitatea Tunari, str. Vasile Lupu, I.L. Caragiale, Ion Slavici, Tudor Arghezi, Camil Petrescu, Ion Creanga, Nichita Stanescu, Maria Calimachi şi străzile adiacente;

– localitatea Chiajna, str. Rezervelor, Int. Dorului, Apeductului, Acvilei, Wainer Palada, Tineretului, Narciselor, Drumul Osiei, Orhideelor şi străzile adiacente, Robu Iulian, Capatana;

– localitatea Chiajna, str. Apeductului, Rezervelor, Narciselor, Tineretului, Flacara, Orhideelor şi străzile adiacente, Neagu Marcela;

– localitatea Nuci, satul Micsunesti-Mari, str. Orhideelor, str. Prunului, str. Iasomiei, str. Lacramioarei şi străzile adiacente;

– localitatea Vidra – zona Cretesti, str. Principala, Drum Mare, Gradinilor, Ciulinari, Bisericii, Cimitirului, Scolii, Veteranilor, Electricienilor, Valea Luncii, Sperantei, Izvor şi străzile adiacente;

– localitatea Branesti, intrarea Unirii prima intrare dupa strada Jiului spre strada Petre Ionel;

– localitatea Gruiu, satul Lipia, str. Malu Rosu, str.Lujerului, str. Dumbravei şi străzile adiacente;

– localitatea Peris, str. Ingerasilor, str. Potcoavei, str. Principala, str. Invatator Ion Dorobantu , str. Mihai Eminescu şi străzile adiacente;

– localitatea Chiajna, str. Apeductului, Rezervelor, Narciselor, Tineretului, Flacara, Orhideelor şi străzile adiacente, Neagu Marcela;

– localitatea Afumati, strada Mircea Voda, sos. Bucuresti-Urziceni între sos. Gãneasa si str. Trandafirului, strada Garoafelor şi străzile adiacente;

– localitatea Tanganu Mic, str. Principala;

În județul Giurgiu

Între orele 08:00 – 16:00 în următoarele zone

– municipiul Giurgiu, str. Lainici;

– municipiul Giurgiu, bd. 1907, str. Berzei, Intr. Linistei;

– localitatea Vlad Tepes, str. Crinului;

MIERCURI, 9 DECEMBRIE

În județul Ilfov

Între orele 08:30 – 16:30 în următoarele zone:

– localitatea Glina, str. Melodiei;

Între orele 09:00 – 15:00 în următoarele zone:

– localitatea Snagov, satul Vladiceasca , str. Snagov, str. Renasterii, str. George Enescu şi străzile adiacente;

Între orele 09:00 – 17:00 în următoarele zone:

– localitatea Branesti, strada Petre Ionel intre rond si gara, strada Dimitrie Cantemir;

– localitatea Branesti, stada I.C. Bratianu între rond intrare si strada Negru Voda;

– localitatea Tanganu Mic, str. Nicolae Iorga;

– localitatea Cornetu, str. Alexandria, Gladiolelor, Crinului, Livezi, Panselelor si strazile adiacente, str.Livezi;

– localitatea Chiajna, str. Rezervelor, Int. Dorului, Apeductului, Acvilei, Wainer Palada, Tineretului, Narciselor, Drumul Osiei, Orhideelor şi străzile adiacente, Robu Iulian, Capatana;

– localitatea Petrachioaia, satul Maineasca , str. Principala, str. Rodnei, str. Bucegi, str. Carpati şi străzile adiacente;

– localitatea Nuci, satul Micsunestii-Mari , str. Orhideelor, str. Viilor, str. Busuioc şi străzile adiacente;

În județul Giurgiu

Între orele 08:00 – 16:00 în următoarele zone

– municipiul Giurgiu, str. Lainici

– localitatea Vlad Tepes, str. Lalelelor;

JOI, 10 DECEMBRIE

În județul Ilfov

Între orele 08:30 – 16:30 în următoarele zone

– localitatea Glina, str. Vaii, Intr. Vaii;

Între orele 09:00 – 17:00 în următoarele zone:

– localitatea Chiajna, str. Vlad Tepes, Luceafarului, Nicolae Iorga, Eroului şi străzile adiacente

– localitatea Voluntari (Pipera), str. Costache Radu, str. Nita Pintea şi străzile adiacente , str. Pericle Papahagi, str. Simion Mandrescu, str. Chivu Dumitru;

– localitatea Branesti, intrarea Unirii nr.40-42;

– localitatea Pasarea, strada M. Sadoveanu, strada Aurel Vlaicu şi străzile adiacente;

– localitatea Chitila, str. Troitei, Nuferilor, Vasile Bideac şi străzile adiacente, N&B Dezvoltare;

– localitatea Snagov, satul Ghermanesti, str. Oituz, str. Marasesti, str. Tismana, str. Intrarea Tismana, str. Razoare, str. Ghermanesti şi străzile adiacente;

– localitatea Chiajna, str. Rezervelor, Int. Dorului, Apeductului, Acvilei, Wainer Palada, Tineretului, Narciselor, Drumul Osiei, Orhideelor şi străzile adiacente, Robu Iulian, Capatana;

– localitatea Branesti, intrarea I.C. Bratianu nr.121-125;

– localitatea Gradistea, str. Sperantei, str. Fierarilor, str. Garoafelor, str. Ghioceilor şi străzile adiacente;

În județul Giurgiu

Între orele 08:00 – 16:00 în următoarele zone:

– localitatea Vlad Țepeș, str. Morii;

Al doilea proiect pe logistica anuntat în 2016: Lidl extinde cu un hectar centrul din Chiajna

Discounterul german Lidl, prezent pe piaţa locală cu aproape 200 de magazine, va extinde cu un hectar (10.000 de metri pătraţi) depozitul companiei din Chiajna, de lângă Bucureşti. Acesta este al doilea proiect logistic anunţat recent de companie după planul construcţiei celui de-al patrulea centru din România în Lugoj, judeţul Timiş,

În acest moment, Lidl România deţine trei centre logistice, cu o suprafaţă totală de circa 120.000 mp (12 hectare), situate în Chiajna (lângă Bucureşti), Nedelea (lângă Ploieşti) şi Iernut (lângă Târgu-Mureş).

„În plus, am început construcţia pentru cel de-al patrulea centru logistic în zona Lugoj, judeţul Timiş. Situat pe Strada Timişoarei, în Lugoj, noul sediu regional are o suprafaţă totală a terenului de 140.000 mp (14 hectare), dintre care 45.000 mp (4,5 hectare)  va fi suprafaţa construită“, spun reprezentanţii Lidl Romania. Autor: Cristina Rosca

Tariceanu promite ca nu va tine discursuri in biserica

Premierul Tariceanu si-a inceput, marti, discursul in fata autoritatilor din Chiajna spunand ca unii  oameni politici merg la biserica pentru a tine discursuri si nu pentru slujba  religioasa.
“Asa cum ati vazut in ultimul timp, a aparut o noua moda: oamenii politici merg  la biserica pentru a tine discursuri, desi cetatenii vin la biserica pentru  slujba religioasa. Eu nu voi face acest lucru”, a declarat, marti, Tariceanu, in  fata autoritatilor locale si a localnicilor din Chiajna.
Declaratia premierului, chiar daca nu contine niciun nume, se refera fara  echivoc la singurul politician roman care a avut discursuri in biserica –  presedintele Traian Basescu, aflat, de Paste, la Sibiu si recent la manastiri  din Moldova.
Primarul liberal, Mircea Minea, a afirmat ca  prezenta si vorbele premierului la Chiajna l-au “imbarbatat”  si a anuntat ca va candida pentru un nou mandat, desi nu mai avea aceasta  intentie.
“Daca nu veneati nu mai candidam. Acum voi candida pentru ca vad ca pot colabora  cu Guvernul. Vreau sa va multumesc pentru caldura pe care ne-ati bagat-o pe  teava, pe instalatii, in 1997 cand erati ministru al industriilor”, a afirmat Minea.
Cu toate indemnurile primarului si premierului, localnicii au evitat sa puna  intrebari, asa ca Tariceanu a inceput sa ii intrebe pe localnici: “Aveti  servicii bancare? Aveti supermarket? Aveti transport public?”.

UN PRIMAR DE NOTA 10!

În apropierea imediata a Bucurestiului, în partea de N-V, se afla comuna Chiajna. Formata din trei sate „care se tin totuna“ (vorba lui Ion Creanga):  Rosu, Dudu si Chiajna, comuna se  extinde pe zi ce trece. Se considera ca denumirea comunei vine de la Doamna Chiajna, sotia  domnitorului tarrii Românesti  Mircea Ciobanul, fiica si nepoata lui, precursoare a feminismului de care sunt legate ctitorirea a numeroase asezaminte  religioase si înfiintarea, în  1552, la Câmpulung, a uneia dintre cele mai vechi scoli  românesti. Grupul Scolar din satul  Rotu îi poarta numele acestei  doamne ce vine din istoria neamului, iar la jumatatea  lunii noiembrie, în organizarea autoritatilor locale, se  serbeaza Ziua Doamnei Chiajna, cu depuneri de flori la  statuia realizata de sculptorul Nicolae Popa.

Comuna se extinde pe zi ce trece. În fruntea ei (la al treilea mandat  consecutiv!), se afla primarul Mircea Minea. ai daca chejnenii, despre care se  spune ca, bulgari fiind, chibzuiesc îndelung înainte de a  lua o decizie, l-au ales pentru a treia oara, înseamna ca merita!
Nu-i deloc uaor sa fii primar  într-o comuna în plina dezvoltare,  cum e Chiajna. La o populatie de aproape 15.000 de  locuitori, ponderea activitatilor o detin  afacerile, investitiile si munca  în industrie. Cei care au detinut suprafete  mai mari de teren au ales sa-l vânda,  iar, data fiind pozitia favorabila fata de Bucuresti, comuna arata acum ca un cartier rezidential.
S-a construit si se construieste  mult în Chiajna, iar casele dispun de facilitatile unui  sat european: gaze, canalizare (lucrarea se afla în  stadiul de finalizare, mai sunt de îndeplinit niste  formalitati legate de concesionarea retelei),  telefon, internet, retea de drumuri publice în plin  proces de modernizare si reabilitare.

Nascut în zodia Balantei, Mircea  Minea e un om echilibrat, dar exigent cu sine si cu  ceilalti! Foarte exigent când e  vorba de curatenie, ordine si  disciplina, considera ca acestea sunt atribute esentiale si  reprezentative pentru comuna si oamenii sai. Aspectul primariei,  dar si al comunei confirma acest  lucru. Primaria-i moderna, cu dotari si spatii functionale,  personal calificat si competent si,  lucrul cel mai important, cu acces si transparenta pentru cetateni.
„În slujba cetateanului“ nu reprezinta numai o lozinca pe care o poti  vedea în primarie mai peste tot (la intrare, în biroul  primarului, la ghiseele functionarilor),  ci sunt cuvinte care îsi gasesc  sensul în activitatea edilului de la Chiajna.

Comunitatea are problemele ei, în general, si tineretul si problemele lui, în  special, sunt prioritatii pe lista acestuia. În comuna se afla un grup scolar cu  clasele I-XII, o scoala generala (amândoua având incluse  si sectii cu grupe de  prescolari), doua dispensare  si trei biserici, una dintre ele aflându-se în faza finala de constructie.

Conditiile din scoli sunt excelente, dotarile cu materiale de calitate, aspect  stimulant pentru copii si favorizant unei educatii la standarde europene:  cladiri bine întretinute având încalzire centrala, apa curenta, mobilier nou,  calculatoare. Toate acestea realizându-se exclusiv din bugetul local!

Cu ce realizari se mai mândreste dl primar? Cu un club sportiv, doua sali de  sport, dintre care una e polivalenta, având capacitatea de 1.500 de locuri,  teren cu gazon artificial si nocturna. Unii ar zice (cârcotasii, sic!) ca e prea  frumos ca sa fie adevarat!  si totusi este! Cum reuseste? Ziua de lucru a  domnului Minea începe dimineaaa devreme si se termina seara târziu.

Primarului îi place performanta si o încurajeaza: îi premiaza pe elevii silitori  la învataturt, pe sportivii care obtin rezultate deosebite, promoveaza competitia. Are  si o deviza preferata: „Goarna cânta pentru numarul 1“. Le  pretinde arta celor din jur, dar si domnia sa vrea sa fie numarul 1 în tot ceea  ce face.

Primar modern în vremuri moderne! A calatorit mult  si din locurile pe cale le-a vazut a învatat sa ofere, dar sa si pretinda, într-un cuvânt – sa fie manager.  Pentru ca un primar asta trebuie sa fie în primul rând, managerul comunei, el  trebuie sa gestioneze cu responsabilitate fondurile existente. Consiliul Local a  accesat si derulat proiecte cu finantare europeana sau de la Guvern; bineînteles  ca acestea au fost posibile în primul rând gratie implicirii cu responsabilitate  si perseverenta a edilului comunei.

Nemultumiri are, ca orice om, legate de birocratia care de cele mai multe ori  complica si îngreuneaza lucrurile, amâna punerea în practica a proiectelor, dar  legea-i lege si trebuie respectata.

În ceea ce priveste proiectele si intentiile de perspectiva, dl Minea vorbeste  despre modernizarea întregii retele de drumuri care au infrastructura si  extinderea retelei de canalizare. De asemenea, se are în vedere  si un parteneriat cu Primaria Capitalei pentru amenajarea unei gradini zoologice.  Desigur, vor fi si altele, dar, fiind un om de actiune, prefera sa lase faptele sa vorbeasca.

Educ. Ileana CÎRSTEA
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 7, 1-15 APRILIE 2007

Investitie realizata de Altex

Acest articol a aparut in data de 22 martie 2006 Investitie de 1,4 milioane de euro la Chiajna. O linie proprie de productie si asamblare a calculatoarelor, in valoare de 1,4 milioane de euro, care permite producerea a 10.000 de computere pe luna intr-un singur schimb este ultima investitie realizata de Altex, la Chiajna. Linia, care va functiona in cadrul companiei Complet Electro Serv (CES), membra a grupului Altex, a fost furnizata de grupul suedez FlexLink, iar supervizarea din punct de vedere al standardelor calitative de parteneri precum Intel sau Microsoft. (C.N.)

Premiera

George Parvan

Steaua va juca, pentru prima oara, in afara Capitalei. Toate starurile formatiei „ros-albastre” vor ajunge zi de zi in comuna situata in partea de vest a Bucurestiului. Chiajna, aflata la noua kilometri de centrul Capitalei, insa, practic, invecinata cu o parte a cartierului bucurestean Militari, este compusa din trei sate: Rosu, Dudu si… Chiajna, si numara, dupa spusele primarului Minea Mircea, 15.000 de suflete, si cam tot atatea „focuri”. In Chiajna s-a construit un complex sportiv, format dintr-o sala cu 1.500 de locuri si un stadion (cu terenurile de antrenament aferente) care poate gazdui 3.000 de spectatori. Sala fiind lipita de stadion, exista si opt camere cu doua sau trei locuri, la etaj. In aceeasi incinta se afla si bucataria, iar alaturat, un mic restaurant. Miercuri, jucatorii pregatiti de Radu Voina si Nicu Munteanu au ajuns pentru prima oara in noul lor loc de munca. „Are aer conditionat, e curat, avem vestiare bune, sper ca spectatorii sa umple sala la refuz”, a declarat Voina, fost campion mondial si ex-selectioner al nationalei masculine de handbal a Romaniei. In satul Rosu, la trei kilometri distanta, mai exista un stadion cu gazon artificial si o sala cu 200 de locuri.


Ambele complexuri sportive au costat, conform primarului, patru milioane de euro si au fost construite in doi ani, intre 2005 si 2007. Constantin Cazazu, sponsorul celor de la CSA Steaua, si George Boroi, comandantul clubului din bulevardul Ghencea, pe de o parte, primarul Mircea Minea, de cealalta parte, sunt cei care au parafat o intelegere conform careia Steaua va disputa meciuri din campionatul intern si din cupele europene la Chiajna. In timp, se va construi un hotel de 100 de locuri, astfel incat stelistii sa nu mai faca naveta.

Adunarea generala publica din Aprilie ’05

Pentru dezvoltarea relatiilor cu comunitatea locala sunt convocate periodic adunari populare în care se dezbat probleme legate de strategia de dezvoltare economica si sociala a comunei, privind modernizarea infrastructurii prin refacerea drumurilor si strazilor

Chiajna – calatorie la capatul lumii

Cautarile  noastre ne duc din ce in ce mai departe in timp, pe fire care se pierd in  vremuri imemoriale. Intr-o zi cu ceata si vint rece, taios, echipa revistei  noastre, formata din Ionel Grama, Cristian Pompei si dl Gheorghe Cohal, porneste  la drum spre un loc in care, probabil, este chiar inceputul lumii: comuna Chiajna din judetul  Ilfov.

Truda, stiinta si suflet
Domnul Cristian Degeratu, un barbat de  52 de ani, profesor de istorie la Scoala nr. 1 din Chiajna, om cu o vasta si  solida cultura, a adunat, cu migala si pasiune, obiecte a caror vechime se  masoara in mii sau chiar zeci de mii de ani. In vitrinele pe care le-a amenajat  intr-una dintre clasele scolii in care lucreaza gasim, alaturi de alte zeci de  vestigii, un bloc de scoici pietrificate, datate ca fiind din perioada ultimelor  miscari tectonice care au modificat infatisarea scoartei terestre. Linga el, o  bucata compacta de silex, dar si virfuri de lanci si sulite, facute de oamenii  din epoca de piatra, adica de cei care au trait inaintea noastra cu 6.000-7.000  de ani inainte de Hristos. Alaturi de aceste urme ramase din vremuri uitate se  afla citeva fusaiole, greutati pentru plasele de pescuit si un topor de piatra a  carui vechime este mai mare de 6.000 de ani. Gaura in care se fixa coada  acestuia are un dimetru de circa 2,5 cm si este perfect rotunda, iar, in  interior, este atit de lustruita incit nu ne putem imagina cum a fost realizata  cu mijloacele rudimentare folosite de „salbaticii” de atunci. O asemenea  perforare se face azi, folosind aparate sofisticate si/sau raze laser.

Istoria de la groapa de gunoi
„Materialele adunate de mine cuprind  evolutia societatii umane pe teritoriul tarii noastre de la inceputurile  omenirii pina in momentul de fata, cu o continuitate neintrerupta, care poate fi  dovedita oricind si in orice conditii”, isi incepe domnul profesor Degeratu  povestea care avea sa ne uimeasca. „In basmele lui Petre Ispirescu – si-a  continuat Domnia Sa relatarea – se vorbeste de vremea cind muntii se bateau cap  in cap si nu este nimic exagerat in aceasta afirmatie. Intr-o expeditie pe care  am facut-o in 1983, in comuna Vidra din Muntii Apuseni, am gasit acesti melci  pietrificati, vechi de citeva milioane de ani, scosi la suprafata de  zvircolirile Terrei. Scoicile gasite aici, la Chiajna, fac si ele parte  din timpul cind pamintul se cutremura si muntii se loveau cap in cap si au o  vechime de peste 12. 000-14. 000 de ani”. In timp ce ne-a prezentat monografia  la care lucreaza, dl prof. Degeratu ne-a vorbit si despre greutatile pe care  le-a intimpinat in munca sa de cautare a vestigiilor aflate pe raza comunei,  indicindu-ne apoi locul in care sa mergem. Un cimp dezolant, cu noroi lipicios,  pe alocuri inghetat, o buza de deal si o lunca larga, pe malul Dimbovitei,  incarcate de mormane uriase de gunoi, aduse din marele si frumosul Bucuresti,  aflat la doar citiva kilometri distanta. Sub muntii de mizerie se afla ingropata  o istorie mult mai veche decit cea care ni s-a spus noua in cartile de scoala,  tratata voit sau din ignoranta cu dispret si indiferenta.
Aici, sub  scirboseniile aduse din Capitala, se afla capatul lumii, locul in care zac  vestigii stravechi, peste care au trecut zeci de mii de ani. „Eu cred ca au  existat mai multe cicluri de civilizatii, care au disparut din motive  necunoscute noua, dar ai caror urmasi au reluat viata in cu totul alte conditii,  ducind-o mai departe, pina in zilele noastre. Asa se explica faptul ca, inca din  zorii omenirii stiute de noi, gasim, pe teritoriul Romaniei, obiecte vechi de  mii si mii de ani, extrem de fine, unele atit de perfectionate incit nu stim cum  au fost facute si la ce erau folosite. De la acele inceputuri nu cred ca au  trecut milioane, ci numai mii de ani, pentru ca exista un factor important pe  care cei mai multi cercetatori nu vor sa il ia in seama –
ne-a spus domnul  profesor, facind, apoi, o afirmatie uluitoare – influenta civilizatiilor  extraterestre!”

Am venit din stele!
Domnia Sa spune ca Sfinxul din  Bucegi este una dintre dovezile de necontestat ale afirmatiei sale. Daca il  privim dinspre nord, avem imaginea unei maimute, a unui om preistoric, adica a  inceputurilor umanitatii, dar, daca il privim dinspre vest, dinspre planeta  Venus, vedem un tinar viguros, un Fat-Frumos al neamului romanesc, cu caciula  dacica pe cap, simbol al libertatii. „In 1975 am sustinut la facultate o lucrare  in care am dezvoltat teoria evadarii din planeta in planeta. Pe masura ce  energiile si resursele unor planete, locuite de fiinte inteligente, se  epuizeaza, locuitorii acestora vor porni spre alte corpuri ceresti. Aici,  intervine mitul cu arca lui Noe, cind se ia tot materialul genetic si se  transporta si se transplanteaza in alte locuri in cosmos. Asa se va intimpla si  cu noi, locuitorii Pamintului, cind conditiile de viata se vor sfirsi si vom fi  nevoiti sa cautam locuri propice de supravietuire in Univers. Exista scrieri  foarte vechi, de la inceputurile omenirii, care spun ca Luna nu a fost impreuna  cu Soarele pe cer si, deci, aceasta nu a fost dintotdeauna satelitul Terrei. Ea  a fost adusa si instalata in apropierea planetei noastre, iar pe partea pe care  nu o vedem niciodata si in interiorul acesteia, care este gol, se petrec lucruri  interesante”. Domnul profesor Degeratu sustine ca anumite civilizatii din cosmos  au adus viata pe Pamint, iar acum reprezentantii acestor extraterestri sint  aici, instalati in interiorul planetei noastre si supravegheaza tot ce facem noi  pe mapamond. „Materialul genetic a fost adus din alta parte a Universului si  implantat pe planeta Pamint. Despre egipteni se stie ca au venit din constelatia  Orion, iar piramidele sint amplasate in pozitiile in care se aflau astrii  acestei constelatii atunci cind a fost adusa viata aici. Si la noi, la inceput,  au fost zeii, apoi semizeii si, in final, oamenii, cei dintii creind conditiile  de viata pentru cei din urma, adica pentru noi”, afirma Domnia Sa. Domnul  profesor crede ca Dumnezeu, care guverneaza intregul univers, lucreaza pe  planeta noastra prin civilizatiile galactice si ca aici, la noi, este un fel de  „sita”, prin care entitatea om „se cerne” spre bine sau spre rau. Pe Pamint, se  produce o separare, iar dupa moartea noastra fizica vom fi folositi in alte  scopuri, in functie de aceasta cernere. „Influentele asupra evolutiei noastre  vin atit din cer, de la extraterestri, cit si din adincurile Terrei, unde  traiesc alte civilizatii, pentru ca Pamintul este gol in interiorul sau. Basmele  romanilor vorbesc de lupta lui Fat-Frumos cu zmeii din strafundul Pamintului si,  paradoxal, exista un dram de adevar in aceste povesti. Dupa mine, fiecare dintre  noi avem un destin, sintem planificati si dirijati cu un anume scop si nimic din  ce se petrece nu este intimplator. Intre Luna si Pamint este o circulatie  permanenta, eu am vazut opt obiecte zburatoare, nepamintene, in 90 de secunde,  dovada ca vine si pleaca cineva de la noi cu scopuri bine determinate”, si-a  incheiat dl profesor relatarea. Dincolo de cuvinte ramine totusi o realitate  indiscutabila: la Chiajna zac, sub muntii de murdarie, vestigii vechi de zeci de milenii. Tot acolo, un  profesor inimos a amenajat un muzeu cu obiecte adunate de la capatul lumii, acel  capat care a fost la inceputul inceputului. Uneori, in zona localitatii, lumini  ciudate apar din cer, coboara si ramin suspendate exact deasupra locurilor in  care s-au gasit urmele unor civilizatii despre care nu stim de unde au venit si  unde au plecat. Povestea OZN-urilor care cerceteaza Chiajna o vom spune
intr-un numar viitor. In monografia la care lucreaza, dl. prof. Cristian  Degeratu, acesta afirma: „La inceputul secolului al XIX-lea, pe aceste locuri  traditia a lasat amintirea lui Manuc Bei, armean de origine, fiul lui Martinos  Mzaian, descendent din obirsia legendarului Noe”.
Asadar, Noe, pastrator al  genelor vietii pe Terra, Sfinxul din Bucegi, ceramica dacica, scoici de 14.000  de ani si melci de milioane de ani. Dincolo de acest capat de inceput al lumii  stiute de noi, cerul si stelele, civilizatii extraterestre necunoscutul. De unde  venim si cine sintem noi, romanii? Dar, mai ales, cine si ce interes are ca  trecutul nostru sa ramina necunoscut si de ce acceptam ca el sa fie aruncat la  gunoi?

Text: Ionel Grama, Cristian Pompei
Fotografii Gheorghe Cohal

Intransigent. Un jandarm n-a tinut cont de notorietatea patronului echipei Steaua

Intransigent. Un jandarm n-a tinut cont de notorietatea patronului echipei Steaua, pe care l-a  sanctionat, dupa propriile spuse, conform legii

„Plutonier major Cojocaru ma numesc, va rog sa prezentati legitimatia  dumneavoastra!”. Anunt oficial, clar, spus pe un ton civilizat. Miercuri seara,  la intrarea pentru mass media a Salii Concordia din Chiajna, acest apel s-a  auzit de nenumarate ori. Politicos, dar ferm. Jandarmul cu trese bleu n-a fost  deloc impresionat de cartea de vizita a celor care doreau sa patrunda in arena,  insa n-aveau voie prin locul respectiv. „A fost un sef de politie din Bucuresti,  un primar, vreo cativa consilieri municipali. Nu pot sa le spun numele, insa nu  i-am lasat sa intre, chiar daca au incercat sa ma ia cu binisorul. „Colega, te  salut, doar dau si eu o raita sa ma uit”, mi-a spus un colonel de politie. I-am  raspuns ca poate sa intre, dar prin fata, nicidecum pe aici”, povesteste omul in  uniforma bleumarin.
Nu suporta nedreptatea, n-are nevoie de spaga, ar vrea doar sa se respecte  legea. „Putini inteleg ca a fi jandarm chiar nu e floare la ureche. Sunt in  armata de 10 ani, caci aici e disciplina, depunem juramant, iar eu chiar il  respect. Mai lucrez cinci ani, apoi ies la pensie. De ce sa ma complic?!”, zice  omul cu bereta.

ECHIDISTANT.  Jandarmul care i-a trimis mutarea-n plic, acasa, lui Gigi Becali (medalion) n-a  avut de suferit
„L-am vazut pe Becali, la Universitate, cand s-a urcat pe masina si se adunase  lumea buluc. I-am spus: „Va rog sa coborati, altfel voi proceda conform legii.  Stiu unde locuiti, veti primi amenda acasa”. Si l-am amendat cu 30 de milioane  de lei vechi. Ce daca-l cheama Gigi Becali?!”. Intrebat daca nu ii e teama,  jandarmul a replicat hotarat: „N-am motiv, sunt corect, nu iau spaga. Am  familie, copii de crescut, traiesc din munca mea, am casa, tot ce-mi trebuie. Sa  stiti ca Becali m-a vazut cand a fost cu demolarea bordurii, a trotuarului,  acolo unde era casa aia mare, in centru. S-a uitat la mine, a clatinat din cap,  razand. Si atat”.

„Hoitarii” de la Chiajna.

PETRISOR CANA , DANIEL NEAMU

„Hoitarii” de la Chiajna.
La fosta groapa de gunoi de linga cartierul Giulesti Sirbi,zeci de oameni scurma prin resturile cladirilor prabusite in urma cutremurului din1977, cautind fier vechi. De mai bine de o luna, fosta groapa de gunoi Chiajna, situatalinga cartierul Giulesti Sirbi, este asaltata de tiganii care
cauta fier vechi. Zecide carute sint prezente aproape in fiecare zi a saptaminii, iar
zeci de oameni sapa  groapa dupa groapa, in cautarea metalului care le asigura banii pentru traiul zilnic.

Putini stiu insa ca o buna parte din fierul pe care tiganii il transporta la centrele  de colectare provine de la cladirile care s-au prabusit in urma cutremurului din martie1977. Atunci, autoritatile au transportat la fosta groapa de gunoi cele mai multe dintre resturile ramase in urma seismului. Cimitirul cladirilor prabusite in’77. Groapa de gunoi situata in apropierea fostului cartier 16 Februarie a fost inchisa in urma cu aproximativ cinci ani. Cu toate acestea,
exista oameni care isi duc existenta de pe urma colectarii metalelor sau bunurilor gasite in acest  loc. „De 11 ani sap gropi si caut fiare vechi, ca sa ma intretin. Am doi copii si trebuie sa fac, cumva, rost de bani. Scot cam 40-50 de kilograme de fier pe zi pe care le car cu un carucior la centrul de colectare. Pe timpul lui Ceausescu mai lucram la CAP-uri, la ferme, dar acum din asta traiesc”, ne-a povestit Constantin Stefan, in virsta de 32 de ani. Stefan are insa un motiv de ingrijorare: numarul „cautatorilor de fier vechi” a crescut vertiginos in ultimul timp. Unul dintre motivele pentru care tiganii au luat cu asalt „groapa Chiajna”, cum o denumesc localnicii, este inasprirea pedepselor pentru furturi de metale neferoase. „Dupa ce s-a anuntat ca au crescut pedepsele pentrufurtul de metale neferoase, tiganii nu prea s-au mai apropiat de zona caii ferate, loc de unde furau tot ce puteau si duceau la centrele de colectare”, ne-a declarat plt.-maj.

Dan Lepadatu, seful Postului de Politie TF Bucurestii Noi, situat in apropiere de groapa de gunoi. De aceea, multi dintre tiganii care locuiesc in zona au „migrat” spre „groapa Chiajna”. Groapa de gunoi, „locul de munca” al cautatorilor de metale. Fluxul mare de cautatori de fier vechi a condus chiar la crearea unei mici industrii pe plan local.Asa cum ne-au declarat localnicii, a fost inchiriat chiar un excavator spre a sapa gropi imense pentru ca tiganii sa scoata bucati mari de fier vechi, provenit de lacladirile darimate de cutremurul din 1977. Totodata, in zona s-a deschis un centrude colectare a fierului vechi. Unii dintre tigani si-au
construit, strategic, „cartierul general”, chiar linga „locul de munca”. Majoritatea au carute si
transporta fierul vechi la centrele de colectare care ofera un pret mai bun. Altii insa cara cu sacii sau cu carucioarele bucatile de metal la cel maiapropiat centru, la circa trei kilometri distanta. Un kilogram de fier vechicosta intre 800 si 1.000 de lei. Multi nu pot duce decit citeva zeci dekilograme si cistiga 40-50 de mii de lei pe zi. „Cit sa ne ajunga sa luam ceva de mincare”, precizeaza Constantin Stefan.

Doamna Chiajna, singura românca; la conducerea armatei în razboi. Nepoata lui Stefan cel Mare a ucis boieri si a fost soacra de sultan

Doamna Chiajna, soţia voievodului muntean Mircea Ciobanul şi nepoata lui Ştefan cel Mare, a fost prima femeie care a condus o armată în bătălie. Chiajna a reuşit să pună pe scaunul domnesc doi voievozi, să conducă o ţară şi să asigure viitorul copiilor ei în vremuri tulburi. Vechile cronici vorbesc şi de cruzimea ei, decapitând în repetate rânduri boierii şi pretendenţii la tron.

În anul 1559, crudul voievod muntean Mircea Ciobanul murise. Boierii fugiţi de frica lui în Ardeal au strâns armată şi au plecat să ocupe Bucureştiul, unde se afla urmaşul minor al defunctului voievod şi soţia acestuia, doamna Chiajna. Credeau că au drum liber către capitala voievodutului, când la Româneşti sunt întâmpinaţi de oameni înarmaţi. În fruntea unei mici oştiri se afla văduva lui Mircea Ciobanul, domana Chiajna.

Îmbrăcată cu haine ostăşeşti şi în zale, soţia de domn s-a aruncat în luptă în fruntea gărzii domneşti, deschizând atacul. Soldaţii experimentaţi o ascultau orbeşte şi dădea chiar indicaţii tactite. Aşa ceva nu se mai văzuse în istoria poporului român. ”Chiajna se puse în fruntea oastei domneşti, o mână de oameni, şi e singurul exemplu din trecutul nostru al unei femei conducând o oştire în război”, scria Constantin Gane despre Chiajna în ”Trecute vieţi de doamne şi domniţe”.

Vitejia femeii care ataca cu sabia în mână o oştire de cinci ori mai numeroasă trebuie să-i fi uimit pe adversari. Chiajna este înfrântă, din cauza numărului prea mic de soldaţi. Nu se lasă păgubaşă, trebuia să-şi apere fiul în vârstă de 12 ani şi pe ceilalţi copii, care cu siguranţă ar fi fost ucişi de boierii răsculaţi. De altfel ar fi dorit în acest fel să se răzbune pentru tot ceea au pătimit în timpul domniei lui Mircea Ciobanul.

Chiajna mituieşte pe otomani şi îl convinge pe paşa de Rusciuc să-i dea trupe. Se întoarce în Ţara Românească cu mai mulţi oşteni şi tot în fruntea armatei intră în bătălia de la Şerpăneşti şi-i alungă din nou pe boieri peste munţi, salvând viaţa familiei şi tronul fiului ei. ”Boierii au venit cu oaste de-au făcut război cu boierii Mircii vodă( n.r. cu Chiajna, soţia lui Mircea Ciobanul), la satul Rumâneşti şi fu izbânda pribegilor. Iar doamna Chiajna a Mircii vodă şi cu fie-său Pătru-vodă au fugit peste Dunăre; iar boiarii ei au rămas la Giurgiu. Şi iar au venit al doilea rând de au făcut războiu cu pribegii la sat la Şărpăteşti, şi fu izbânda boiarilor Mircii. Atunci a pierit Badea clucerul şi alţi oameni de-ai pribegilor. Şi iar a venit doamna Chiajna cu fiul său Pătru Vodă la Bucureşti”, scria cronicarul Constantin Cantacuzino în ”Istoria Ţării Româneşti”.

Femeia războinică de pe tronul Munteniei din stirpea lui Ştefan cel Mare

Vitejia şi ”bărbăţia” doamnei Chiajna nu sunt întâmplătoare pentru istorici. Doamna Chiajna se naşte în 1525 în Polonia, fiind fiica voievodului moldovean Petru Rareş şi a doamnei Maria prima lui soţie. Ca atare Chiajna, numele slavizat al Despinei, era nepoata lui Ştefan cel Mare, marele voievod al Moldovei. ”Sângele războinicilor strămoşi clocotea în vinele Chiajnei şi, în această privinţă a energiei, nu era să o dea de ruşine”, preciza Gane. Totodată copilăria şi tinereţea Chiajnei au făcut din ea o ”doamnă de fier”, un caracter puternic şi unic în istoria românilor.  Este singura femeie care a reuşit într-o lume a bărbaţilor să se impună şi să-şi impună favoriţii chiar pe tronul Ţării Româneşti.

Rămâne orfană de mamă la vârsta de doi ani şi este crescută de Elena Brankovici, cea de-a doua soţie a lui Petru Rareş. Copila s-a născut în pribegie, se învaţă cu moartea celor dragi din copilărie şi pleacă din nou în exil cu întreaga familie în 1539, când tatăl ei pierde domnia. Când Petru Rareş se întoarce pe tron, Chiajna este căsătorită cu voievodul Ţării Româneşti, Mircea Ciobanul, un domn crud şi al cărui tron se clătina în faţa trădărilor boiereşti. Tânăra de 21 de ani nu a văzut în acest mediu decât sânge, decapitări şi trădări. Prima grijă a noului domn, Mircea, poreclit ”Ciobanul” fiindcă a făcut avere din oierit şi vânzarea oilor peste Dunăre, a fost să ucidă pe aproape toţi marii boieri.  După numeroase exiluri şi reîntoarceri, domnia lui Mircea Ciobanul era de fapt o uriaşă baie de sânge, după cum arată cronicarii.

”Mircea-vodă iar a venit domn al treilea rând. Şi a trimis la boiarii carii era pribegi în Ţara Ungurească( n.r. Transilvania), de i-au  chemat, făcând mare jurământ. Deci ei crezându-l, au venit, Stănilă vornicul, şi cu toţi boiarii, şi cu toată curtea, de s-au închinat la Mircea-vodă, de credinţă şi legătură ce-au făcut. Iar când a a fost la 3 martie,  cu meşteşug mare a chemat (n.r. Mircea Ciobanul) pre Stănilă vornicul, şi pre toţi boiarii, şi pre amândoi episcopii şi toţi egumenii cu mulţime de călugări, în cetate în Bucureşti. Şi aşa fără veste au năpustit într-înşii pre beşliii(n.r. oştenii) lui şi pre mulţi turci, de i-au tăiat pre toţi, vărsându-se mult sânge nevinovat. Da-va seama înaintea lui Dumnezeu!”, scria oripilat cronicarul Constantin Cantacuzino în ”Istoria Ţării Româneşti”, despre masacrul care a avut loc la întoarcerea în a treia domnie a lui Mircea Ciobanul. În tot acest timp, Chiajna s-a oţelit arată şi cronicarii şi istoricii. A făcut şapte copii şi toată afecţiunea s-a revărsat-o asupra acestora.

Doamna Chiajna, femeia care şi-a făcut soţul şi fiul voievozi

Dacă de obicei în istoria Evului Mediu european femeile erau cele care se bucurau de putere şi accedeau social şi politic prin intermediul soţilor atot-puternici, inclusiv ajungând regine, în cazul doamnei Chiajna sau ”Mircioaia” cum îi spunea cronicarii lucrurile stăteau tocmai invers. Ea este cea care punea domni pe tronul Ţării Româneşti şi scăpa de rivali. Cronicarii arată că în 1554 soţul ei Mircea Ciobanul a fost înlocuit de la domnie de turci, fiind bănuit de legături cu împăratul Germaniei, duşmanul sultanului Soliman. În acel moment Chiajna, mama a 7 copii, nepoata lui Ştefan cel Mare, orfana şi pribeaga îşi arată toată priceperea.

Aflată cu soţul ei la Istambul, ea dovedeşte o inteligenţă sclipitoare. Realizează că drumul către inima sultanului trece prin harem, Chiajna se împrieteneşte cu cadânele lui Soliman. Le-a mituit, le-a fermecat, amândouă la un loc, nu se ştie cu certitudine. Le convinge însă să-i susţină cauza şi sultanul îl confirmă pe tronul Ţării Româneşti încă odată pe soţul acestei Mircea Ciobanul. După 1559, voievodul muntean moare, iar Chiajna rămâne singură să facă faţă boierilor de peste munţi care aşteptau ceasul răzbunării, dar şi pretendenţilor. Caz unicat în istoria românilor, Chiajna decide să-şi apere familia cu orice preţ.

”Viaţa acestei femei nu a fost marcată de pasiuni devastatoare şi aventuri erotice, ci asta sub semnul unei exemplare iubiri şi îngrijiri materne”, preciza Cezar Straton în lucrarea „Ecologia iubirii”. În primul rând pe fiul ei, de 12 ani, care-l pune pe tronul Ţării Româneşti, mituindu-i bineînţeles pe turci şi apelând la cunoştinţele ei din haremul sultanului. Era al doilea domn, făcut de Chiajna. Aşa cum am amintit, Chiajna pune mâna pe arme şi îşi conduce oastea de două ori împotriva boierilor trădători. Reuşeşte să-şi menţină fiul la tron.

Este însă alungată din nou şi fuge cu toată familia în Istambul. Acolo începe aceeaşi strategie de intrigi şi momeli. Istoricii ne prezintă o femeie atât de puternică încât ”învârtea” după bunul plac pe înalţii funcţionari otomani. ”Nurbani, evreica şi şafigi, veneţianca, cadâne imperiale, se înfruptară din dărnicia Chiajnei, şi în nopţile fermecate ale Bosforului, şoptiră la urechea bătrânului Suleiman, că Petru, fiul Chiajnei, este un copil deştept şi mamă-sa o femei destoinică”, scria Constantin Gane. Petru este pus din nou pe tronul Ţării Româneşti, iar Chiajna triumfa din nou. Era un miracol ca o femei să se descurce în hăţişurile politici otomane şi să joace un joc dur, într-o ţară unde domnia însemna revolte, pretendenţi şi moarte la tot pasul. Petru, fiul Chiajnei, domneşte şapte ani.

 Cât de sângeroasă a fost Chiajna

Despre Chiajna, cronicarii Radu Popescu şi Stoica Ludescu spun că era o întrupare a răutăţii şi cruzimii. Este descris chiar şi un episod. Reprezentantul veneţian în Imperiul Otoman o descrie în 1568 ca pe o femeie cu pofte monstruoase. Totodată este descris un episod extrem de sângeros. Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei, ajutat de Chiajna să ia domnia, îi trimite drept cadou pe Dumitru, fratele adoptiv al fostului domn al Moldovei, Despot Eraclid. Acest Dumitru a fost pretedent la tronul Ţării Româneşti şi încercase să îl ucidă pe fiul Chiajnei.

Adus la Bucureşti, Dumitru, este decapita,t iar Chiajna îi cere capul. Adus pe un platou la un mare ospăţ, Chiajna îl ridică şi îl aruncă printre bucate, aşa plin de sânge cum era şi îl scuipă. Totodată mulţi boieri trădători prinşi au fost executaţi de Chiajna, chiar şi în timpul ospeţelor, fără avertisment. Specialiştii spun că doamna Ţării Româneşti nu dorea decât să-şi protejeze familia în acele vremuri tulburi. ”Ambiţia ei se mărgini însă la viitorul strălucit pe care vroia să-l pregătească copiilor”, adaugă Gane.

Şi-a pierdut puterea de dragul fetei

Chiajna reuşeşte să piardă sprijinul turcilor şi tronul tocmai din dragoste pentru una dintre fetele ei, Marina. După ce a reuşit să le asigure un viitor băieţilor, pe lângă Petru care era domn, doi dintre aceştia au fost băgaţi prin relaţiile pe care le avea Chiajna în sistemul funcţionăresc otoman, iar doamna Ţării Româneşti mai avea o singură dorinţă: ”căpătuirea” fetelor. Două dintre acestea au fost căsătorite, mai rămâneau Dobra şi Marina. Pe Marina dorea să o căsătorească cu Mihai Cantacuzino, un om cheie în admnistraţia imperială otomană şi de o rară isteţime, fiind numit de turci ”Şaitanoglu” adică ”fiul dracului”.

Bărbatul avea însă 50 de ani şi pe deasupra era şi urât, în timp ce fata Chiajnei, considerată deosebit de frumoasă, avea doar 16 ani. A refuzat să se mărite. Chiajna se afla între ciocan şi nicovală. Dacă îl refuza pe Cantacuzino, pierdea sprijinul turcilor. A recurs la un şiretlic. Povestea este redată de Ion Mihai Cantacuzino în lucrarea ”O mie de ani în Balcani. O cronică a Cantacuzinilor în vâltoarea secolelor”. Marina face nunta cu Mihai Cantacuzino, dar, înainte de a se consuma noaptea nunţii, oamenii trimişi de Chiajna o răpesc de la Rusciuc, acolo unde înoptase Cantacuzino, chiar din cortul nupţial.

Iau înapoi şi zestrea, dar şi o parte din cadourile mirelui lăsat cu buza umflată. Ca să-şi vadă fiica fericită o lasă să se căsătorească cu băiatul de care se îndrăgostise, un tânăr frumos din familia Paleologilor, care se numea Stamate. Urmările sunt devastatoare. Mihai Cantacuzino se plânge sultanului. Petru, fiul Chiajnei, este mazilit, iar familia acestuia ajunge la Istambul, fără surse de venit.

Chiajna îşi mărită fiica cu sultanul

Chiar şi în aceste condiţii, Chiajna nu-şi pierde cumpătul şi îşi foloseşte din nou inteligenţa şi influenţa. Îşi mărită fata, pe Ana, de o frumuseţe răpitoare, cu Murad, fiul sultanului şi moştenitorul tronului. Petru, fostul domn, este şi el inclus în administraţia otomană, iar în cele din urmă Chiajna, pentru a se întreţine, ajunge să facă negoţ cu pietre preţioase în Siria. ”Era o femeie pricepută. Cunoştea foarte bine limba turcă şi arabă”, spunea L. Rauchwolfen, care a întâlnit-o la Alep în Siria în 1569. Practic Chiajna şi-a atins obiectivul, ”şi-a căpătuit copii”.

Primarul Mircea Minea a construit o noua sala de sport


La inceputul acestei luni, Primaria Chiajna si Grupul Scolar Doamna Chiajna din localitate au fost amfitrionii unui eveniment de exceptie. Cu invitati de seama, intr-un cadru festiv, primarul Mircea Minea si directoarea unitatii de invatamant, Gabriele Ilisie, au inaugurat o moderna sala de sport. Printre numerosii invitati la taierea panglicii s-au numarat presedintele Agentiei Nationale pentru Sport, Octavian Belu, secretarul de stat Marin Petrache, comandantul Clubului Sportiv Steaua, George Boroi, directorul Directiei Sportive Ilfov, Dan Radulian, si inspectorul scolar general, Ion Cornaciu. Pentru invatamantul din judetul nostru evenimentul a avut dubla insemnatate. Cu aceeasi ocazie a fost lansata si revista ?Noi?, editata de catre Inspectoratul Scolar.

Primarul Minea – un sustinator al invatamantului de calitate in Chiajna Investitiile consistente, efectuate pe parcursul mai multor ani de catre Primaria Chiajna in unitatile de invatamant  invatamant din localitate, dovedesc interesul deosebit pe care primarul Mircea Minea impreuna cu membrii Consiliului Local il acorda actului educational din comuna. Constienti ca formarea noilor generatii depinde atat de calitatea predarii, cat si de conditiile in care elevii si cadrele didactice isi desfasoara activitatea, alesii locali au sustinut financiar realizarea mai multor proiecte in scolile din Chiajna. Ultima mare investitie derulata in comuna a fost constructia salii de sport la Liceul Doamna Chiajna. Lucrarile au fost demarate anul trecut si in cateva luni complexul a fost pus la dispozitia elevilor si a profesorilor. Conditiile oferite sunt unele de exceptie si asta, deoarece administratia nu a fost zgarcita la momentul alocarii fondurilor necesare ridicarii acestei constructii.

Invitati de seama la inaugurare
La inaugurarea fastuoasa au raspuns invitatiei primarului Mircea Minea oaspeti de seama din viata politica, sportiva si economica. Au fost prezenti secretarul de stat Marin Petrache, comandantul Clubului Sportiv Steaua, George Boroi, directorul Directiei de Sport Ilfov, Dan Radulian si inspectorul general Ion Cornaciu. La unison, invitatii au avut doar cuvinte de lauda in ceea ce priveste noua sala de sport. Conditiile pe care le au la acest moment elevii Liceului Doamna Chiajna sunt unele de exceptie, dar si de invidiat de alte unitati scolare. Utilata modern, noua sala raspunde cerintelor elevilor si ale profesorilor in ceea ce priveste practicarea mai multor sporturi. De asemenea, spatiul generos aflat la dispozitie permite desfasurarea in respectiva incinta a mai multor ore de educatie fizica deodata.

Primarul Mircea Minea atrage atentia:

revistasaptamana.ro
Nr. 20/6 martie-12 martie 2006

Primarul Mircea Minea atrage atentia: Fara Maxi-Taxi – R.A.T.B cu portia Recent, soferii de pe maxi-taxi, care parcurgeau comuna Chiajnaau fost agresati de catre satenii care n-au mai suportat aglomeratia cauzata de intar­zierile frecvente ale curselor. Consecinta, prin Chiajna nu mai cir­culi de la linia de centura decat pe jos. Mai multdecat atat, desi RATB-ul reintra pe traseele judetene din 10 martie, Chiajna nu va beneficia nici de aceasta forma de transport, deoarece societatea vrea sa-si protejeze masinile, avand in vedere faptul ca Drumul Judetean este în constructie în urma finalizarii lucrarilor de canalizare. Astfel, în urma discutiilor purtate deprimarul MirceaMinea cu cei abilitati s-a recurs la o solutie de compromis. Ca­latorii din comuna vor putea circula cu RATB-ul pe urmatoarele trasee: Rosu-Lujerului si Chiajna-Carrefour. Situa­tia nu va dura, potrivitinformatiilor furnizate de primar, decat doua luni, timp în care drumul, actualmente în constructie, va deveni practicabil pentru autobuzele RATB-ului.Impreuna cu locuitorii Chiajnei, primarul Mircea Minea traverseaza iarasi o perioa­da grea. Faptul ca Drumul Judetean este in constructie, il face impracticabil pentru auto­buzele RATB. Agresata de populatie, firma de maxi-taxi s-a retras.Toata lumea, incepand de la elevii si sfarsind cu cei care trebuie sa ajunga di­mineata la servici, fie ca vin din Capitala in Chiajna, fie ca lucreaza in Bucuresti, tre­buie sa parcurga multi kilometri pe jos, in conditii foarte grele: gropi,noroi, mocirla. Primarul a obtinut totusi,pentru locuitorii Chiajnei,o solutie care va rezolva proble­ma transportului provizoriu, pana candtim­pul va permite reluarea lucrarilor de con­structie a drumului, drum afectat de lucra­rile de canalizare. Mircea Minea le cere con­locuitorilorsai doar intelegere, asigurandu-i de preocuparea sa continua pentru arezol­va si aceasta problema. «Tot ce am promis, am realizat pentru  binele nostru, al tuturor si asta imi doresc in continuare, mai multdecat orice! Bani sunt, proiectul de con­structie nu asteapta decatsa fie pus in prac­tica, vremea sa tina cu noi si vom iesi din acestimpas. Muncesc doar pentru binele localnicilor si pentru prosperitatea lor», a declarat Mircea Minea

O masina a luat foc pe centura Capitalei. Circulatia a fost reluata, dupa ce fusese oprita intre Chitila si Chiajna

Circulatia rutiera pe soseaua de centura a municipiului Bucuresti este oprita miercuri intre Chitila si Chiajna, din cauza unui autovehicul care a luat foc.

UPDATE: Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Politiei Romane informeaza ca, incepand cu ora 13:05, circulatia rutiera pe soseaua de centura a municipiului Bucuresti a fost reluata pe ambele sensuri, intre Chitila si Chiajna.

Amintim ca, din cauza unui autovehicul care a luat foc, circulatia a fost oprita si ulterior s-a desfasurat pe un fir, alternativ, dirijat de politisti.

Nicio persoana nu a fost ranita in urma acestui incident rutier.

Potrivit sursei citate, nicio persoana nu a fost ranita.

Totodata, IGPR sfatuieste conducatorii auto sa manifeste intelegere fata de situatia creata si sa respecte indicatiile politistilor rutieri prezenti la fata locului. STIRILEPROTV.RO

Interviu cu dl. Inspector Scolar


   Domnule Inspector, am retinut dintr-un articol al Dumneavoastra, publicat în “Cuvinte de suflet” nr. 4/2003, îndemnul evanghelic “Fiti precum copiii!”. Cum tâlcuiti pentru cadrele didactice aceste mari cuvinte? Dar pentru parintii elevilor nostri?
În principiu, aceste cuvinte ale Mântuitorului nostru Iisus Christos ne îndeamna pe toti sa fim fara rautate precum copiii. Desi suntem maturi în gândire si în fapte, trebuie sa pastram în sufletele noastre inocenta si puritatea lor. Îndemnul este acelasi, atât pentru cadrele didactice cât si pentru parinti!
– Fiind pe sfârsite anul 2003, va rugam sa ne vorbiti de prioritatile învatamântului ilfovean, inclusiv pentru anul 2004!
Prioritatile învatamântului ilfovean sunt cele ale învatamântului românesc în general, de a înfaptui reforma, si în acest domeniu, în tara noastra, pâna la capat, pentru a putea intra în Uniunea Europeana în 2007!
– Cum considerati ca poate contribui la atingerea acestui obiectiv si unitatea noastra scolara?
În primul rând, prin continuarea a ceea ce s-a început la 1 septembrie 2003 la Scoala nr.2 Rosu Chiajna, odata cu schimbarea totala a stilului de lucru, iar în al doilea rând prin folosirea eficienta a dotarilor interne si externe, care tind deja spre încadrarea în standardele europene.
– Ce noutati apar pentru elevii care termina clasa a VIII-a în 2004 ?
Este de reamintit schimbarea sistemului de evaluare finala la încheierea ciclului gimnazial. Notarea se va face la sfârsitul semestrului prin testari mai apropiate de modul de evaluare cu care elevii sunt deja obisnuiti. Rezultatele obtinute le vor permite sa acceada la diferitele licee sau scoli de arte si meserii, dupa proceduri asemanatoare celor ce urmau fostului examen de capacitate.
– Domnule Inspector, va multumim pentru interviu si va uram Sarbatori Fericite!
Si eu urez la fel tuturor ostenitorilor acestei scoli!
Revista Pas cu Pas – Scoala Nr. 2 Chiajna

Accident la un transport de rachete sol-aer, in gara Chiajna.

Un militar in varsta de 31 de ani a ajuns vineri la spital, cu arsuri, dupa ce s-a electrocutat. Incidentul a avut loc in gara din Chiajna, in timp ce sublocotenentul verifica tehnica militara transportata cu un tren.

Militarul din cadrul Brigazii 1 Rachete Sol-Aer „Nicolae Dascalescu” e seful dispozitivului si se ocupa de paza transportului de tehnica militara. Rachetele sol-aer aveau ca destinatie Poligonul de trageri de la Capu Midia, pentru un exercitiu de antrenament. Aseara, in statia CFR Chiajna din Ilfov, in timp ce verifica incarcatura, in apropierea liniei de inalta tensiune, s-a format un arc electric.

„A bubuit, s-a auzit de la mine din casa.”, spune un martor. „M-am speriat, am iesit pe balcon si l-am vazut pe omul ala si m-am dus acolo cu scara, m-au oprit, nu te sui ca mori si tu. Eu am stat acolo, am zis stai acolo, stai linistit, nu te misca, sa nu cazi.”

Martorii au sunat imediat la 112, iar zona a fost impanzita de medici si politisti. In cele din urma, dupa mai mult de jumatate de eforturi.barbatul in varsta de 31 de ani a fost coborat de pe vagon si a primit ingrijiri medicale. „A coborat pe picioarele lui, dar era ars total”, spune un martor

Sublocotenentul s-a ales cu asuri si a fost dus la spital pentru mai multe investigatii. Intre timp, o comisie a Statului Major al Fortelor Aeriene a inceput cercetarile pentru a lamuri cum s-a petrecut totul.

Primarul Mircea Minea a promis ca va ridica un bazin de înot în Chiajna


Printre invitații de onoare la Gala Natației, prilejuită de aniversarea a 85 de ani de existență a Federației Române de Natație și Pentatlon Modern (FRNPM), s-a aflat și primarul localității ilfovene Chiajna, Mircea Minea. Acesta a efectuat premierea unor antrenori și sportivi, primind la rândul său o plachetă din partea campioanei olimpice la înot, actualmente președinte al FRNPM, Camelia Potec.

Mircea Minea a mulțumit pentru invitația ce i-a fost făcută, declarând că este onorat să se afle alături de cei care au scris istorie în natația românească și mondială. Totodată, primarul din Chiajna a promis că va ridica acolo, cât mai curând, un bazin de înot.

Organizată în Sala Paris de la Militari Residence BallRoom, Gala Natației a debutat prin proiectarea unui film realizat de antrenorul constănțean Octavian Tileagă, prin care s-au punctat principalele momente din istoria de 85 de ani a acestui sport în țara noastră, aducându-se un omagiu celor care au marcat-o prin reușitele lor în competițiile internaționale (Jocurile Olimpice, Campionate Mondiale și Europene).

În atribuirea premiilor, FRNPM i-a inclus pe sportivi și antrenori în ”Tribuna de Onoare a Natației și Pentatlonului Modern din România” (TONPMR). ”Acest act, aprobat de către Biroul Federal al FRNPM, presupune, conform performanțelor sportive, stratificarea valorilor în nouă clase distincte, cu sistem de promovare-retrogradare. În primul val de figuri introduse în TONPMR se află 42 de sportivi și 15 antrenori. În clasa I se regăsesc cele două campioane olimpice Diana Mocanu și Camelia Potec, la categoria sportivi, iar la antrenori, în clasa corespunzătoare, se află Laura Sachelarie, respectiv Doina Sava”, se arată pe site-ul oficial al Federației Române de Natație și Pentatlon Modern.

Pe lângă primarul din Chiajna, printre invitații de marcă s-au aflat Gabriela Szabo, campioană olimpică la atletism și fost ministru al tineretului și sportului, Alina Dumitru, campioană olimpică la judo, Florin Mișcă, secretar general adjunct al Comitetului Olimpic și Sportiv Român, Carmen Tocală, secretar de stat în Ministerul Tineretului și Sportului, Helmuth Duckadam, portarul echipei de fotbal Steaua București care s-a remarcat în finala Cupei Campionilor Europeni din 1986, Liviu Răducanu, președintele Federației Române de Polo, Norris Măgeanu, președintele Federației Române de Automobilism Sportiv și jurnalistul sportiv Ovidiu Ioanițoaia.

Intreruperi programate în alimentarea cu energie electrica a E-Distributie Muntenia

 

În municipiul Bucureşti

Între orele 08:00 – 16:00 în următoarele zone:

•strada Cameliei numerele impare de la numărul 31 până la numărul 39;

•strada Thomas Masaryk numerele pare, nr. 2, 6, 8;

Între orele 09:00 – 17:00 în următoarele zone

•strada Poiana Narciselor, nr. 8, bloc 8A;

Între orele 10:00 – 14:00 în următoarele zone

•strada Profesor Ion Ursu între strada Viitorului şi strada Radu de la Afumaţi şi strada Răsuri între strada Profesor Ion Ursu şi strada Doda Traian;

Între orele 10:00 – 18:00 în următoarele zone:

•strada Gării de Nord numărul 2-4, strada Gării de Nord numărul 6-8 scările 4,5 şi 6 şi Intrarea Luncani;

Între orele 10:30 – 16:30 în următoarele zone:

•strada Răspântiilor numerele fără soţ începând de la nr 19 până la strada Dogarilor;

În județul Ilfov

Între orele 08:30 – 16:30 în următoarele zone:

•localitatea Glina, strada LIbertăţii între strada Revolutiei şi strada Ilfov;

Între orele 09:00 – 15:00 în următoarele zone:

•localitatea Pantelimon, str. Olarilor, Trandafirilor, Curmalilor, Migdalilor, Ecaterina Mihaila, Branduselor, Mandarinilor, Lamaitei;

Între orele 09:00 – 16:00 în următoarele zone:

•localitatea Voluntari (Pipera), str. Bucuresti Nord, str. Petricani în incinta la SC Manor, firma Sprint , firma Soceco International, firma Manor;

Între orele 09:00 – 17:00 în următoarele zone:

•localitatea Ciorogarla, str. Gheorghe Doja, Cartonari, Ana Ipatescu şi străzile adiacente;

•localitatea Jilava, str. Ungureni, Gării, Toamnei, Verii, Primãverii, Merisor, Ciulini, Fagului, Piersicilor, Pantei şi străzile adiacente;

•localitatea Chiajna, str. 1 Decembrie, Praporgescu, Apeductului, I.L. Caragiale, Pãdurii, Libertatii, Viilor, Bacriului, Cârciumãreselor, Salcâmilor, Soarelui, Republicii şi străzile adiacente

•localitatea Nuci, str. Calea Bucuresti, str. Marului, str. Salciei, str. Ialomitei şi străzile adiacente;

Între orele 11:00 – 17:00 în următoarele zone:

•localitatea Mogoşoaia, str. Bucuresti-Targoviste, Intrarea Noua, 8 Martie, Viilor, 1 iunie, Ariei, Agricultori, Poieni, Ulmului, Cocorilor, Fagului, Paunului şi străzile adiacente;

În județul Giurgiu

Între orele 09:00 – 17:00 în următoarele zone:

•localitatea Branistari

Vineri, 27.01.2017

În municipiul Bucureşti

Între orele 10:30 – 16:30 în următoarele zone:

•strada Răspânţiilor numerele fără soţ începând de la nr. 19 până la strada Dogarilor;

În județul Ilfov

Între orele 08:30 – 16:30 în următoarele zone:

•localitatea Glina, strada LIbertăţii între str. Abatorului şi Centura, str. Cireşilor;

Între orele 09:00 – 17:00 în următoarele zone:

•localitatea Ciorogârla, str. Gheorghe Doja, Cartonari, Ana Ipatescu şi străzile adiacente;

•localitatea Pantelimon, str. Sfantul Pantelimon, str. Dimitrie Cantemir, str. Mihai Viteazu şi străzile adiacente;

•localitatea Chiajna, str. Tineretului, Drumul Osiei şi străzile adiacente, Nistor Florentina;

•localitatea Berceni, str. 1 Mai (Cartier Nou ), Padurea Craiului, Narciselor, Lalelelor, Branduselor, Crinilor, Miorita, Ghioceilor, Octavian Goga, Ion Agarbiceanu, Tudor Arghezi, George Topârceanu, Bega, Codrului, Sfânta Ana, Codrului, Macului, Vrajitorului şi străzile adiacente;

•localitatea Snagov, satul Ghermanesti , str. Alba -Iulia, str. Miraslau şi străzile adiacente;

•localitatea Chiajna, str. 1 Decembrie, Praporgescu, Apeductului, I.


L. Caragiale, Padurii, Libertatii, Viilor, Bacriului, Cârciumăreselor, Salcâmilor, Soarelui, Republicii şi străzile adiacente;

În județul Giurgiu

Între orele 09:00 – 17:00 în următoarele zone:

•localitatea Branistari

Între orele 09:00 – 18:00 ( întreruperi de scurtă durată) în următoarele zone:

•localitatea Bolintin Vale, str. Republicii – vor fi afectate blocurile din centrul localităţii, BCR, Raiffeisen Bank, CEC Bank, Spital pediatrie si gradinita copii;

Sămbătă, 28.01.2017

În municipiul Bucureşti

Între orele 09:00 – 17:00 în următoarele zone:

•sectorul 1, str. Meteorologiei, str. Jandarmeriei numerele 11,13,15, Unitatea Militara Ric Baneasa;

În județul Ilfov

Între orele 09:00 – 17:00 în următoarele zone:

•localitatea Cornetul, str. Zavoiului;

•localitatea Chiajna, str. 1 Decembrie, Praporgescu, Apeductului, I.L. Caragiale, Pădurii, Libertăţii, Viilor, Bacriului, Cârciumăreselor, Salcâmilor, Soarelui, Republicii şi străzile adiacente;

Luni, 30.01.2017

În județul Ilfov

Între orele 09:00 – 17:00 în următoarele zone:

•localitatea Chiajna, str. Apeductului, I.L. Caragiale, Pădurii, Libertatii, Viilor, Bacriului, Cârciumăreselor, Salcâmilor, Tineretului, Soarelui, Orhideelor, Rezervelor, Doctor Macovei şi străzile adiacente;

•localitatea Măgurele, str. Fecioarei, Leului, Racului, Capricornului, Călugareni, Intrarea Berbecului şi străzile adiacente;

Marţi, 31.01.2017

În județul Ilfov

Între orele 09:00 – 17:00 în următoarele zone:

•localitatea Chitila, str. Castanilor, Oxigenului, Rudeni, Nicolae Bălcescu şi străzile adiacente;

•localitatea Stefăneşti, str. Buşteni, Cireşului, Piersicului, Vişinilor, Caisului, Părului, Marului;

•localitatea Domneşti, str. Tudor Vladimirescu, Gemeni şi străzile adiacente;

•localitatea Chiajna, str. Apeductului, I.L. Caragiale, Pădurii, Libertatii, Viilor, Bacriului, Cârciumăreselor, Salcâmilor, Tineretului, Soarelui, Orhideelor, Rezervelor, Doctor Macovei şi străzile adiacente;

Miercuri, 01.02.2017

În județul Ilfov

Între orele 09:00 – 17:00 în următoarele zone:

•localitatea Bragadiru, str. Verii, Primăverii, Toamnei, Iernii, Ghioceilor şi străzile adiacente;

•localitatea Chiajna, str. Apeductului, I.L. Caragiale, Pădurii, Libertăţii, Viilor, Bacriului, Cârciumăreselor, Salcâmilor, Tineretului, Soarelui, Orhideelor, Rezervelor, Doctor Macovei şi străzile adiacente;

•localitatea Măgurele, str. Mărăşeşti, Sulfinei, Intrarea Sulfinei şi străzile adiacente;

curierulnational.ro

Vremea Chiajna

Chiajna
cer senin
14.3 ° C
16.7 °
12.8 °
93 %
1kmh
0 %
mar
25 °
mie
27 °
joi
28 °
vin
30 °
sâm
28 °