Acasă Chiajna - Arhiva

Chiajna - Arhiva

Arhiva. Totalitatea actelor sau documentelor unei instituții, unui oraș sau unui sat care se referă la activitatea lor din trecut.

Groapa de gunoi ecologica

10 Septembrie 1999 – MONA STOICA

Bucurestiul are groapa de gunoi ecologica.

In sfirsit, Capitala are,de ieri, o groapa ecologica de depozitare a deseurilor. Ea se afla in
Giulesti-Sirbi, comuna Chiajna, la aproximativ 15 km de centrul Capitalei. Aceasta este amenajata dupa standardele internationale,fiind prevazuta cu celule ecologice, care nu permit infiltrarea deseurilor in pinza freatica. Investitia, de circa 40 de milioane dolari, este suportata de firma romano-germana Iridex Group, pe o perioada de 20 de ani, timp in care groapa va fi extinsa pe o suprafata de 16 hectare. Capacitatea Gropii Chiajna este de 250.000tone de gunoi pe an, ceea ce este insuficient, in conditiile in care Capitala produce anual aproximativ 700.000 tone deseuri. Pentru depozitarea, aici, a unei singure tone de deseuri, taxa este de
8,5dolari, avind prioritate sectoarele 1, 6 si 5, care se afla la odistanta de circa 12 km de aceasta groapa. Viorel Lis, primarul general al Capitalei, insotit de o liota de directori ai primariei, a descins ieri in Chiajna, pentru a inaugura „minunea”.

Deocamdata, Groapa Chiajna are o singura celula, urmind ca in urmatorii ani sa fieamenajate inca patru celule, in functie de cerere. Primarul general spune ca deschiderea acestei prime gropi ecologice este cea mai marerealizare de pina acum a municipalitatii. In prima jumatate a anului viitor, va fi data in folosinta cea de-a doua groapa ecologica, in  comuna Vidra, primaria incheind deja contractul de executie a acesteia. Dupa deschiderea gropii de la Vidra, care va deservi sectoarele 2, 3 si 4 ale Capitalei, Groapa Glina va fi neutralizata, avind in vedere ca aceasta a devenit un adevarat focar de infectie.”Groapa Glina va deveniin citeva luni un adevarat parc, pentru ca asa nu se mai poate, aceasta fiind, in prezent, o adevarata sursa de poluare, care trebuie eliminata”, a declarat ieri Viorel Lis

 

Avon are la Bucuresti un centru de distributie regional

Compania Avon Romania a inaugurat noul Centru Regional de Distributie din  Chiajna, investitie care se ridica la 12 milioane de dolari si satisface noile  exigente generate de dezvoltarea business-ului in regiune. „Este o zi cu  adevarat speciala, mai ales ca aniversam anul acesta 120 de ani in compania  frumusetii, a femeilor”, a declarat Angela Cretu, general manager Avon Romania.  Construit pe o suprafata de 11.500 metri patrati, centrul proceseaza comenzi  atat pentru Romania, cat si pentru alte patru tari din regiune – Bulgaria,  Moldova, Macedonia si Albania. In cadrul Centrului lucreaza peste 250 de  angajati, care preiau, pregatesc si livreaza comenzile, care au un volum mediu  lunar de aproximativ 7 milioane de produse. Investitia reuneste acum intr-o  singura locatie toate departamentele, respectiv aprovizionare, depozitare,  pregatire si ambalare a comenzilor personalizate, distributie, serviciul  clienti, IT. „Avem 9 ani de activitate in Romania, perioada in care 6 milioane  de femei ne-au primit in casele lor si in suflet. Este o poveste de succes de  care suntem foarte mandri. Astazi a venit randul nostru sa deschidem o noua  casa”, a mai afirmat managerul general al companiei. „Noul centru de distributie  este unul dintre primele proiecte ale mele in cadrul companiei Avon”, a afirmat  la randul sau  Hristo Manov, general manager Avon South Eastern Europe.  Lider pentru al 4-lea an consecutiv pe piata cosmeticelor, Avon Romania a  inregistrat in anul 2005 o cifra de vanzari de peste 120 milioane de dolari, in  crestere cu 18 la suta fata de anul precedent. Avon este unul dintre brandurile  cele mai prezente in constiinta consumatorilor. La 1 iunie 2006, compania  celebreaza si 120 de ani de existenta la nivel international.
Fondata de David McConnell in 1886 sub numele de „California Perfume Company”,  Avon are astazi peste 5 milioane de reprezentanti in intreaga lume, fiind  prezenta in peste 100 de tari in domeniul productiei si vanzarilor directe de  produse cosmetice.

Mariana Belu / mariana.belu@curierulnational.ro

Lacul Rosu – Chiajna

Comentarii despre Lacul Rosu – Chiajna Judetul: Ilfov, Localitatea: Chiajna

Balta s-a deschis de curand, este aproape de Bucuresti, drumul este bun, pe drumul principal prima la dreapta, chiar unde se termina padurea. Se pescuieste si noaptea, din cate am inteles. Specii: paznicul spune ca ar fi si peste mare, crap si rapitor, dar din cate am vazut eu nu se prinde decat caras maricel la 400-500g si doar la patratica. Momeli: patratica.

Informatii oferite de Mitrache Florin

Data comentariului: 03-07-2007.

 Data partidei: 01-07-2007 – Taxa: 50lei/12ore – Impresii despre drum/caile de acces: Drumul bun, nu stiu daca pe ploaie se poate ajunge pe balta (ma refer la portiunea cu pamant); oricum nu poti sa aduci masina langa tine. Pe dig nu te lasa sa inti cu ea (doar daca esti cunoscut cu patronul cred). – Momeli utilizate: Eu personal am cautat romanescul, am dat cu montura hair/rig cu porumb conservat cu diferite arome. Prietenul cu care am fost a dat la bomba cu pufuleti si a luat novac. – Comentariu despre partida: Nu prea mi-a lasat o impresie deosebita aceasta balta, dar urmeaza sa mai fac o iesire pe ea sa-i vad potentialul. Apa scazuta tare, dar dupa spusele patronului ar exista ceva peste de luat in seama prin ea. Am auzit spunandu-i unui pescar ca poate lua orice peste, indiferent de masura sau specie pentru ca vrea sa scoata tot pestele din aceasta balta si sa-l populeze cu „bucati de bucati”, dar asta la primavara. Majoritatea pescarilor au dat cu bomba, dar de prins nu prea au prins decat 1-2 novaci, 4-6 ciortanici si cam atat. Repet, balta foarte scazuta si nu prea poate gazdui un numar prea mare de pescari, masina trebuie sa o lasi sus in deal. Informatii cu caracter statistic: – Am folosit un nr. de 3 scule (lansete si undite) – Regimul de pescuit impus: Se poate retine pestele, in limita cantitatii admise   – Cantitatea max. de peste ce poate fi retinuta: 5 kg

Informatii oferite de: Radu Stefan, Bucuresti

Data comentariului: 26-06-2007.

– Data partidei: 26-06-2007 – Taxa: 50lei/zi – Impresii despre drum/caile de acces: Venind din Bucuresti la iesire din Rosu urmeaza o padure, se face prima la dreapta dupa padure si se merge 500 de metri pe un drum pietruit si se coboara pe un dig ce desparte cele 2 bazine.                  – Momeli utilizate: Porumb, patratica.                    – Comentariu despre partida: E prima oara cand vin pe balta {a fost inchisa si populata 4 ani}. La prima partida pe aceasta balta am prins 2 ciortani 1.5kg si 2kg am scapat alti 2 poate ceva mai mari 3-4kg {apa e cam mica la mal din cauza ca balta e inundata din Dambovita, doar e seceta} si caras maricel. Balta e de viitor dar sa scapam de canicula si sigur va manca mai bine.                     Informatii cu caracter statistic: – Cantitatea de peste prins (total kg/specie): Caras: 3 kg; Crap: 3 kg; – Am folosit un nr. de 6 scule (lansete si undite) – Este permis pescuitul nocturn – Regimul de pescuit impus: Se poate retine pestele, in limita cantitatii admise   – Cantitatea max. de peste ce poate fi retinuta: 5 kgInformatii oferite de: Damian Costin, Bucuresti

SESIZARE – Primaria Chiajna ! Parcarea neregulamentara pe trotuare in Chiajna

Dl Primar va rugam frumos,daca se poate sa rezolvati problema du domnii care isi tin masinile (dubitele si camioanele)la poarta de ani de zile sau care parcheaza masiniile pe trotuar, Uitati-va numai pe langa cimintir sa vedeti cum se blocheaza trotuarul neregulamentar. Daca un cetatean este nevoit sa treaca pe acolo, atunci sa ocoleasca masiniile folosind soseaua ? .Copiii au crescut,vor sa iasa si iei la poarta…nu avem timp sa mergem mereu in parc… Va rugam frumos O zi buna !

www.chiajna.com

Chiajna – o asezare rurala care prefateaza reintrarea Romaniei in Europa

Cronica Romana – Luni, 20 Iunie 2005

Tiberiu Stama

In periplurile mele prin tara s-a aflat si o asezare rurala situata doar la doi pasi de Capitala – comuna Chiajna, este una din asezarile judetului Ilfov pe care am revazut-o dupa mai bine de doua decenii. N-am recunoscut-o! Ulitelor de pamant sau cel mult pietruit le-a luat locul benzi de asfalt care te fac sa nu simti de fel trecerea din Marele Oras intr-o doar aparenta asezare comunala. La drept vorbind, Chiajna nu mai este o asemenea asezare, ci tinde sa devina, pe zi ce trece, fie unul din orasele ilfovene, fie – cum si-ar dori unii – un cartier la marginea Bucurestiului, mai exact o extindere a Sectorului 6. Cu care de fapt incepe sa se si confunde…
S-a construit mult la Chiajna, in cele doua decenii care au trecut de la ultimul meu popas pe aceste meleaguri. S-a construit sistematic si mai ales cu gust. Latura estetica a constructiilor se evidentiaza nu numai prin ceea ce au infaptuit tot mai multi locuitori ai acestei asezari, in folosul strict al lor, ci si prin asezamintele cultural-sociale, tot mai numeroase. Aproape al nu exista strada – notiunea de ulita a disparut literalmente – care sa nu gazduiasca o asemenea constructie in folosul tuturor, al celor peste 15.000 de suflete care traiesc, muncesc si se bucura la Chiajna de conditii de viata net deosebite de ceea ce inca nu intalnim mai peste tot in tara. La sate si din pacate si la orase.
Primaria – O.K.!
Ca om de sport m-a impresionat placut in mod deosebit ceea ce s-a realizat si este doar un inceput! In domeniul infrumusetarii vietii celor din Chiajna prin grija pentru generatiile tinere. Pentru copii si elevi. Si unii si altii avand la dispozitie mijloace de practicare a exercitiilor fizice, inca de la cea mai frageda varsta. Imaginati-va ca pe langa scolile generale din Chiajna precum si la grupul scolar fiinteaza si gradinite. Cu alte cuvinte mogaldetelor de 3-4 ani, care isi fac intrarea in invatamantul prescolar li se ofera prilejul de a ramane in retea pana in anii maturitatii. Alaturi de familie, scoala ii formeaza si ii modeleaza pentru viata, intr-o maniera cu totul deosebita, in raport cu ceea ce am intalnit in alte asezari rurale. De la clase spatioase, ultramoderne, dotate cu aparatura de ultima generatie la – atentie! – sali si terenuri de sport cum si-ar dorit toti copiii si elevii din Romania. Da, terenuri si sali de sport care semnifica o preocupare speciala pentru dezvoltarea armoniasa a tinerelor vlastare din Chiajna. O preocupare ce apartine, in primul rand, celor doi fii ai asezarii, primarul Mircea Minea si viceprimarul Viorel Trifu. Amandoi oameni de sport. Dar, in prima tinerete, adversari. Minea era titular la lotul fotbalistilor din Ghencea, Trifu se apropiase trup si suflet de cei din Parcul cu Platani. Este cunoscuta indeobste rivalitatea dintre Steaua si Progresul, aproape la fel de acerba precum cea dintre Steaua si Rapid sau Steaua si Dinamo… Treptat, insa orgoliile fotbalistice ale celor doi fii ai Chiajnei s-au estompat pana la totala disparitie. Acum sunt ca doi frati buni, de la aceeasi mama, pusi pe treaba, hotarati sa faca din Chiajna – cum mi-au si marturisit – un fel de portdrapel al tarii in Europa. O asezare rurala care sa prefateze reintrarea Romaniei pe continetul nostru.
Prin sport, o asemenea ambitie a si prins contur. Salile precum si terenurile de sport sunt o marturie. Celor deja existente li se vor adauga altele, foarte curand. Pe langa grupul scolar, o sala de sport de 20 x 12 m a carei constructie va demara chiar in aceasta toamna. La nivelul comunei, o alta sala, polivalenta, de dimensiunea – atentie – polivalentei bucurestene! Structura de baza a si fost ridicata, urmeaza plafoanele, suita de constructii – anexa, un minihotel, un minirestaurant, spatii de refacere, o sauna etc, etc. Iar langa sala polivalenta, un stadion cu o capacitate de pana la 2.000 de locuri. O parte din tribune exista deja, terenul poate fi folosit si acum. Un teren “ridicat”, inaltat cu 2 metri si drenat in mod special spre a nu avea de suferit de pe urma unor ploi mai consistente. Iar dincolo de stadion – o alta supriza de aceleasi proportii; pe lacul Morilor se practica de pe acum yachtingul! Nu, nu este nici o exagerare. La Chiajna fiinteaza unica sectie de yachting din tara la nivelul invatamantului. Cu ambarcatiuni primite din dotare de la federatia de specialitate, dar si cu altele procurate din fonduri aigurate de primarie. Tot pe lacul Morilor si-ar dori sa-si aduca echipajele de canotaj si kaiac/canoe si elevii de la Clubul Sportiv Scolar Triumf. Unele tratative ar putea sa prinda viata inca in acest an, de vreme ce sectiile nautice ale “Triumfului” se confrunta cu unele greutati, dupa ce nu mai pot folosi integral, lacul Herastrau, fiind nevoiti sa faca un transbordaj pana la Branesti.
Pedagogi iscusiti
De buna seama nu yachtingul – avandu-l ca mentaor pe prof. Alex. Mihaita – este disciplina sportiva predilect indragita de catre tineretul din Chiajna. Astfel, la grupul scolar din localitate, profesorii pregatesc viitori voinici, luptatori de greco-romane, dar si tineri judoka, la “clasa” prof. Marian Stan, fotbalisti la “clasa” prof. Robert Naghi si pugilisti, la “clasa” prof. Ion Hodosan si prof. M. Dorobantu. Prin mana lor de artizani cu har, dar si pedagogi iscusiti au trecut deja o serie de elevi care au onorat culorile clubului sportiv din Chiajna – Concordia. Intre ei Valeriu Radu si Dan Giurascu – judo, Florin si Marius Ivanciuc – fotbal, Daniel Petrem, Andrei Matei, Alex, Nistor si George Dumitru – box, Petruta Tranca si Elena Ichim – yachting. Fireste ca sunt mult mai multi, de ordinul zecilor cei care aspira la performanta. Dupa pregatirea in scoala, ei isi continua ucenicia sportiva in cadrul unor cluburi speciale; luptatorii si cei de la judo la Clubul Sportiv Scolar 4 (exista un parteneriat adecvat care functioneaza ireprosabil), iar pugilistii la Dinamo. Doar fotbalistii deocamdata isi forjeaza calitatile la “Concordia” in perspectiva, echipa din Chiajna sa faca treptat pasul cel mare catre esaloanele superioare ale celui mai indragit sport, adica peste Promotie, Onoare si Divizia C in care asezarea ilfoveaza a mai fost prezenta. O asemenea perspectiva o intrevad si cei doi… adversari de ieri, Mircea Minea si Viorel Trifu, dar care acum, in calitate de fruntasi ai Chiajnei – cum am semnalat – se comporta ca doi frati adevarati. Orgoliile le-au lasat deoparte si de asemenea culorile politice. Important pentru ei este ca la Chiajna totul sa inspire optimism si incredere in viitor. Si nu numai prin intermediul sportului, ci si altor laturi ale vietii sociale. Prin invatamant, despre care profesoara de matematica, Gabriela Ilisie (o aliata fidela a sportului), directoarea Grupului Scolar “Doamna Chiajna”, afirma cu toata convingerea ca a ajuns la asemenea cote de exigenta incat se poate compara aproape cu tot ce exista similare nu numai in tara ci si peste hotare. De asemenea, prin sanatate, reteaua de institutii specializate aflandu-se si ea intr-o continua reasezare, imbunatatire si perfectionare.
Totul la Chiajna reprezinta o confortabila certitudine, reusindu-se sa fie onorate neincetat exigentele si pentru ca oamenii nefiind incoltiti de rutina si de plictis, manifestand o repulsie naturala fata de un orizont cenusiu, si-au unit energiile spre binele asezarii, chivernisind cu intelepciune fiecare banut. Chiar daca avutia a sporit in mod spectaculos, de la cateva miliarde de lei la cateva sute de miliarde, banii sunt dramuiti cu prudenta unui zgarcit si cu luciditatea unui savant. Si ar mai fi ceva, ceea ce se evidentiaza tot mai rar astazi: nu prea ai sa intalnesti intre factorii responsabili aliante ipocrite si nici lovituri sub centura. Ceea ce, intr-un fel, explica totul…

Evenimente

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a sfințit în Duminica dinaintea Înălțării Sfintei Cruci, pe 7 septembrie, biserica Parohiei Dudu II din satul Roșu, comuna Chiajna. Din soborul slujitor a făcut parte Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, preoți și diaconi.

Noua biserică are hramurile Naşterea Maicii Domnului, Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României şi Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena și a fost ridicat la solicitarea credincioşilor din zonă.

La eveniment au participat reprezentanţi ai adminstraţiei locale, între care viceprimarul localităţii,Trifu Viorel, secretarul comunei,Nae Ionel,numerosi invitati precum şi un mare număr de credincioşi din parohia Dudu II dar şi din cele învecinate.

Sărbătoarea Parohiei Dudu II a început încă de dimineață, cu slujba de sfinţire a apei şi a continuat cu Utrenia și Sfânta Liturghie oficiată de către Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul.

În cuvântul de învățătură rostit la finalul slujbei de sfințire, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a arătat: „Cu ajutorul lui Dumnezeu am sfinţit această biserică nouă într-un moment deosebit de semnificativ, în Duminica dinaintea Înălţării Sfintei Cruci. De aceea şi Evanghelia a vorbit despre Înălţarea pe Cruce a Mântuitorului răstignit, asemenea şarpelui pe care l-a înălţat în pustie Moise Prorocul pentru a izbăvi de veninul şerpilor pe cei care priveau şarpele de aramă. În acelaşi timp, duminica de azi este ziua premergătoare sărbătorii Nașterii Maicii Domnului, hramul principal al acestei biserici. Ambele aceste sărbători au o semnificaţie deosebită nu doar pentru biserica aceasta, ci pentru Biserică în general”, a mai spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, potrivit basilica.ro.

Preafericirea Sa a vorbit și despre binecuvântarea pe care o are comunitatea ortodocșilor ocrotită de Maica Domnului: „Sfinţirea acestei biserici are o legătură strânsă cu Maica Domnului întrucât este pusă în primul rând sub ocrotirea sărbătorii Naşterii Maicii Domnului. Maica Domnului este icoana Bisericii, care poartă pe Hristos în ea, Îl naşte, Îl creşte, Îl ţine pe Pruncul Iisus pe braţul stâng lângă inimă, arătându-l cu mâna dreaptă şi zicând în taină ceea ce a spus la nunta din Cana Galileei: Faceţi tot ceea ce vă spune El, adică Hristos. Maica Domnului este icoana vie a Bisericii întrucât poartă în ea pe Hristos, de aceea Sfântul Maxim Mărturisitorul a spus că Sufletul fiecărui creştin trebuie să fie asemănător Maicii Domnului, să fie feciorelnic prin fidelitate sau credincioşie în dreapta credinţă faţă de Hristos şi să fie roditor părintesc prin virtuţile şi faptele bune pe care sufletul le naşte. Noi când păstrăm dreapta credinţă şi dreapta vieţuire avem suflet de fecioară curată, iar când săvârşim fapte bune şi dăm naştere al gânduri bune, la cuvinte frumoase şi la fapte bune ne asemănăm Maicii Domnului care L-a născut pe Hristos şi L-a arătat lumii, iar noi arătăm lumii pe Hristos lucrând în noi, prin gândul bun, prin cuvântul frumos şi prin fapta bună, milostivă, de ajutorare a semenilor. Deci, fie că este laborator al învierii, fie că este icoană a Maicii Domnului rugătoare pentru întreaga lume, dar mai ales pentru creștinii dreptmăritori, biserica aceasta este locul de sfinţire, locul în care primim iertarea păcatelor, locul în care primim arvuna vieţii veşnice când ne împărtăşim din Sfânta Euharistie. Se spune: Trupul lui Hristos primiţi şi din izvorul cel fără de moarte gustaţi”.

La finalul slujbei de sfințire, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a hirotesit iconom stavrofor pe părintele paroh Narcis Mihail Ursuleasa și a dăruit Diploma și medalia omagială Sfinţii Martiri Brâncoveni părintelui co-slujitor Ilie Chişcari. De asemenea, Preafericirea Sa a acordat Ordinul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena pentru mireni ctitorilor bisericii Parohiei Dudu II, Constantin Căpăţână şi Iulian Robu, Ordinul Maria Brâncoveanu doamnei Stela Elena Căpăţână şi Diploma omagială Sfinţii Martiri Brâncoveni cu medalie consiliului şi comitetului parohial. Noii biserici, Patriarhul României a mai dăruit o cruce de binecuvântare şi mai multe cărţi liturgice şi duhovniceşti.

La rândul său, în semn de mulţumire, părintele paroh Narcis Mihail Ursuleasa a dăruit Preafericitului Părinte Daniel un omofor, o icoană cu chipul Sfântului Proroc Daniel şi un coş cu flori, iar Preasfinţitului Părinte Episcop Varlaam Ploieşteanul o icoană cu chipul Maicii Domnului, iar ctitorilor icoane ale Maicii Domnului, precum şi două Sfinte Scripturi.

Cristina Bobe

By cristian  on September 16, 2014   ILFOV, Social

Alegeri 2016 – PNL Chiajna

Numele meu este Ofiteru Cornel Constantin, am 42 de ani si sunt unul dintre voi, un om care a copilarit aici, in Chiajna. Am trait alaturi de oamenii comunei, bucurii si necazuri, am avut ca fiecare, suisuri si coborasuri, reusite dar si clipe grele.

* Majoritatea dintre voi ma cunoasteti si stiti ca sunt, mai degraba, un cetatean decat un politician si ca sunt omul care intelege nevoile oamenilor.

* Sunt casatorit si sunt un om implinit profesional.

* Sunt licentiat in stiinte Administrative din 2009, Masterand in Politici Publice si Intregrare Europeana din 2012, absolvent a mai multor cursuri de specializare, Regionalizare si descentralizare in 2013, Accesare fonduri Europene in 2014, Menagementul performantei in administratie publica in 2015, iar din anul 2004 si pana in prezent sunt consilier judetean al Consiliului Judetean llfov.

* Cunosc bine valoarea vorbelor si a faptelor si nu am niciun motiv pentru a aluneca in viata corupta a celor care vaneaza functii publice pentru interese personale.

* Dincolo de toate acestea, si pentru mine Chiajna inseamna acasa. Si cu totii stim ca, acasa este locul pe care vrei sa-l stii curat, sigur si imbelsugat. 

Primaria nu este fabrica de bani. Bugetul se construieste, iar pentru asta trebuie sa incurajam mediul de afaceri, sa fim parteneri activi in proiecte si sa rezolvam rapid documentatiile necesare. Dar pentru asta e nevoie de un primar care sa nu ne vada ca pe o localitate a ambitiilor mici si proiectelor personale, ci de unul care, in urmatorii ani sa se implice si sa atraga proiecte din fonduri Europene pentru dezvoltarea comunei noastre. E simplu, trebuie sa stii, sa poti si sa vrei.

* Ma doare sufletul sa vad cum spatiul verde e doar o lozinca, iar blocurile cresc in locul caselor!!! Mediul, dezvoltarea si sanatatea noastra sunt privite cu nepasare. Cum ajung copiii nostri sa viseze la locuri de joaca in parcuri „electorale” doar in prag de campanie. Ce e de facut? Simplu: Chiajna are nevoie de un om harnic si pregatit. Nu de amatorisme si demagogii. Si ma bucur ca pot veni astazi in fata voastra, in postura de candidat la functia de primar al comunei noastre, alaturi de o echipa puternica, formata din oameni pregatiti ce vor si au puterea sa schimbe fata comunei

Chiajna merita un ALTFEL de PRIMAR!

PNL

Metropola Chiajna – sau dilema asumarii urbanului ca standard de viata si de locuire

Chiajna

BildText: Carmen Mihalache

Foto: Bogdan Cătălin CazaciocBucharest Housing Stories

 Chiajna de astăzi este percepută de către cei care o locuiesc – deopotrivă localnici și alogenii stabiliți aici, îndeosebi în ultimul deceniu – din ce în ce mai mult ca o „metropolă”, denumire șăgalnică ce trimite însă în modul cel mai serios și profund către un pronunțat aspect și caracter urban.

Modelul tradițional de locuire al Chiajnei din diferite perioade anterioare anului 1990 are încă o identitate certă dată de comunitățile coezive, de casele construite într-o relaţie de coerenţă cu vecinătăţile și cu mediul, ca și de unitatea stilistică a detaliilor lor arhitecturale, de străzile cu o identitate proprie. Acest model a început să fie puternic (și agresiv, am zice) concurat de construcțiile apărute pe teritoriul Chiajnei îndeosebi în perioada 2000 – 2015, cu densitate mare, cu localizări adesea improprii, realizate de cele mai multe ori într-un timp scurt, cu materiale ieftine și fără să fie respectate proporțiile reale, conforme normelor, ale unor spații de locuit, reflectând mai degrabă interesele financiare ale dezvoltatorilor imobiliari de diferite calibre decât modele de locuire coerente.

„E un hibrid, da’ e un hibrid ciudat: nu e nici cal, nici măgar, nici catâr! Pur și simplu e Chiajna. Cu ceva element țărănesc în comportament, în rădăcină, civilizație, cu un element de urban care-i vizibil: străzi asfaltate, canalizări, vile, gaze, internet, tot ce trebuie, nu?“ (Constantin, bărbat, 69 ani, locuitor sat Chiajna)

Chiajna are astăzi o infrastructură edilitară relativ dezvoltată, o economie puternică și diversificată (întreprinderi industriale, servicii, depozite, zone comerciale moderne), funcționând ca o prelungire de facto a orașului.

„Chiajna tinde spre un urbanism general, pe care noi nu vrem să-l propagăm ca idee politică, adică să-l facem oraş. Pentru că nu ne convine, ar fi impozitul mare şi nu ne convine. Stăm în standardul nostru de viaţă care e foarte bun, ţinând cont de investiţiile care au fost făcute. Chiajna, ca putere financiară, ţinând cont de primărie, are bani, deci are din ce să întreţină. Avem echipă, sală de sport, avem stadion… Deci dotările sunt (…)  Evoluţia de viitor este spre un progres mai bun, modern. Modern.“ (Tudor, bărbat, 66 ani, locuitor sat Chiajna

Însă spațiul rural înseamnă și ceea ce comprimă un teritoriu în timp ca atitudini umane față de mediul natural, față de pământ ca sursă de putere materială și spirituală, față de familie și față de semeni. Or, în acest punct, Chiajna veche, omogenă, se definește ca fiind încă rurală. Partea sa nouă, în construcție, este eterogenă și într-un proces de definire aflat deocamdată la debutul său

BildText: Carmen Mihalache

Spațiul rural nu se mai suprapune peste spațiul agricol, ca în trecut; structura lui s-a modificat și s-a diversificat, fiind un spațiu periurban influențat progresiv de lumea urbană aflată atât de aproape. Ruralul în sens tradițional nu se mai regăsește nici în ocupațiile tradiționale ale populației, nici în timpul efectiv petrecut în teritoriul rural: parte din localnici trăiesc tot timpul în localitate, alţii petrec aici doar o parte din timp, lucrând în afara localității, iar unii vin aici doar pentru sfârşitul săptămânii.

BildText: Carmen Mihalache

„Chiajna are o situaţie puţin diferită, e un amalgam între viziunea orăşenească sau de orăşean a oamenilor care s-au născut aicea, care au trăit în case specifice zonei, dar fiind în apropierea unui centru mare, influenţa a fost foarte puternică. Şi-atuncea modelele de casă sau experienţa pe care a acumulat-o fiecare l-a dus să vrea altceva decât casa pe care omul o moşteneşte sau în care a trăit sau în care s-a născut. Toţi vor altceva.“ (Tiberiu, bărbat, 60 ani, locuitor București

Bild

În Chiajna, migraţia tot mai accentuată spre rural (exodul urban temporar sau definitiv, la care se adaugă imigrările din satele mai îndepărtate de București), cu motivaţii multiple, a influențat profilul demografic al localității, a convertit un spațiu eminamente agricol într-un spațiu aproape integral construit și subminează, deocamdată, sistemul tradiţional de locuire local.

Viitorul locativ al Chiajnei se află într-un proces permanent de edificare. Tendința evidentă de modernizare caută o cale de a împăca tradiționalul cu modernul și autenticul cu artificialul, păstrând un echilibru între aspectele rurale și cele urbane și făcând eforturi să respecte limitele acestora de specificitate. Obligată să-și rescrie continuu identitatea, Chiajna locuită nu pare să-și dorească să conserve insulele de locuire rurală încă autentică cu prețul sacrificării ideii de modernitate.

Din punct de vedere arhitectural, casele vechi îşi mențin aspectul și structura oarecum artificial, frâna mijloacelor financiare avute la dispoziție favorizând deocamdată această stare de fapt. Din punct de vedere socio-cultural, însă, atitudinea față de locuire a localnicilor se menține ca una esențialmente rurală, pentru că ruralul nu înseamnă neapărat în momentul de față tradiții moarte, imobilism, peisaj agricol sau idilic, și toate aceste lucruri se văd în procesul locuirii.

Sub presiunea alogenilor, localnicii încearcă să menţină o locuire optim adaptată la mediu, sănătoasă şi durabilă, şi continuitatea unor atribute ale tradiţiei, preluând tot ceea ce oferă confortul modern, dar refugiindu-se într-un trecut sigur. Conştienţi că modalitatea tradiţională de organizare a locuirii şi-a dovedit viabilitatea la timpul ei, nu sunt pregătiţi să renunţe complet la ea, sesizând correct dezavantajele „deruralizării” teritoriului şi pericolele deja prezente ale urbanizării. Pragmatismul tradiţional local în conflict cu modernitatea globalistă va genera cel mai probabil un nou tip de tradiţie a locuirii, proprie zonei, care să continue să funcţioneze chiar şi după pierderea coeziunii comunităţii rurale, aşa cum exista ea până în anul 2000. Și asta întrucât comunităţile tradiţionale au fost întotdeauna capabile de a-şi autoregla mediul construit

Textul are la bază capitolul „Metropola Chiajna. Experiențe ale locuirii într-un spațiu rural periurbandin volumul colectiv „De la stradă la ansambluri rezidenţiale. Opt ipostaze ale locuirii în Bucureştiul contemporan” (Editura Pro Universitaria, Bucureşti 2016) şi web documentarul Bucharest Housing Stories. Atât volumul, cât şi web documentarul, au fost realizate de Asociaţia VIRA în cadrul proiectului „Case Vii. Diversitatea culturală a spaţiilor de locuit din Bucureşti şi împrejurimi” finanțat printr-un Grant oferit de Norvegia, Islanda, Liechtenstein şi Guvernul României în cadrul Programului PA17/RO13 „Promovarea Diversității în Cultură și Artă din cadrul Patrimoniului Cultural European” (parteneri proiect: Asociaţia Mişcarea pentru Acţiune şi Iniţiativă Europeană şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român). Volumul şi web documentarul pot fi accesate gratuit la adresa: www.bucharesthousingstories.ro

Statia de mixturi asflatice Bucuresti

Pentru a aplica o politica de pret corecta si stabila in domeniul  infrastructurii, Alpine a investit in 2006 peste 5 Mil Euro in achizitionarea  celei mai moderne statii de asfalt din zona Bucurestiului, amplasata in comuna Chiajna, pe Soseaua de  Centura.

Datorita tehnologiei moderne folosite si instalatiei de ultima ora, aceasta  prezinta o performant,a ridicata atat cantitativ, 240 tone/ora, cat si  calitativ.

Toate procesele sunt controlate de sisteme electronice, asigurand dozarea  precisa, controlul temperaturii materiilor prime si calitatea ridicata a  mixturilor asfaltice.


Laboratorul propriu de testare, acreditat conform legislatiei in vigoare,  echipat cu tehnologii germane de ultima generatie, asigura respectarea calitatii  de care numele ALPINE a dat dovada pe parcursul intregii activitati atat in  Romania cat si in intreaga lume.

Astfel, speram sa dovedim un angajamentul ferm, pe termen lung, pe piata de  constructii din Romania.

Biserica Sfantul Nicolae – Chiajna

Biserica Sfantul Nicolae, din localitatea Chiajna, se afla la o distanta de numai cinci kilometri de Bucuresti, in partea nord-vestica a judetului Ilfov, pe malul drept al raului Dambovita. Spre slava lui Dumnezeu, toti locuitorii comunei sunt crestin-ortodocsi.   

„Cel ce versi mir de mult pret la toata lumea si mie, celui nevrednic si mai mult decat toti pacatos, daruieste-mi sa-ti aduc tie cantare, Parinte Nicolae. Tu, ca cel ce ai indraznire catre Dumnezeu, slobozeste-ma din toate necazurile, ca sa cant tie: Bucura-te, Sfante Ierarhe Nicolae, mare facator de minuni!”   

Biserica Sfantul Nicolae – Chiajna   

Pisania originala a vechii biserici marturiseste faptul ca primul locas a fost construit din lemn, in cinstea Sfantului Mare Mucenic Gheorghe, iar mai tarziu, invechindu-se, acesta a fost construit din caramida, de catre o comunitate de crestini bulgari. Despre asezarea bulgarilor in acest loc nu s-au aflat inca suficiente informatii. Se crede, insa, ca acestia ar fi fost adusi in acest loc spre sfarsitul secolului al XVIII-lea, in vremea stapanirii otomane, pentru a lucra pe mosiile Doamnei Chiajna, sotia principelui Constantin Cernica.  

Biserica Sfantul Nicolae – Chiajna   

Biserica Sfantul Nicolae a fost construita in vara anului 1831, de cativa mesteri anonimi, in forma de nava, fara pridvor si abside, care vor fi adaugate ulterior. Biserica este incununata cu doua turle, asezate pe naos si pronaos. Initial, in jurul bisericii s-a aflat cimitirul satului, insa, in anul 1890, acesta a fost mutat intr-un loc special amenajat, unde se afla inca si astazi.   

Spre jumatatea secolului al XIX, in jurul anului 1835, mosiile Doamnei Chiajna au fost cumparate de catre printul Manuc, dupa plecarea sa din Constantinopol, impreuna cu alte cateva hanuri din Bucuresti. De acest print strain aminteste si „Hanul lui Manuc”, pastrat pana astazi in centrul orasului. El nu va ramane multa vreme in acest loc, ci va pleca in Paris, mosiile sale cumparandu-le boierul Isvoranu.   

Incepand cu data de 2 mai 1864, cand domnitorul Alexandru Ioan Voda a aplicat noua Lege Agrara si a reimproprietarit localnicii, acestia au putut sa-si contruiasca locuinte noi si cladiri sociale. Biserica din localitatea Chiajna a primit si ea aproape zece hectare de teren arabil, insa, in anul 1949, acestea au fost retrocedate statului.        

Biserica Sfantul Nicolae – Chiajna   

Nu se cunosc multe informatii privitoare la vechea biserica, inchinata Sfantului Nicolae. Se stie, insa, ca aceasta a fost repictata in anul 1925, in ulei, de catre pictorul Colonitiu. Al treilea strat de pictura, in fresca, a fost asezat intre anii 1949-1951, de catre zugravii Gheorghe Vasilescu si Petre Achitenie. Ultima pictare a bisericii, tot in fresca, a avut loc intre anii 1980-1983, ea fiind realizata de catre zugravul Taflan Nicolae.   

Astazi, in grija bisericii se afla un clopot mare, avand o greutate de peste doua sute de kilograme. Lucrat pe cheltuiala episcopului din Buzau, in anul 1811, in vremea domnitorului Alexandru Ipsilanti, acest clopot a fost daruit parohiei Chiajna in urma Primului Razboi Mondial, pentru a-l inlocui pe cel original, furat de soldatii germani.   

Cea mai mare bogatie a acestei biserici raman, insa, Sfintele Moaste, care sunt pastrate in racle frumos impodobite: particele din Moastele Sfantului Mare Mucenic Pantelimon, ale Sfantului Ierarh Visarion, ale Sfantului Mare Mucenic Haralambie si ale Sfantului Ierarh Nicolae.        

Biserica Sfantul Nicolae – Chiajna   

Deoarece, in urma unor studii tehnice, efectuate in anul 2002, s-a constatat ca lucrarile de consolidare nu se justifica, mai ales din punct de vedere financiar, s-a luat hotararea de a se construi o noua biserica, mult mai incapatoare, o capela si o clopotnita. Noua biserica, sfintita in data de 21 noiembrie 2008, a pastrat vechiul hram, Sfantul Ierarh Nicolae, si a primit alte doua hramuri: Sfantul Voievod Neagoe Basarab si Sfintii Apostoli Petru si Pavel.   

Biserica a fost zugravita in fresca intre anii 2011-2012, de catre pictorul Botezatu Petru, lucrarile fiind sfintite in ziua de 6 decembrie 2012, de catre Preafericitul Parinte Patriarh Daniel. Aceste ultime lucrari de constructie si infrumusetare au fost realizate prin purtarea de grija a parintelui paroh Romica Macovei.   

Teodor Danalache   

Biserica Sfantul Nicolae – Chiajna  

TRONSONUL A1 – CHIAJNA, LACUL MORII – UVERTURII

Chiajna

Primarul general, Adriean Videanu, le-a
cerut specialistilor sa gaseasca o solutie pentru
inlesnirea circulatiei auto la marginea orasului. Ideea 
edilului general este ca acesul in oras sa fie mult mai 
lejer, iar accesul spre zonele vitale sa se faca pe 
strazi moderne

Astfel, in urmatorii cinci – sase ani, mai multe intrari in 

Bucuresti vor fi largite pentru a prelua traficul. La 
unele dintre ele se lucreaza chiar de acum. Cele mai 
importante sunt cea dinspre autostrada Bucuresti – 
Pitesti, o noua strapungere de-a lungul bulevardului 
Timisoara, o iesire spre viitorul tronson de autostrada 
Bucuresti?- Alexandria?- Craiova, soseaua Alexandriei, 
care a fost deja reabilitata, sos. Giurgiului, sos. 
Berceni si soseaua Vitan-Bucuresti si Splaiul 
Damboovitei.
Din nevoia de a rezolva problema traficului 
la intrarea in Capitala, primarul Adriean Videanu le-a

cerut specialistilor sa gaseasca o solutie pentru 
inlesnirea circulatiei auto la marginea orasului. Ideea 
edilului general este ca accesul in oras sa fie mult mai 
lejer, iar accesul spre zonele vitale sa se faca pe 
strazi moderne. Una dintre cele mai importante 
strapungeri este cea dinspre autostrada Bucuresti – 
Pitesti. Ea va face legatura intre Splaiul 
Independentei, soseaua Ciurel si Autostrada A1. „Avem in 
plan un pasaj care se va desprinde din A1 undeva inainte 
de Carrefour, trece prin Chiajna, trece pe deasupra 
Uverturii, se apropie de Lacul Morii si coboara la sol 
la Ciurel”, isi explica proiectul directorul Directiei 
Transporturi si Siguranta Circulatiei din Primaria 
Capitalei, Gheorghe Udriste. O noua strapungere se va 
face si de-a lungul Bd. Timisoara, ca o a doua cale de 
 iesire din oras. Va fi construit aici si se va continua 
actualul Bd. Timisoara, cu un pasaj suprateran peste 
liniile ferate si soseaua de centura si coborare la sol in 
zona Militari. Specialistii in transporturi au luat deja 
in calcul si o iesire spre viitorul tronson de 
autostrada Bucuresti?- Alexandria – Craiova. Pentru 
aceasta a fost luata in calcul o sosea mai larga in zona 
Prelungirea Ghencea. A patra penetratie va fi pe soseaua 
Alexandriei, care a fost deja reabilitata pe in Piata 
Unirii, pe tronsonul Alexandriei?- Rahova – Cosbuc – 
Regina Maria. A cincea penetratie este Bucuresti – 
Magurele, o iesire secundara spre soseaua de centura. A 
sasea penetratie, la care se lucreaza in prezent, este 
sos. Giurgiului, cu supralargire pe traseul Gara 
Progresul – Cimitirul Bellu (sura Mare). O alta 
penetratie va fi sos. Berceni, care a fost reabilitata 
partial. Acum se cauta o solutie de modernizare intre 
Big Berceni si linia de centura, unde se are in vedere 
si un pasaj peste soseaua de centura. si iesirea spre 
Constanta va fi modernizata. soseaua Vitan – Bucruresti si 
Splaiul Dambovitei vor crea un racord spre Autostrada 
Bucuresti – Constanta, Splaiul Damboovitei – de la sos. 
Mihai Bravu pe la linia de centura. Mai exista o solutie 
care presupune poduri si pasaje peste linia de centura 
din Splaiul Dambovitei, cu plecare din Mihai Bravu, tinta 
fiind tot iesirea spre Autostrada Bucuresti – Constanta. 
Urmatoarea penetratie, care vizeaza tot autostrada 
Soarelui este Bd. Theodor Pallady – Camil Ressu – 
Autostrada A2, care a fost deja modernizata si urmeaza a 
fi semnalizata.
Estul orasului nu este 
uitat Bucuresti – Pantelimon va fi inclusa si ea in 
programul de reabilitare in 2007/2008, chiar daca 
prioritara pentru accesul spre Constanta este iesirea 
dinspre autostrada. Lucrarile la sos. Colentina si 
iesirea catre Urziceni si Constanta au fost deja 
atribuite si in curand vor incepe lucrarile. in acest 
context, si Piata Obor va fi modernizata, iar in viitor, 
in Planul de Urbanism General, va fi prevazuta largirea 
la 3 benzi/sens, cu linie de tramvai.De-a lungul soselei 
Colentina, la intersectia cu Doamna Ghica, va fi 
construit un pasaj suprateran si e posibil sa apara un 
nou pasaj si la intersectia cu Fundeni. Iesirea catre 
stefanesti va avea si ea, in viitor, un pasaj peste 
calea ferata, in apropierea liniei de centura. sos. Dna 
Ghica – Petricani e deja modernizata si va fi 
configurata pentru ca de aici va pleca autostrada 
Bucuresti – Brasov, va aparea si aici un pasaj, iar 
drumul se va largi la 3 benzi pe sens. Pasajul 
suprateran pleaca de la statia de metrou Aurel Vlaicu, 
trece peste Calea Floreasca si peste Str. Barbu 
Vacarescu. Primaria Sectorului 2 va face, pe fonduri 
PHARE, si pasaj peste calea ferata Bucuresti – 
Constanta. Primaria Capitalei elaboreaza studiul de 
fezabilitate pentru modernizarea si largirea strazii 
Avionului, care va avea pasarela peste calea ferata 
Bucuresti – Constanta. Traseul este Strada Avionului – 
Drumul Nisipoasa – cartierul Henri Coanda. Pe sub pista 
Aeroportului Baneasa va fi pasaj subteran dinspre Drumul 
Pipera – Teisani – soseaua de centura. sos. 
Bucuresti – Ploiesti este deja in curs de modernizare la 
3 benzi pe sens, intre podul de la Otopeni si Baneasa. 
Vor fi si doua pasaje supraterane in zona comerciala 
Baneasa si unul subteran, de la pista Aeroportului 
Baneasa pe la podul de peste Herastrau, care va 
subtraversa intersectia Bd-ului Aerogarii cu Bd. Ion 
Ionescu de la Brad. si legatura DN1 si soseaua Bucuresti 
– Targoviste va intra in modernizare, prin Bd. Ion Ionescu 
de la Brad si str. Ionescu Sisesti. Ea va permite 
ocolirea orasului pentru iesirea in Chitila. 
Supralargirea podului de cale ferata
O penultima 
penetratie a muni-cipalitatii o reprezinta soseaua 
Chitilei la care se lucreaza de cativa ani buni si mai 
urmeaza a fi modernizata linia de tramvai. Concomitent, 
primaria studiaza supralargirea podului de cale ferata 
de peste Calea Grivitei, care va avea trei benzi de 
circulatie pe sens si doua linii de tramvai. Ultima 
penetratie din planurile primariei este prevazuta pe 
Calea Giulesti. Municipalitatea studiaza realizarea unei 
penetrari din Crangasi, spre Lacul Morii, pana la linia de 
centura, fie prin Chiajna, fie direct pe soseaua de
centura catre Chitila.

  • adevarul.ro

Intreruperi programate în alimentarea cu energie electrica a E-Distributie Muntenia

 

În municipiul Bucureşti

Între orele 08:00 – 16:00 în următoarele zone:

•strada Cameliei numerele impare de la numărul 31 până la numărul 39;

•strada Thomas Masaryk numerele pare, nr. 2, 6, 8;

Între orele 09:00 – 17:00 în următoarele zone

•strada Poiana Narciselor, nr. 8, bloc 8A;

Între orele 10:00 – 14:00 în următoarele zone

•strada Profesor Ion Ursu între strada Viitorului şi strada Radu de la Afumaţi şi strada Răsuri între strada Profesor Ion Ursu şi strada Doda Traian;

Între orele 10:00 – 18:00 în următoarele zone:

•strada Gării de Nord numărul 2-4, strada Gării de Nord numărul 6-8 scările 4,5 şi 6 şi Intrarea Luncani;

Între orele 10:30 – 16:30 în următoarele zone:

•strada Răspântiilor numerele fără soţ începând de la nr 19 până la strada Dogarilor;

În județul Ilfov

Între orele 08:30 – 16:30 în următoarele zone:

•localitatea Glina, strada LIbertăţii între strada Revolutiei şi strada Ilfov;

Între orele 09:00 – 15:00 în următoarele zone:

•localitatea Pantelimon, str. Olarilor, Trandafirilor, Curmalilor, Migdalilor, Ecaterina Mihaila, Branduselor, Mandarinilor, Lamaitei;

Între orele 09:00 – 16:00 în următoarele zone:

•localitatea Voluntari (Pipera), str. Bucuresti Nord, str. Petricani în incinta la SC Manor, firma Sprint , firma Soceco International, firma Manor;

Între orele 09:00 – 17:00 în următoarele zone:

•localitatea Ciorogarla, str. Gheorghe Doja, Cartonari, Ana Ipatescu şi străzile adiacente;

•localitatea Jilava, str. Ungureni, Gării, Toamnei, Verii, Primãverii, Merisor, Ciulini, Fagului, Piersicilor, Pantei şi străzile adiacente;

•localitatea Chiajna, str. 1 Decembrie, Praporgescu, Apeductului, I.L. Caragiale, Pãdurii, Libertatii, Viilor, Bacriului, Cârciumãreselor, Salcâmilor, Soarelui, Republicii şi străzile adiacente

•localitatea Nuci, str. Calea Bucuresti, str. Marului, str. Salciei, str. Ialomitei şi străzile adiacente;

Între orele 11:00 – 17:00 în următoarele zone:

•localitatea Mogoşoaia, str. Bucuresti-Targoviste, Intrarea Noua, 8 Martie, Viilor, 1 iunie, Ariei, Agricultori, Poieni, Ulmului, Cocorilor, Fagului, Paunului şi străzile adiacente;

În județul Giurgiu

Între orele 09:00 – 17:00 în următoarele zone:

•localitatea Branistari

Vineri, 27.01.2017

În municipiul Bucureşti

Între orele 10:30 – 16:30 în următoarele zone:

•strada Răspânţiilor numerele fără soţ începând de la nr. 19 până la strada Dogarilor;

În județul Ilfov

Între orele 08:30 – 16:30 în următoarele zone:

•localitatea Glina, strada LIbertăţii între str. Abatorului şi Centura, str. Cireşilor;

Între orele 09:00 – 17:00 în următoarele zone:

•localitatea Ciorogârla, str. Gheorghe Doja, Cartonari, Ana Ipatescu şi străzile adiacente;

•localitatea Pantelimon, str. Sfantul Pantelimon, str. Dimitrie Cantemir, str. Mihai Viteazu şi străzile adiacente;

•localitatea Chiajna, str. Tineretului, Drumul Osiei şi străzile adiacente, Nistor Florentina;

•localitatea Berceni, str. 1 Mai (Cartier Nou ), Padurea Craiului, Narciselor, Lalelelor, Branduselor, Crinilor, Miorita, Ghioceilor, Octavian Goga, Ion Agarbiceanu, Tudor Arghezi, George Topârceanu, Bega, Codrului, Sfânta Ana, Codrului, Macului, Vrajitorului şi străzile adiacente;

•localitatea Snagov, satul Ghermanesti , str. Alba -Iulia, str. Miraslau şi străzile adiacente;

•localitatea Chiajna, str. 1 Decembrie, Praporgescu, Apeductului, I.


L. Caragiale, Padurii, Libertatii, Viilor, Bacriului, Cârciumăreselor, Salcâmilor, Soarelui, Republicii şi străzile adiacente;

În județul Giurgiu

Între orele 09:00 – 17:00 în următoarele zone:

•localitatea Branistari

Între orele 09:00 – 18:00 ( întreruperi de scurtă durată) în următoarele zone:

•localitatea Bolintin Vale, str. Republicii – vor fi afectate blocurile din centrul localităţii, BCR, Raiffeisen Bank, CEC Bank, Spital pediatrie si gradinita copii;

Sămbătă, 28.01.2017

În municipiul Bucureşti

Între orele 09:00 – 17:00 în următoarele zone:

•sectorul 1, str. Meteorologiei, str. Jandarmeriei numerele 11,13,15, Unitatea Militara Ric Baneasa;

În județul Ilfov

Între orele 09:00 – 17:00 în următoarele zone:

•localitatea Cornetul, str. Zavoiului;

•localitatea Chiajna, str. 1 Decembrie, Praporgescu, Apeductului, I.L. Caragiale, Pădurii, Libertăţii, Viilor, Bacriului, Cârciumăreselor, Salcâmilor, Soarelui, Republicii şi străzile adiacente;

Luni, 30.01.2017

În județul Ilfov

Între orele 09:00 – 17:00 în următoarele zone:

•localitatea Chiajna, str. Apeductului, I.L. Caragiale, Pădurii, Libertatii, Viilor, Bacriului, Cârciumăreselor, Salcâmilor, Tineretului, Soarelui, Orhideelor, Rezervelor, Doctor Macovei şi străzile adiacente;

•localitatea Măgurele, str. Fecioarei, Leului, Racului, Capricornului, Călugareni, Intrarea Berbecului şi străzile adiacente;

Marţi, 31.01.2017

În județul Ilfov

Între orele 09:00 – 17:00 în următoarele zone:

•localitatea Chitila, str. Castanilor, Oxigenului, Rudeni, Nicolae Bălcescu şi străzile adiacente;

•localitatea Stefăneşti, str. Buşteni, Cireşului, Piersicului, Vişinilor, Caisului, Părului, Marului;

•localitatea Domneşti, str. Tudor Vladimirescu, Gemeni şi străzile adiacente;

•localitatea Chiajna, str. Apeductului, I.L. Caragiale, Pădurii, Libertatii, Viilor, Bacriului, Cârciumăreselor, Salcâmilor, Tineretului, Soarelui, Orhideelor, Rezervelor, Doctor Macovei şi străzile adiacente;

Miercuri, 01.02.2017

În județul Ilfov

Între orele 09:00 – 17:00 în următoarele zone:

•localitatea Bragadiru, str. Verii, Primăverii, Toamnei, Iernii, Ghioceilor şi străzile adiacente;

•localitatea Chiajna, str. Apeductului, I.L. Caragiale, Pădurii, Libertăţii, Viilor, Bacriului, Cârciumăreselor, Salcâmilor, Tineretului, Soarelui, Orhideelor, Rezervelor, Doctor Macovei şi străzile adiacente;

•localitatea Măgurele, str. Mărăşeşti, Sulfinei, Intrarea Sulfinei şi străzile adiacente;

curierulnational.ro

Masini de gunoi, blocate la descarcare la groapa din Chiajna. IRIDEX: Romprest refuza plata suprataxei / Romprest – Locuitorii Sector 1 nu vor ramane cu deseurile neridicate

36 de maşini Romprest, încărcate cu gunoi, sunt trase pe dreapta şi nu li se permite accesul, luni, la groapa de gunoi Chiajna din Ilfov după ce compania de colectare ar fi refuzat semnarea noului contract care prevede achitarea suprataxei de 80 lei pe tonă, susţin reprezentanţii IRIDEX

Luni dimineaţă, 36 de maşini încărcate cu gunoi au fost trase pe dreapta şi nu li s-a permis accesul pentru descărcare la groapa de gunoi Chiajna, administrată de IRIDEX, pe motiv că reprezentanţii Romprest, cei cărora le aparţin maşinile, ar fi refuzat să semneze noul contract unde se prevede achitarea suprataxei de 80 de lei pe tona de deşeuri, au declarat oficialii IRIDEX pentru agenţia MEDIAFAX.

„Nu e vorba despre nicio formă de protest din partea noastră. Pur şi simplu, operatorul Romprest, cel care este desemnat să facă salubrizarea în Sectorul 1, a refuzat să semneze noul contract, contract care prevedea şi achitarea taxei de 80 de lei pe tonă, taxă impusă de legislaţia românească emisă de Guvernul României. Refuză fără niciun motiv concret şi legal, doar afirmă că această taxă se va proroga, că urmează să se amâne, dar această eventuală amânare, deocamdată, nu este publicată în vreun act normativ şi nu are niciun temei. Pentru că există riscul ca această taxă să nu fie plătită de către cel care aduce gunoaiele, în speţă de către Romprest, şi atunci ne transformăm din oameni cinstiţi în potenţiali evazionişti fiscali sau infractori, prin faptul că nu avem de unde să plătim această taxă, trebuie să fie plătită de către cel care generează deşeurile, nu de cel care le elimină. Noi am înştiinţat din noiembrie anul trecut cu privire la obligativitatea acestei taxe, pe toată lumea, inclusiv în presă. Personal, cred că aşteaptă, speră ca aceea taxă să fie amânată sau anulată şi în această speranţă ei nu vor să semneze noul contract. Toţi ceilalţi operatori sau autorităţi publice locale au semnat şi au acceptat obligativitatea acestei taxe, singurul care a refuzat este operatorul Romprest. În momentul de faţă, toate maşinile Romprest sunt trase pe dreapta, nu îi primim.”, a declarat Sorin Matei, director tehnic al IRIDEX, pentru agenţia MEDIAFAX.

Primarul Sectorului 1, Dan Tudorache, a acuzat IRIDEX, în timpul comandamentului convocate de Primăria Capitalei, că încearcă să „forţeze mâna” autorităţilor locale

„Avem informaţii că la groapa de gunoi IRIDEX un număr de 36 de maşini sunt blocate.(…) Mi-e frică să nu fie blocată şoseaua de centură.(…) S-au hotărât ei acum să ne forţeze mâna, să blocheze depozitarea gunoiului, sugerând că avem acea taxă de plătit. (…)Până miercuri se va rezolva problema, dar sper să nu continue această luptă inutilă”, a spus Dan Tudorache, primarul Sectorului 1.

Primarul general susţine că a luat legătura cu ministrul Mediului pe această problemă şi că vor fi comunicate soluţii.

„Societatea IRDEX ţine gunoiul la poartă, lucru urât şi ilegal. Invocă că vor trebui să plăteaască suprataxa. Nu este adevărat, nu sunt în niciun pericol. Am luat legătura cu ministrul Mediului, Daniel Constantin, fireşte că nu poate să tolereze, sunt convinsă că a luat măsuri„, a adăugat Gabriela Firea.

Reprezentanţii Romprest susţin că locuitorii Sectorului 1 nu vor rămâne cu deşeurile neridicate, în contextul în care s-a refuzat plata suprataxei prin semnarea unui nou contract cu IRIDEX, la ora transmiterii acestei ştiri fiind purtate discuţii la sediul primăriei pentru a se găsi soluţii.

„Reprezentanţii Romprest se află în incinta Primăriei Sector 1 pentru a căuta soluţii alternative, garantând totodată că deşeurile vor fi ridicate de la locuitorii sectorului. Vom reveni cu mai multe detalii după ce se va termina această şedinţă.Se vor găsit soluţii alternative iar locuitorii sectorului sunt asiguraţi că nu vor rămâne cu deşeurile neridicate”, a declarat Adriana Calcan, purtător de cuvânt al Romprest, pentru agenţia MEDIAFAX.

36 de maşini Romprest, încărcate cu gunoi, sunt trase pe dreapta şi nu li se permite accesul, luni, la groapa de gunoi Chiajna din Ilfov după ce compania de colectare ar fi refuzat semnarea noului contract care prevede achitarea suprataxei de 80 lei pe tonă, susţin reprezentanţii IRIDEX. – mediafax.ro

Chiajna are propriul Serviciu de Evidenta a Persoanelor

Pe 13 august a.c., la două zile după aprobarea de către consilierii județeni ilfoveni a proiectului de hotărâre privind arondarea comunei Chiajna la Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor (SPCLEP) al comunei Chiajna (înființat cu două luni în urmă), în fostul sediu al Serviciului de canalizare, reamenajat, și amplasat lângă Primăria Chiajna, pe str. Păcii, nr. 75 – a început efectiv să funcționeze acest serviciu. 

Arondarea a fost posibilă prin desprinderea comunei Chiajna de la Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor Buftea și prin reorganizarea Biroului Administrație Publică Locală, Stare Civilă, Secretariat din cadrul aparatului de specialitate al primarului comunei Chiajna.

Concret, acum, locuitorii din Chiajna nu vor mai traversa Capitală, în drum spre Buftea, ci vor putea merge la acest sediu nou pentru a-și obține documente precum cartea de identitate sau acte de stare civilă, înaintea căsătoriei. Valentina Petre, coordonatorul Serviciului de Evidență și Stare Civilă ne-a vorbit despre programul de lucru cu publicul, dar și despre numărul de telefon/fax la care cetățenii pot solicita informații (021.436.00.67). Așadar, pentru Compartimentul de evidență a populației – programul este de luni, miercuri și joi – 9.30 – 13.30 și marți de la 13.30 la 18.30. Vineri nu se lucrează cu publicul. Pentru Compartimentul de stare civilă – ghișeul este deschis de luni până joi, între orele 8.00 și 16.00.

Primarul, cu urări, la buletin!

Primul cetățean sosit la Serviciul din str. Păcii 75, pentru depunerea actelor în vederea obținerii unei noi cărți de identitate – a fost chiar primarul din Chiajna, Mircea Minea. Edilul a tăiat panglica înainte a păși în sediu și, încântat de modul cum a fost amenajat acesta, dar mai ales de funcționalitatea și utilitatea lui pentru cei din Chiajna, a urat, scurt și cuprinzător, locuitorilor şi lucratorilor Serviciului: ” mulţi gemeni și multe buletine!”.

Dragomirești, interesată de SPCLEP

Cornel Sârbu, șeful Serviciului Public Comunitar de Evidență a Persoanelor al județului Ilfov, prezent la eveniment, ne-a declarat că, în funcție de solicitări – și alte localități ilfovene pot avea, pe raza lor administrativă, un astfel de serviciu. Spre exemplu, la Măgurele ar fi nevoie de un astfel de serviciu, pentru ca locuitorii orașului să nu se mai ducă până în Bragadiru pentru documentele necesare, iar dacă autoritatea locală va solicita arondarea unui SPCLEP, aceasta va fi posibilă.

În același context, Cornel Sârbu ne-a mai spus că, autoritatea locală din Dragomirești și-a exprimat interesul pentru înființarea unui SPCLEP și desprinderea de Buftea. (C.I.)

În atenția cetățenilor!

Cererile pentru eliberarea actelor de identitate se depun personal, iar cărţile de identitate se eliberează titularilor. În situaţia în care solicitantul nu se află în ţară, mandatarul va prezenta procură pe care se află aplicată fotografia titularului, autentificată de misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României din statul în care se află solicitantul. În cuprinsul procurii este necesar să se regăsească referirea expresă la obiectul mandatului. Cetăţenii români aflaţi în străinătate pot depune cererea pentru eliberarea primului act de identitate împreună cu documentele prevăzute de lege la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din statul respectiv. Documentele cu care se face dovada numelui, prenumelui, cetăţeniei și a domiciliului, necesare eliberării actului de identitate, se prezintă în original și copie.

De pe site-ul Primăriei Chiajna (www.primariachiajna.ro) pot fi descărcate formularele specifice Serviciului Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor.  

Va avea sau nu Capitala un Parc Zoo?

Gradina zoologica

La sfarsitul anului trecut, Primaria Capitalei anunta ca, in urmatorii doi ani, orasul va avea un nou Parc Zoologic, in sectorul 6, in zona Giulesti-Lacul Morii. Acesta urma sa aiba o suprafata de circa 60 de hectare si sa adaposteasca in stil european animalele mari de la Gradina Zoologica din Baneasa, dar si noi specii. De atunci, proiectul e blocat, pentru ca primariile Bucurestiului si a localitatii Chiajna se bat in instanta pe teren.

E al meu terenul!’, ‘Ba e al meu!’. Cam asa si-au strigat primarii Adriean Videanu si Mircea Minea, in timp ce ‘se bateau’ in titluri de proprietate asupra terenului. Ca nu au ajuns la un acord o dovedeste procesul care inca nu s-a incheiat. Surse din conducerea municipalitatii afirma ca strategia adoptata de Primaria Chiajna este menita sa aduca un venit substantial la bugetul localitatii de la marginea Capitalei.
‘Institutia ar urma sa puna mana pe impresionanta parcela aflata in interiorul granitelor Bucurestiului si apoi sa o inchirieze Capitalei, pentru Parcul Zoo. Totul depinde de loteria instantelor care poate da dreptate Chiajnei sau poate improprietari Capitala’, au afirmat aceleasi surse.
Problema este ca Gradina Zoologica din Baneasa a primit un ultimatum de la Ministerul Mediului, ca pana la 14 septembrie sa se alinieze normelor europene si sa mareasca ‘apartamentele’ vietuitoarelor.
Cum termenul este foarte aproape, se vorbeste tot mai des despre o eventuala inchidere a actualului Zoo si chiar despre eutanasierea de nevoie a unei parti dintre animale. 

„Eu cred ca pana la toamna neintelegerile cu Chiajna se vor rezolva”
‘Eu cred ca pana la toamna vom termina si studiul de fezabilitate, iar neintelegerile pe care le avem cu Chiajna se vor rezolva. In septembrie, speram sa putem da drumul la licitatia pentru construirea noului Parc Zoo si sa inceapa lucrarile de drenare, pentru ca terenul este unul inundabil’, ne-a spus optimist viceprimarul Capitalei Razvan Murgeanu. 

Oficialii primariei se plang de lipsa spatiului
 ‘Spatiul pe care il avem pentru animalele de talie mare, respectiv feline si ierbivore este mai mic decat prevad normele europene. Acestea ar urma sa fie mutate in noul parc, alaturi de exemplarele pe care intentionam sa le cumparam sau sa le adoptam de la alte gradini zoologice din strainatate, specii pe care momentan nu le detinem’ a declarat Anca Oprea , directorul Gradinii Zoologice din Baneasa.

Spatiu de zece ori mai mare

Terenul de langa Lacul Morii este de cel putin zece ori mai mare decat cel al Zoo Baneasa si ar asigura respectarea normelor UE. Oricum, chiar daca terenul va fi atribuit Capitalei, animalele de talie mica, precum reptilele si pasarile, vor ramane in continuare la actuala Gradina Zoologica.

Divertiland Chiajna s-a redeschis. Cum arata parcul de distractii si cât costa biletele

Parcul acvatic Divertiland Chiajna s-a redeschis de vineri. Bucureştenii pot ajunge cu trenul la parcul de distracţii Divertiland Chiajna, în 20 de minute, preţul călătoriei cu trenul din Gara de Nord până la destinaţie fiind de patru lei pentru adulţi şi doi lei pentru elevi şi studenţi.

Divertiland Chiajna s-a redeschis. Cum arată parcul de distracţii şi cât costă biletele (Imagine: www.divertiland.ro)

CFR Călători a anunţat că trenurile din Bucureşti Nord spre parcul acvatic Divertiland Chiajna circulă de vineri. Astfel, trenul Regio 9001 pleacă din Gara de Nord la ora 07.45 şi ajunge la Chiajna în aproximativ 20 de minute, la ora 08.03, iar trenul R 2021 pleacă la ora 08.45 şi ajunge la intrarea în parcul Divertiland la ora 08.59.

De asemenea, trenul Regio 9006 pleacă de la Divertiland la ora 17.17 şi ajunge la staţia Bucureşti Basarab la ora 17.42, iar trenul R 9308 pleacă la 17.59 de la staţia Divertiland şi ajunge la Bucureşti Basarab la ora 18.23.

Preţul unui bilet de tren la clasa a doua este de 4 lei, iar elevii şi studenţii beneficiază de 50% reducere.

De asemenea, pasagerii care aleg să meargă spre Divertiland cu trenul pot beneficia şi de alte reduceri la tarifele de călătorie, respectiv 25 la sută prin Cardul Tren Plus, între 10 şi 25 la sută prin oferta Minigrup 2 – 5 şi 10 la sută pentru călătoria dus-întors.

Divertiland s-a redeschis de vineri şi va avea program zilnic, între orele 11.00 şi 18.00, pentru toboganele din parcul acvatic şi de la 10.00 la 20.00 pentru celelalte activităţi din parc. Parcul de distracţii este pe strada Divertismentului nr. 1, la kilometrul 13 al autostrăzii Bucureşti-Piteşti, în comuna Chiajna, judeţul Ilfov.

Preţurile pentru biletele de intrare la Divertiland sunt, pentru adulţi, de 40 de lei în zilele de luni până vineri şi de 65 de lei sâmbătă şi duminică. Elevii, studenţii şi copiii cu vârsta peste 10 ani plătesc 30 de lei de luni până vineri şi 50 de lei sâmbătă şi duminică, iar pentru copiii sub 10 ani, preţul unui bilet este de 25 de lei în orice zi a săptămânii, reducerea fiind acordată în baza carnetului de elev sau a legitimaţiei de student. Copiii cu vârsta până în trei ani au acces gratuit, potrivit site-ului Divertiland.

De asemenea, persoanele cu vârsta peste 60 de ani vor plăti pentru un bilet 30 de lei, în orice zi a săptămânii, reducerea fiind acordată în baza prezentării unui document de identitate. Şi persoanele cu dizabilităţi beneficiază de reducere, costul biletului de intrare pentru acestea fiind de 25 de lei, în baza unui document care atestă dizabilitatea.

Persoanele care merg la Divertiland după ora 17.00 plătesc bilete cu reducere, respectiv 25 de lei. Biletele de jumătate de zi sunt valabile exclusiv de luni-vineri, după ora 17.00 şi includ accesul la tobogane până la ora 18.00 şi la piscine până la ora 20.00.

Situat la 13 kilometri de centrul Capitalei, la Divertiland se poate ajunge şi cu microbuze puse la dispoziţie gratuit, între orele 10.30 şi 20.00. Acestea pleacă la intervale de 30 de minute, din staţia de metrou Preciziei – Bucureşti, opresc la statia de metrou Păcii şi de la parcul de distracţii din Chiajna se întorc pe acelaşi traseu. Şi autobuzele RATB ale liniei 236 ajung la Divertiland.

Fiesta fotbalistica ilfoveana la Sala Polivalenta

In perioada 3 – 6 octombrie 2006 a avut loc competitia sportiva intitulata „Cupa Li­ceelor la fotbal” care s-a desfasurat la Sala Polivalenta din Bucuresti. Aflata deja la a IV-a editie, competitia a avut un real succes atat prin participarea celor 12 licee aflate pe te­ritoriul judetului Ilfov, cat si a personalitati­lor care au onorat invitatia domnului director Dan Radulian de la D.S.J Ilfov, dar si galeriilor care au venit sa-si sustina favoritii. Organiza­torii evenimentului sportiv au fost: Directia pentru Sport a Judetului Ilfov in parteneriat cu Inspectoratul Scolar Judetean Ilfov si Agentia Nationala Antidrog. Sponsorii principali au fost ca de obicei din partea celor care iubesc spor­tul: primaria Chiajna, primaria Corbeanca, primaria Cernica, primaria Branesti, primaria Do-broesti, primaria 1Decembrie si nu in ultimul rand primaria orasului Pantelimon. La compe­titie au participat doi dintre primarii care iu­besc sportul rege si care sustin moral si fi­nanciar tinerii sportivi ilfoveni: primarul co­munei Chiajna – domnul Mircea Minea si pri­marul comunei Corbenca – domnul Dumitru Tudor. Prezenta personalitatilor care au venit sa vada o adevarata fiesta (sarbatoare) fot­balistica ilfoveana a fost urmatoarea: primul a sosit domnul primar Dumitru Tudor din Cor-benaca, Adrian Bumbescu fostul mare juca­tor al echipei de aur Steaua care in anul 1986 a castigat Cupa Campionilor Europeni de la Sevilla, Mihai Majaru tot fost jucator la echipa Steaua, primarul comunei Chiajna-domnul Mircea Minea, Ion Soare de la Direc­tia Agricola a Judetului Ilfov, domnul Ion Cor-naciu – inspector general al Inspectoratului Scolar al Judetului Ilfov, domnul Titel Iordache – inspector de specialitate in cadrul I.S.J. Il­fov, Valentin Delcea – subprefect al judetului Ilfov, stefan Manole – consilier al Prefecturii Judetului Ilfov, domnul George Minea – direc­tor Rosal Grup si sponsor al clubului Concordia Chiajna, doamna Silvia Dumitrescu – direc­tor al liceului Economic Buftea si domnul Theo-dorTaralunga un mare iubitor al fotbalului. Partener media si sponsor a fost revista „Sap­tamana” care a mediatizat evenimentul spor­tiv. Cele mai bune echipe ale liceelor din ju­det s-au intalnit vineri 6 octombrie 2006 sa joace finala mica si finala mare pentru cas­tigarea trofeului „Cupa Liceelor”. Finala mica s-a disputat intre elevii liceului Energetic Buf­tea si Grupul Scolar Pamfil Seicaru din Cio-rogarla iar rezultatul a fost de 8 – 1 pentru sportivii din Ciorogarla. Acestia au fost in­curajati de galeria de fete si baieti, dar si de domnii profesori Florentina Ghita, Marius So-fron si antrenorul emerit Stefan Popescu. Me­ciul a fost arbitrat de reprezentantii Asocia­tiei Judetene de Fotbal Ilfov, prin Gunciu Da­niel si Gunciu Robert. In pauza dintre cele doua finale spectatorii au avut parte de o sur­priza pusa la cale de domnul Dan Radulian – director D.S.J Ilfov: un meci de fotbal fe­minin intre elevele Liceului Ioan Petrus din Otopeni. Acestea au fost pregatite si antre­nate de profesorii de sport Gabriel Tricu-lescu si Robert Dobre. La fluierul deinceput al acetui meci a sosit in aplauzele spectato­rilor domnul Adrian Bumbescu fost fundas central al echipei de aur Steaua. Finala mare s-a jucat intre elevii Liceului Economic Buf­tea si Grupul Scolar Doamna Chiajna din comuna Chiajna. Echipamentul sportiv al a-cestora a fost asigurat de Directia pentru Sport a Judetului Ilfov prin amabilitatea domnului director Dan Radulian. Finala mare a fost ar­bitrata de Gunciu Daniel si Droana Orlando. Scorul final a fost de 8 – 1 pentru elevii Grupului Scolar Doamna Chiajna care au dovedit ca sunt cei mai buni dintre cei buni la fotbal. Festivitatea de premiere a fost emotionanta atat pentru fotbalistii finalisti care s-au luptat pentru cucerirea trofeului „Cupa Liceelor”, dar si pentru toate persona­litatile invitate sa inmaneze castigatorilor di­plome, medalii si mult visatele cupe. Elevii au primit din partea Directiei pentru Sport a Judetului Ilfov cupe, diplome, medalii dar si mingii care sa ii ambitioneze sa ajunga stele ale fotbalului asa cum a fost si este Adrian Bumbescu, care, in ploaia de confetti, a imnanat Trofeul „Cupa Liceelor” editia a IV-a echipei de fotbal a Grupului Scolar Doamna Chiajna din comuna Chiajna. Din partea Inspectoratului Scolar Judetean Ilfov si Agentiei Nationale Antidrog elevii au primit diplome si premii. Golgeterul competitiei a fost elevul Razvan Dumitrescu de la Grupul Scolar Pamfil Seicaru din Ciorogarla, jucator care s-a remarcat atat prin joc dar si prin fru­moasele goluri inscrise in poarta adversari­lor. La finalul festivitatii de premiere, organi­zatorul acestei competitii dl. director Dan Ra­dulian a fost fericit si multumit ca in peri­oada competitiei nu au existat accidentari (oricum medicii de la Serviciul de Ambulan­ta Ilfov au fost la datorie), dar mai ales pen­tru faptul ca de la an la an cei care iube­sc sportul se alatura D.S.J Ilfov pentru spriji­nirea morala si financiara a acestot tineri sportivi din judetul Ilfov. In concluzie, inca o reusita care merita felicitari atat pentru organizatori, sponsori, fostilor fotbalisti de la echipa de aur Steaua, dar mai ales tinerilor sportivi care vor sa faca performanta!

Finala mica: Lic. Energetic Buftea-Gr. Scolar Pamfil Seicaru 1 – 7 Finala mare: Lic. Economic Buftea-Gr. Scolar Doamna Chiajna 1 – 8 Locul I – Grupul Scolar Doamna Chiajna Locul I – Liceul Economic Buftea Locul II – Grupul Scolar Pamfil Seicaru Locul IV – Liceul Energetic Buftea

Nemultumire mare în autobuzul de Chiajna!

 

În multe dintre cartierele orașului, fără stadioane, ajung destul de rar. În schimb, drumul în afara orașului către vest îl bat destul de frecvent, cu taxi-ul, autobuzul de Chiajna sau pe jos, în această ultimă variantă când meciul se joacă la Roșu.

Ieri am fost la Roșu pentru un meci de juniori, dar am prins destul și din al doilea, până am umplut cardul de memorie. Dacă inițial am avut intenția să fac puțină mișcare la întoarcere, frigul și vântul m-au determinat să renunț la idee și am preferat să iau autobuzul până la Lujerului. Înghesuială mare ca de obicei, însă ce mai contează când cu 2 lei ajungi până la Cora să faci aprovizionarea în drum spre casă.

Astfel, am avut posibilitatea să aflu o informație extrem de importantă pentru foarte mulți dintre cetatenii județului Ilfov. De la 1 martie, liniile de autobuz județene vor avea capăt de linie comun cu liniile RATB. Ce înseamnă asta? Luând ca exemplu tot Chiajna, capătul liniei actuale nu va mai fi la pasajul Lujerului, ci la complexul comercial Apusului, unde se va face legătura cu 336 și 178.

Nemulțumirea călătorilor din Chiajna se manifestă evident, deoarece vor pierde legătura directă cu metroul. Nemulțumirea firmei de transport este ceva mai mare, deoarece va pierde mulți pacienți, în special pe cei din Roșu, care vor prefera o plimbare pe jos de 1-2 km, decât să achite noul tarif de 2,5 lei.

Din acest motiv am început să mă documentez cu privire la ultimele mișcări executate de autoritățile locale. La sfârșitul anului 2013 a avut loc o întâlnire a primarilor din Ilfov și a Consiliului Județean, în urma căreia s-a format o echipă de negociere cu Primăria Capitalei și Ministerul Transporturilor. Aleșii ilfovenilor doreau să obțină extinderea liniilor RATB în toate localitățile importante din județ la un cost cât mai mic. Însă, acest deziderat nu e posibil și nici corect până nu va fi înființată Zona Metropolitană București. Culmea e că există deja pe hârtie Autoritatea Metropolitană de Transport București, în subordinea Ministerului Transporturilor (aberant, dacă ținem cont că doamna ministru și al ei bărbate de la 6 au alte treburi mai importante, cum ar fi pupat Piața Independenței cu sputele regaliste). Din câte știu se încearcă trecerea AMTB în subordinea Primăriei Generale, însă din ce scrie pe site-ul instituției încă nu s-a reușit.

Deci, cel mai mare oraș din sud-estul european nu are o Zonă Metropolitană (în schimb, cătune precum Târgu Mureș au, pe o rază de peste 10 km), dar Ministerul are în subordine o Autoritate Metropolitană. Legile sunt făcute în țara asta cu curul pentru deliciul și bunăstarea unor politruci.

Orice individ normal la cap își dă seama că banii din București nu pot pleca în servicii care deservesc alte zone, decât dacă există un cadru legal. Iar acest cadru legal trebuie să fie o lege care să reglementeze, din toate punctele de vedere, teritoriul de aplicare.

Când vine vorba de o astfel de lege, ilfovenilor nu le mai convine situația. Vrem impozite mici, ca la țară, dar să beneficiem de servicii edilitare ca la Paris. Nu prea merge așa.

Mai mult,destui primari, dar și cei de la județ, vor pierde controlul absolut asupra unităților administrative pe care le conduc și asta iar nu le convine.

Președintele Consiliului Județean a învățat o poezie și o repetă cu fiecare ocazie. Nu e vorba de “un pitic atât de mic, a căzut într-un ibric”, ci de “60000 de ilfoveni muncesc în București și contribuie la bugetul Capitalei cu 150-200 de milioane de euro”. Deci numai directori de multinaționale, dacă fiecare dintre ei produce aproximativ 3333 de euro, doar impozit local. Iar apoi trece pe boceală: „Ce fac cei care câștigă 7-8 milioane pe lună? De unde plătesc aceștia transportul?” Scuză-mă, Gogule, că nu ți-am reținut numele, dar cam cât impozit încasează Capitala de la cel care câștigă 7-8 milioane pe lună? Sper că nu era vorba de lei noi …

Ninel Boșcu, primar de Domnești, spune una și mai bună: „În Domneşti sunt 500 de copii care merg zilnic la școală la București. Ministerul Transporturilor trebuie să țină cont și de ei.” Perfect de acord, dar mai-marele din Domnești uită să ne spună și cu ce contribuie instituția pe care o conduce la bugetul învățământului bucureștean și așa ciuntit în toate felurile? Pentru cei 500 de copii școlarizați…

Totul pe de-a moca sau mai bine zis pe spatele cetățeanului cu buletin de București, că e fraier și înghite. Personal, nu fac donații și nici nu sunt instituție de binefacere. Lunar îmi plătesc abonament pe RATB, pe toate linii, iar în perioadele cu activitate intensă și la Metrou. În total, 110 lei pe lună, iar când merg la Chiajna, Domnești, Berceni, Buftea, Mogoșoaia, Popești Leordeni, Cernica, Jilava, fie mă cuplez cu careva, fie îmi plătesc biletul de autobuz, fie îi fac ziua frumoasă unui taximetrist.

Transportul se plătește pe kilometru, nu pe vorbe frumoase de politician din Ilfov.

În ceea ce privește măsura de a pune capăt de linie comun, RATB – Ilfov, mi se pare foarte bună și corectă. În ceea ce privește linia pe relația Chiajna, deranjul nu era foarte mare cu întoarcerea de la Lujerului, în schimb la Obor e crimă și pedeapsă cu microbuzele care sunt parcate precum tractoarele pe câmp.

Înainte de a încheia, fac o remarcă pentru a corecta o imbecilitate spusă de un gagiu la emisiunea Raport de țară de la Digi 24, în urmă cu ceva timp. Dăștepul slobozi la un moment dat că Ilfovul nu are o tradiție pentru că existența sa ca județ e de scurtă durată. Fals! Ilfovul a fost județ și înainte de al doilea război mondial, până să fie transformat administrativ în sector agricol. București era capitala României și reședința județului Ilfov. Legătura e foarte strânsă între București și Ilfov, mult mai strânsă acum decât era în perioada interbelică, însă politicienii noștri se încăpățânează să nu țină seama de realitate.

Dacă dorim extinderea rețelei edilitare, atunci toți trebuie să contribuie la buget. Zonă Metropolitană, rețele edilitare, gândire strategică la nivelul întregului teritoriu. Ecuația e simplă și poate fi rezolvată extrem de ușor, dacă există puțină voință și un nivel mediu de inteligență.

Chiajna, comuna sportului

Daca edilii Capitalei au ramas doar la stadiul de promisiuni in ceea ce priveste demararea lucrarilor pentru construirea sau modernizarea bazelor sportive din Bucuresti, in schimb, in comuna Chiajna lucrurile se misca mult mai repede.La 15 decembrie va fi inaugurata in localitatea ilfoveana o moderna Sala Polivalenta, cu o capacitate de peste 2.000 de locuri. Sala a€ Concordiaa€ din Chiajna a fost proiectata si executata respectandu-se toate cerintele pentru a putea gazdui meciuri internationale de handbal, baschet, volei sau futsal. De altfel, presedintele Federatiei Romane de Handbal, Cristian Gatu, a vizitat in cateva randuri noua constructie, aratandu-se impresionat de cele vazute. Acesta chiar a promis ca va lua in calcul varianta organizarii meciurilor echipelor nationale de handbal la Chiajna. Pana atunci, in comuna de langa Bucuresti s-a disputat un meci international de fotbal feminin, Romania – Bulgaria, scor 1-0. Situat chiar langa moderna Sala Polivalenta, stadionul pe care a avut loc aceasta partida se afla intr-un proces general de cosmetizare.

Concret, s-a turnat fundatia pentru instalarea nocturnei, se lucreaza la marirea capacitatii tribunelor pana la 10.000 de locuri, se construieste o noua tribuna oficiala, cu loja si restaurant, s-a aprobat proiectul acoperirii in intregime a tribunelor si s-a dat comanda pentru o tabela electronica de ultima generatie. In plus, echipa locala, pregatita de Lita Dumitru, va avea un cantonament ultramodern, aflat la stadiul de finisaj, iar vestiarele si celelalte camere destinate observatorilor, arbitrilor si conferintelor de presa arata ca in Vest. Mai mult, in satul Rosu, ce apartine comunei, s-a dat in folo-sinta si un teren sinte-tic de fotbal, care a fost omologat de forurile competente, iar primarul din Chiajna, Mircea Minea, promite in scurt timp si alte investitii in sport.

Adrian Bumbescu: „Am venit  la Chiajna de foame!”  Clubul de fotbal din Chiajna dispune deja de un important centru de copii si juniori. Printre antrenorii de la Concordia se numara Radu Troi, Costica Zamfir si Adrian Bumbescu. Am venit la Chiajna de foame!, a precizat ultimul, castigatorul Cupei Campionilor Europeni din 1986 fiind impresionat de ceea ce a gasit la doi pasi de Bucurestia. Este si normal daca ne gandim ca la Chiajna copiii nu platesc sedintele de pregatire, primesc echipament gratuit, mingile li se schimba la fiecare trei luni, iar de Sarbatori chiar sunt recompensati. Ultima prima, de Craciun, va fi in valoare de cate 150 RON.

Ocolul-Bucurestiului-cu-Sageata-Albastra

La acestea se vor adauga 14 noi puncte de oprire, situate la marea majoritate a iesirilor din oras. Acestea vor fi, practic, simple peroane dotate cu copertine si panouri de informatii. „Trenurile vor pleca din Gara de Nord, vor inconjura orasul, dupa care se vor intoarce in Gara de Nord. Frecventa de circulatie va fi de o ora, cu intervale mai mici in perioadele de varf ale zilei.

Intregul circuit va fi parcurs in circa o ora si zece minute”, explica Gheorghe Dobre, ministrul Transporturilor, Constructiilor si Turismului. El vrea ca pe aceasta linie sa circule automotoare Desiro, cunoscute sub numele Sageata Albastra, care, de altfel, sunt proiectate pentru calatorii pe distante scurte si medii.

Lucrarile, care vor fi finantate dintr-un credit extern si ar putea incepe chiar in acest an, presupun mai intai reabilitarea actualei infrastructuri de cale ferata astfel incat sa permita cresterea vitezei de rulare de la 30-40 de kilometri pe ora, cat este acum pe o sectiune din partea de sud a centurii, la 60-80 de kilometri pe ora.

Ministrul Dobre spune ca tariful pentru calatoria cu trenul metropolitan va fi identic cu cel pentru o calatorie cu mijloacele RATB sau cu metroul. La Primaria Capitalei exista un proiect privind unificarea sistemului de taxare pe mijloacele de transport in comun, care va fi gata pana la sfarsitul acestui an.

Pentru ca noul tip de transport sa functioneze eficient este nevoie ca si RATB si Metrorex sa-si ajusteze traseele si orarele de circulatie. Ministerul Transporturilor cauta bani pentru finalizarea liniei de metrou Nicolae Grigorescu-Policolor-Centura si pentru extinderea pana la Centura de Sud a magistralei IMGB-Pipera.

Si regia de transport urban, confruntata cu supraaglomerarea liniilor proprii, pe care le deserveste cu un parc auto depasit, va avea de castigat de pe urma acestei initiative. Se va reduce numarul de pasageri pe unele rute pe care in prezent mijloacele sale de transport nu fac fata.

In acelasi timp, exista posibilitatea ca unele linii sa fie extinse pentru a face conexiunea cu noile statii metropolitane. Avantajele generale ale proiectului sunt evidente. Pe langa fluidizarea traficului in interiorul orasului, linia metropolitana va deservi noile zone rezidentiale si comerciale care se dezvolta in ritm sustinut la marginea orasului, dar si perimetrele industriale.

In plus, acest tip de transport este nepoluant si mult mai rapid decat cel rutier. „Trebuie sa tinem cont de faptul ca in prezent in Capitala sunt inmatriculate in jur de 700.000 de autoturisme, la care se adauga mii de vehicule de transport marfa si calatori. Cred ca oamenii o sa dea navala”, afirma ministrul.

Autoritatile au propus finantatorilor de la Banca Europeana de Investitii sa ia in calcul realizarea unor proiecte similare si in alte trei orase mari din Romania. Printre acestea s-ar putea numara Ploiesti, Brasov sau Timisoara, insa o decizie definitiva nu a fost luata. Pe lista investitiilor vizate pentru transportul feroviar din Bucuresti se gaseste si Gara de Nord.

Aceasta urmeaza sa fie consolidata si modernizata, astfel incat sa fie adusa la rangul de euro-gara. Apoi, vor fi construite noi linii feroviare metropolitane.

Una dintre ele ar urma sa lege Gara Baneasa, aeroportul Baneasa si aeroportul Henri Coanda, in timp ce alta va utiliza actuala cale ferata industriala din zonele Grozavesti-Trafic Greu-Ferentari, pentru a face conexiunea intre Gara de Nord si Gara Progresu.

CUM VA ARATA RETEAUA

• Lungime totala: 72 km
• Numar statii existente: 11 (16 Februarie, Chiajna, Bucuresti Vest, Varteju, Jilava, Berceni, Popesti-Leordeni, Voluntari, Otopeni, Mogosoaia si din nou 16 Februarie)
• Numar puncte de oprire proiectate: 14 (Bd. Uverturii/Chiajna, A1, Prel. Ghencea, Sos. Alexandriei, Sos. Bucuresti-Magurele, Sos. Giurgiului, Sos. Berceni, Sos. Oltenitei, Bd. Theodor Pallady/comuna Catelu, Pantelimon, iesirile spre Draganesti, Stefanesti si Tunari, Sos. Bucuresti-Ploiesti)
• Timp estimat de parcurs: o ora si zece minute
• Trenuri utilizate: automotoare Desiro (Sageata Albastra)
• Viteza maxima de circulatie: 80 km/ora
• Planuri de extindere: Gara Baneasa-Aeroport Baneasa-Aeroport Otopeni, Gara de Nord-Trafic Greu-Gara Progresu.

TRANSPORTUL IN COMUN IN BUCURESTI

• Cele patru magistrale ale retelei de metrou insumeaza peste 62 de kilometri si 45 de statii. Sunt utilizate 50 de trenuri, care transporta zilnic circa 350.000-400.000 de calatori.
• RATB administreaza 174 de trasee cu 2.523 de statii. Pe acestea circula 339 de tramvaie, 203 troleibuze si 857 autobuze. Numarul mediu zilnic de calatori transportati este de 3,14 milioane. Aproape trei sferturi din totalul autobuzelor au durata de viata expirata.
• Anul acesta se preconizeaza achizitionarea unor mijloace de transport in comun noi.

CUM E LA ALTII

• Cele mai multe dintre capitalele europene au dezvoltat retele feroviare metropolitane. Una dintre cele mai cunoscute este RER-ul parizian, inaugurat in 1969. Pe numai doua dintre cele cinci linii ale sale circula zilnic peste un milion de pasageri.
• De regula, astfel de retele sunt operate fie exclusiv de compania nationala de cai ferate, fie in colaborare cu societatea locala de transport in comun.
• Administratiile liniilor feroviare metropolitane au acorduri de interconectare si cu companiile private de transport rutier.

Capital,  2005

Primarul Mircea Minea emancipeaza Chiajna

STIRI 2001
Comuna Chiajna va fi racordata la reteaua de apa si canalizare a Bucurestiului in cel mult doi ani, declara primarul localitatii, Mircea Minea. La initiativa asa a fost realizat un proiect de alimentare cu apa care asigura o cantitate de 2247 metri cubi pe zi pentru comuna amintita. Mircea Minea declara ca demersurile sale se inscriu intr-un program de emancipare edilitara care va culmina cu construirea unui circuit automobilistic pentru formula unu, asemanator celui de la Monza. Pana atunci insa, primarul lanseaza „o strigare” catre toti chiejnenii pentru plata racordarii la conducta de gaz metan, adusa cu mare cheltuiala si efort in comuna. (M.T.)

Primarul Mircea Minea a construit o noua sala de sport


La inceputul acestei luni, Primaria Chiajna si Grupul Scolar Doamna Chiajna din localitate au fost amfitrionii unui eveniment de exceptie. Cu invitati de seama, intr-un cadru festiv, primarul Mircea Minea si directoarea unitatii de invatamant, Gabriele Ilisie, au inaugurat o moderna sala de sport. Printre numerosii invitati la taierea panglicii s-au numarat presedintele Agentiei Nationale pentru Sport, Octavian Belu, secretarul de stat Marin Petrache, comandantul Clubului Sportiv Steaua, George Boroi, directorul Directiei Sportive Ilfov, Dan Radulian, si inspectorul scolar general, Ion Cornaciu. Pentru invatamantul din judetul nostru evenimentul a avut dubla insemnatate. Cu aceeasi ocazie a fost lansata si revista ?Noi?, editata de catre Inspectoratul Scolar.

Primarul Minea – un sustinator al invatamantului de calitate in Chiajna Investitiile consistente, efectuate pe parcursul mai multor ani de catre Primaria Chiajna in unitatile de invatamant  invatamant din localitate, dovedesc interesul deosebit pe care primarul Mircea Minea impreuna cu membrii Consiliului Local il acorda actului educational din comuna. Constienti ca formarea noilor generatii depinde atat de calitatea predarii, cat si de conditiile in care elevii si cadrele didactice isi desfasoara activitatea, alesii locali au sustinut financiar realizarea mai multor proiecte in scolile din Chiajna. Ultima mare investitie derulata in comuna a fost constructia salii de sport la Liceul Doamna Chiajna. Lucrarile au fost demarate anul trecut si in cateva luni complexul a fost pus la dispozitia elevilor si a profesorilor. Conditiile oferite sunt unele de exceptie si asta, deoarece administratia nu a fost zgarcita la momentul alocarii fondurilor necesare ridicarii acestei constructii.

Invitati de seama la inaugurare
La inaugurarea fastuoasa au raspuns invitatiei primarului Mircea Minea oaspeti de seama din viata politica, sportiva si economica. Au fost prezenti secretarul de stat Marin Petrache, comandantul Clubului Sportiv Steaua, George Boroi, directorul Directiei de Sport Ilfov, Dan Radulian si inspectorul general Ion Cornaciu. La unison, invitatii au avut doar cuvinte de lauda in ceea ce priveste noua sala de sport. Conditiile pe care le au la acest moment elevii Liceului Doamna Chiajna sunt unele de exceptie, dar si de invidiat de alte unitati scolare. Utilata modern, noua sala raspunde cerintelor elevilor si ale profesorilor in ceea ce priveste practicarea mai multor sporturi. De asemenea, spatiul generos aflat la dispozitie permite desfasurarea in respectiva incinta a mai multor ore de educatie fizica deodata.

„Hoitarii” de la Chiajna.

PETRISOR CANA , DANIEL NEAMU

„Hoitarii” de la Chiajna.
La fosta groapa de gunoi de linga cartierul Giulesti Sirbi,zeci de oameni scurma prin resturile cladirilor prabusite in urma cutremurului din1977, cautind fier vechi. De mai bine de o luna, fosta groapa de gunoi Chiajna, situatalinga cartierul Giulesti Sirbi, este asaltata de tiganii care
cauta fier vechi. Zecide carute sint prezente aproape in fiecare zi a saptaminii, iar
zeci de oameni sapa  groapa dupa groapa, in cautarea metalului care le asigura banii pentru traiul zilnic.

Putini stiu insa ca o buna parte din fierul pe care tiganii il transporta la centrele  de colectare provine de la cladirile care s-au prabusit in urma cutremurului din martie1977. Atunci, autoritatile au transportat la fosta groapa de gunoi cele mai multe dintre resturile ramase in urma seismului. Cimitirul cladirilor prabusite in’77. Groapa de gunoi situata in apropierea fostului cartier 16 Februarie a fost inchisa in urma cu aproximativ cinci ani. Cu toate acestea,
exista oameni care isi duc existenta de pe urma colectarii metalelor sau bunurilor gasite in acest  loc. „De 11 ani sap gropi si caut fiare vechi, ca sa ma intretin. Am doi copii si trebuie sa fac, cumva, rost de bani. Scot cam 40-50 de kilograme de fier pe zi pe care le car cu un carucior la centrul de colectare. Pe timpul lui Ceausescu mai lucram la CAP-uri, la ferme, dar acum din asta traiesc”, ne-a povestit Constantin Stefan, in virsta de 32 de ani. Stefan are insa un motiv de ingrijorare: numarul „cautatorilor de fier vechi” a crescut vertiginos in ultimul timp. Unul dintre motivele pentru care tiganii au luat cu asalt „groapa Chiajna”, cum o denumesc localnicii, este inasprirea pedepselor pentru furturi de metale neferoase. „Dupa ce s-a anuntat ca au crescut pedepsele pentrufurtul de metale neferoase, tiganii nu prea s-au mai apropiat de zona caii ferate, loc de unde furau tot ce puteau si duceau la centrele de colectare”, ne-a declarat plt.-maj.

Dan Lepadatu, seful Postului de Politie TF Bucurestii Noi, situat in apropiere de groapa de gunoi. De aceea, multi dintre tiganii care locuiesc in zona au „migrat” spre „groapa Chiajna”. Groapa de gunoi, „locul de munca” al cautatorilor de metale. Fluxul mare de cautatori de fier vechi a condus chiar la crearea unei mici industrii pe plan local.Asa cum ne-au declarat localnicii, a fost inchiriat chiar un excavator spre a sapa gropi imense pentru ca tiganii sa scoata bucati mari de fier vechi, provenit de lacladirile darimate de cutremurul din 1977. Totodata, in zona s-a deschis un centrude colectare a fierului vechi. Unii dintre tigani si-au
construit, strategic, „cartierul general”, chiar linga „locul de munca”. Majoritatea au carute si
transporta fierul vechi la centrele de colectare care ofera un pret mai bun. Altii insa cara cu sacii sau cu carucioarele bucatile de metal la cel maiapropiat centru, la circa trei kilometri distanta. Un kilogram de fier vechicosta intre 800 si 1.000 de lei. Multi nu pot duce decit citeva zeci dekilograme si cistiga 40-50 de mii de lei pe zi. „Cit sa ne ajunga sa luam ceva de mincare”, precizeaza Constantin Stefan.

Investitie realizata de Altex

Acest articol a aparut in data de 22 martie 2006 Investitie de 1,4 milioane de euro la Chiajna. O linie proprie de productie si asamblare a calculatoarelor, in valoare de 1,4 milioane de euro, care permite producerea a 10.000 de computere pe luna intr-un singur schimb este ultima investitie realizata de Altex, la Chiajna. Linia, care va functiona in cadrul companiei Complet Electro Serv (CES), membra a grupului Altex, a fost furnizata de grupul suedez FlexLink, iar supervizarea din punct de vedere al standardelor calitative de parteneri precum Intel sau Microsoft. (C.N.)

Primarul Mircea Minea atrage atentia:

revistasaptamana.ro
Nr. 20/6 martie-12 martie 2006

Primarul Mircea Minea atrage atentia: Fara Maxi-Taxi – R.A.T.B cu portia Recent, soferii de pe maxi-taxi, care parcurgeau comuna Chiajnaau fost agresati de catre satenii care n-au mai suportat aglomeratia cauzata de intar­zierile frecvente ale curselor. Consecinta, prin Chiajna nu mai cir­culi de la linia de centura decat pe jos. Mai multdecat atat, desi RATB-ul reintra pe traseele judetene din 10 martie, Chiajna nu va beneficia nici de aceasta forma de transport, deoarece societatea vrea sa-si protejeze masinile, avand in vedere faptul ca Drumul Judetean este în constructie în urma finalizarii lucrarilor de canalizare. Astfel, în urma discutiilor purtate deprimarul MirceaMinea cu cei abilitati s-a recurs la o solutie de compromis. Ca­latorii din comuna vor putea circula cu RATB-ul pe urmatoarele trasee: Rosu-Lujerului si Chiajna-Carrefour. Situa­tia nu va dura, potrivitinformatiilor furnizate de primar, decat doua luni, timp în care drumul, actualmente în constructie, va deveni practicabil pentru autobuzele RATB-ului.Impreuna cu locuitorii Chiajnei, primarul Mircea Minea traverseaza iarasi o perioa­da grea. Faptul ca Drumul Judetean este in constructie, il face impracticabil pentru auto­buzele RATB. Agresata de populatie, firma de maxi-taxi s-a retras.Toata lumea, incepand de la elevii si sfarsind cu cei care trebuie sa ajunga di­mineata la servici, fie ca vin din Capitala in Chiajna, fie ca lucreaza in Bucuresti, tre­buie sa parcurga multi kilometri pe jos, in conditii foarte grele: gropi,noroi, mocirla. Primarul a obtinut totusi,pentru locuitorii Chiajnei,o solutie care va rezolva proble­ma transportului provizoriu, pana candtim­pul va permite reluarea lucrarilor de con­structie a drumului, drum afectat de lucra­rile de canalizare. Mircea Minea le cere con­locuitorilorsai doar intelegere, asigurandu-i de preocuparea sa continua pentru arezol­va si aceasta problema. «Tot ce am promis, am realizat pentru  binele nostru, al tuturor si asta imi doresc in continuare, mai multdecat orice! Bani sunt, proiectul de con­structie nu asteapta decatsa fie pus in prac­tica, vremea sa tina cu noi si vom iesi din acestimpas. Muncesc doar pentru binele localnicilor si pentru prosperitatea lor», a declarat Mircea Minea

Cum sa furi 1.000.000 euro ?

Din cele aproape 90 de miliarde de lei furate, politia a recuperat doar ceva mai mult de jumate

Dupa euforia capturarii lui Petru Nica si a complicilor sai, politia a revenit ieri cu picioarele pe pamint. Oamenii legii au reusit sa recupereze aproape 49 miliarde de lei, putin mai mult de jumatate din banii furati in celebrul hold-up supranumit “jaful secolului”. 40 miliarde de lei, adica 1.000.000 de euro, sint de negasit. Poate de aici zimbetul enigmatic afisat de Nica, in momentul in care a fost urcat in duba politiei. Chestorul Marian Tutilescu, seful Politiei Capitalei, a prezentat ieri filmul evenimentelor din dimineata de 5 iulie, cind Petru Nica, sofer la CPI Security, s-a facut nevazut cu o masina burdusita cu aproape 90 miliarde de lei.

Noaptea de 4 spre 5 iulie: presupusii complici ai lui Nica – Gabriel Velescu (36 de ani), zis Gabi Grasu, si Aurelian Romulus Paven (33 de ani) – au asteptat autospeciala firmei CPI Security, care venea de la Ploiesti, pe DN1. Se aflau intr-un autoturism marca Dodge, ce-i apartinea lui Velescu. In drum spre Bucuresti, au mers tot timpul in spatele camionului de transport valori;                       5 iulie, in jurul orei 4.00, in cartierul Baneasa, seful de echipaj, Dan Vlasceanu, este trimis de Nica dupa napolitane si sucuri, la magazinul “Gil Fred Market” situat pe Bulevardul Aerogarii. In citeva clipe, Nica se face nevazut; Nica pleaca din zona Bulevardului Aerogarii, escortat de cei doi presupusi complici, si abandoneaza masina in cartierul bucurestean Baneasa, pe Strada Madrigalului, pe mlul lacului Straulesti. Cei trei au descarcat sacii din autospeciala in masina lui Velescu. Au plecat apoi la garajul din comuna Rosu, unde au mutat banii in cutii de carton. Ulterior, s-au deplasat intr-un imobil inchiriat de Velescu in cartierul Colentina, unde Nica si-a petrecut citeva zile.                       4.30: firma International CPI Security sesizeaza dispeceratul Politiei Capitalei cu privire la disparitia lui Petru Nica si a banilor. Este vorba, a comunicat ieri politia, de 88.400.000.000 de lei si de 33.396 de dolari, in total aproape 90 de miliarde de lei. Banii se aflau in saci speciali, fiind transportati cu o autospeciala Ford Transit. Suma provenea de la filialele din Galati, Constanta si Ploiesti ale ABN Amro Bank.
40 de miliarde de lei la Snagov, 8 in garaj                       Despre cei doi complici, Gabriel Velescu si Romulus Aurelian Paven, seful Politiei Capitalei spune ca principala lor ocupatie era cumpararea, reconditionarea si vinzarea autoturismelor. Pentru aceasta indeletnicire, Velescu inchiriase un garaj din comuna ilfoveana Rosu. Fara sa ofere prea multe amanunte, Tutilescu sustine ca anchetatorii au ajuns la Nica prin activitati proprii de investigatie, desfasurate de Politia Judiciara si structurile de informatii ale MAI. “Au fost identificati cei doi, care faceau parte din anturajul lui Nica. In urma supravegherilor si activitatilor operative, s-a ajuns la locatia unde se ascundea Petru Nica”, a explicat seful Politiei Capitalei.                       Velescu si Paven au fost supravegheati in permanenta de politisti. Dupa comiterea furtului, cei doi au mers, in mai multe rinduri, la garajul din Rosu si la o locuinta din cartierul Colentina. Ulterior, cu ajutorul concubinei lui Velescu (al carei nume nu a fost facut public), au contactat o societate imobiliara si au incheiat un precontract pentru cumpararea unei vile din Snagov. Femeia este si ea cercetata in acest dosar, in stare de libertate, pentru presupusa complicitate. Concubina lui Velescu a platit unei agentii imobiliare 12.000 de dolari, plus un comision, pentru incheierea precontractului.                       Ar fi urmat ca, in scurt timp, sa perfecteze cu proprietarul vilei contractul propriu-zis de vinzare-cumparare a imobilului. In urma unor operatiuni complexe constind in operatiuni de filaj si interceptari, politistii au obtinut suficiente date si probe pentru a solicita, luni dupa-amiaza, mandate de perchezitie pentru cele doua imobile (din Snagov si din Colentina)

si pentru garaj (din Rosu). In jurul orei 19.00, Velescu si Paven au fost retinuti. In vila din Snagov a fost prins Petru Nica, iar la perchezitia facuta in imobil au fost descoperite aproximativ 40 de miliarde de lei. Alte aproape opt miliarde de lei au fost recuperate din garajul situat in comuna ilfoveana Rosu. Proprietarii garajului au fost si ei audiati, in noaptea de luni spre marti, insa in calitate de martori.
Colaboreaza “pina la un anumit punct” Prim-procurorul adjunct Marius Iacob, de la Parchetul Tribunalului Bucuresti, a declarat ieri ca Petru Nica este acuzat de furt calificat, iar ceilalti doi de complicitate la aceeasi infractiune. Cei trei risca intre 10 si 20 de ani de inchisoare. Iacob a precizat ca ei au colaborat cu anchetatorii “pina la un punct”. Anchetatorii nu exclud insa posibilitatea implicarii si altor persoane in comiterea jafului. In ceea ce-l priveste pe Dan Vlasceanu, seful de echipaj de pe autospeciala (care a fost trimis de hot dupa napolitane, in noaptea furtului), seful Politiei Capitalei a mentionat ca, deocamdata, este considerat martor, insa nu a exclus posibilitatea ca acesta sa fie acuzat de neglijenta in serviciu. De comiterea aceleiasi inractiuni ar putea fi acuzat chiar si patronul                      SC International CPI Security, Adrian Moisescu, audiat si el de anchetatori, in noaptea de luni spre marti. Daca a fost sau nu o actiune premeditata, anchetatorii nu au ajuns la o concluzie finala, insa spun ca Petru Nica avea timp sa-si premediteze fapta, de duminica, de la ora 10.00, cind i s-a comunicat ca va pleca in cursa, pina luni, la ora 4.00. Ancheta in acest caz continua pentru recuperarea celorlalti bani, respectiv 40 de miliarde de lei.
Garajul cu 8 miliarde de lei                       In curtea garajului de la marginea Bucurestiului, din comuna Rosu, unde politistii au gasit o parte din banii disparuti din transportul CPI Security, nu era, ieri dupa-amiaza, nici tipenie de om. Dincolo de gard puteau fi vazute insa doua masini, intre care un Rover negru, un frigider si un aragaz acoperite cu folie de polietilena, precum si un morman de bidoane goale si de gunoaie. Curtea este inconjurata de garduri inalte, iar garajul are gratii la ferestre. Vecinii ne-au povestit ca l-au vazut de citeva ori pe Gabriel Velescu, unul dintre complicii lui Petru Nica, intrind impreuna cu alti indivizi, dar ca nu stiau ce fac acolo. “Cred ca Velescu era ala blond, gras, cu parul mai lung. Uneori veneau cu masina aceea, Dodge, pe care a gasit-o politia”, ne-a spus unul dintre                      localnici. Vecinii au mai spus ca i-au vazut aseara pe cei de la SPIR cind au intrat pentru a cauta banii.
Garajul apartine proprietarului de la vila cu numarul 1A, de pe Intrarea Bacriului. Fata de garaj, vila este pozitionata mai bine, are deschidere spre o alta strada, mai circulata, pe care se construiesc si alte case cu etaj. Factoul postal care se afla in zona, ieri dupa-amiaza, ne-a spus ca la numarul 1A locuieste un oarecare “domn Artur” caruia i se mai spune si “colonelul”. Cel care s-a ivit din spatele gardului inalt de metal si a iesit la poarta, un barbat intre doua virste, cu un aer serios, nu a vrut sa-si spuna insa numele. A explicat doar ca este proprietarul casei si al garajului din fundul curtii si ca nu vorbeste. Asta pentru ca politia l-a rugat sa nu dea informatii. “Da, i-am inchiriat garajul lui Gabriel Velescu, dar n-am stiut ce face acolo si n-am                      avut nici o legatura cu ei. Le-am inchiriat mai de mult timp, au plecat, iar au revenit…, dar nu pot sa spun mai multe, imi pare rau”, a spus proprietarul garajului unde au fost ascunsi cei trei saci cu opt miliarde de lei. (Simona Popa)
Ultima ora: Iubita lui Velescu si-a taiat venele                       Prietena unuia din presupusii complici ai lui Nica a incercat ieri sa se sinucida, dupa ce si-a vazut iubitul, pe Gabriel Velescu, zis Gabi Grasu, la tribunal, in boxa, inconjurat de mascati. Ajunsa acasa, Ioana Popa, 21 de ani, a consumat mai mult alcool, iar apoi a incercat sa-si taie venele si gitul cu un cutit. Ea a fost internata la spital, fiind in afara oricarui pericol. (Ch.L)
Petru Nica: “In masina erau doar 60 de miliarde de lei” Petru Nica a recunoscut ieri, in fata unui judecator, doar furtul a 60 de miliarde de lei din masina blindata a CPI Security. El a sustinut ca doar atit transporta masina pe care o conducea. Judecatorul tribunalului Bucuresti a dispus arestarea lui Nica pentru 29 de zile, sub acuzatia de furt calificat. Pentru aceeasi perioada au fost arestati si presupusii sai complici, dar care au refuzat sa vorbeasca in fata judecatorului. Potrivit unuia dintre cei trei aparatori ai lui Petru Nica, avocatul Mihail Ciobanu, clientul sau a sustinut ca nu stie nimic despre cele 40 de miliarde de lei declarate in plus de compania CPI Security. Petru Nica si-a recunoscut fapta si a indicat traseul pe care l-a urmat din momentul in care a fugit cu banii. (Ch.L.)
Filmul capturarii lui Nica si a complicilor sai                       Cu ajutorul serviciilor secrete (informatori, ascultari de telefoane), a propriei anchete si a unei informatii-cheie, politistii si procurorii Capitalei aveau, cu citeva zile inainte de actiunea de luni, informatii in legatura cu locatiile unde puteau sa se ascunda Petru Nica si posibilii sai complici. Una din locatii – o vila din Strada Narciselor, Snagov sat. Alte alte doua zone fierbinti: un apartament din cartierul Colentina si un garaj din comuna Rosu, aflata la marginea cartierului Militari din Bucuresti.                       Potrivit unor surse MAI, informatia-cheie ar fi fost obtinuta de celebrul serviciu secret DIPI (fost “Doi si un sfert”), condus de generalul Virgil Ardelean, de la persoane din lumea interlopa, dar si cu ajutorul supravegherii telefoanelor rudelor, prietenilor si anturajului soferului Petru Nica. Conform altora, informatia cea mai importanta, respectiv cea privind vila din Snagov, a fost oferita de un reprezentant al unui alt serviciu secret, care avea sub observatie zona, si l-a vazut pe Nica carind multe genti pline in vila.                       Luni, politistii si procurorii au obtinut de la Tribunalul Bucuresti mandatele de perchezitie pentru cele trei adrese: din Colentina si de la vilele din satul Rosu (comuna Chiajna, Intrarea Bacrinului nr. 1A) si Snagov (strada Narciselor), unde existau informatii ca puteau fi banii si persoanele vizate (Nica si complicii). Ora 19.00, echipe speciale de politisti si procurori au descins simultan in cele trei locatii.                       La Snagov, in strada Narciselor, Nica – care nu a opus rezistenta – a fost gasit in vila de la numarul 11: era neras, imbracat intr-un pantalon de trening si cu un tricou, pe care scria Paris si pe care era imprimat Turnul Eiffel.                       Nica era inconjurat de genti tip sport, pline cu bani, de multe provizii si de unelte de constructie. Potrivit informatiilor furnizate chiar de seful Politiei Capitalei, chestorul Marian Tutilescu, Nica dislocase caramizi din zid pentru a ascunde o parte din bani in apartamentul vecin.                       Garajul: In acelasi moment, la descinderea in garajul vilei din satul Rosu (comuna Chiajna) au fost gasite trei genti cu bani.                       Cei doi complici ai lui Nica au fost luati “pe sus”, de pe strada, mai precis dintr-o statie Peco din cartierul Militari.                       La unul dintre cei doi complici a fost gasita si masina – un autoturism de marca mai veche, Dodge( nr. B-97-EEE), cu care au fost transportati banii. In masina, s-au gasit si o parte din sacii care continusera initial bani; “Nica este in miinile noastre!”, a declarat, pentru “Evenimentul zilei”, generalul Sorescu, seful IGP. La Snagov, unde se aflau Nica si cea mai mare parte a banilor furati, erau seful Politiei Capitalei si adjunctii sai, prim-procurorul Capitalei, Dragos Nestor, si foarte multi politisti din trupele speciale, inarmati pina in dinti. Ora 22.00-22.30, politistii au scos cele 13 genti tip sport, rosii si albastre, pline cu bani, din vila de la Snagov. Practic, mascatii stateau la coada pentru a depune banii intr-o duba din care fusese scoasa canapeaua. Printre ultimii, a venit un mascat vinjos, carind un sac improvizat dintr-un cearsaf plin cu bani. Ora 22.30, dupa ce s-au asigurat toate masurile speciale posibile, Nica a fost scos din vila si introdus in duba politiei, flancat de mai multi mascati, inarmati pina in dinti. Zimbea catre camerele de luat                       vederi – avea minile incatusate, acoperite cu o batista/prosop de culoare alba;                       La scurt timp, duba in care se afla Nica, cu antemergatori, a demarat in tromba din Snagov. Vila a fost sigilata, asigurindu-se in continuare paza ei;                       Nica si complicii sai au fost dusi la Politia Capitalei pe rute diferite – in jurul orei 23.00, Nica a fost introdus in Politia Capitalei, facindu-i-se onoarea de a patrunde – e drept cu catuse la miini – pe intrarea principala, din Calea Victoriei.                       Conferinta de presa, sustinuta de chestorul-sef Tutilescu si de prim-procurorul Dragos Nestor, nu a adus informatii neasteptate: “complex de masuri si activitati informativ-operative” a fost raspunsul chestorului Tutilescu cu privire la modul (si informatiile-cheie) privind prinderea lui Nica si a complicilor sai. “Nu s-au turnat intre ei”, “Nu s-a lucrat cu ofiteri sub acoperire”, “N-am primit o informatie, ci am exploatat date informativ-operative obtinute”, a explicat, zgircit cu informatiile oferite presei, chestorul Tutilescu. “Nica risca pina la 15 ani inchisoare, iar complicii sai la fel”, a declarat prim-procurorul Dragos Nestor. “Nu lipsesc decit foarte putini bani – o suma infima”, au declarat, luni seara, la unison, chestorul Tutilescu si procurorul Nestor.                       Toata noaptea, politistii si procurorii i-au anchetat, prin audieri incrucisate, pe cei trei complici, pentru a reface odiseea “jafului secolului” si a celor sapte zile de cautari. Se pare ca versiunile lor se contrazic, in unele locuri, destul de mult.                       Nica si complicii sai au fost dusi ieri la Tribunalul Bucuresti pentru emiterea unor mandate de arestare preventiva.                       In zilele urmatoare, politia va organiza reconstituirea intregului traseu al “furtului secolului”. (Christian Levant)
Vila de la Snagov – de la Gigi Boeru la Petru Nica                       Vila de la numarul 11 de pe strada Narciselor apartine, potrivit viceprimarului Florin Matei din Snagov, Mariei Guciu. “Doamna nu e din Snagov, nu stiu de unde e, probabil din Bucuresti”, a adaugat viceprimarul Matei. Primul proprietar al terenului pe care a fost ridicata vila este Gheorghe Dumitra, din Snagov, care l-a primit direct de la primarie, prin Legea 18. Viceprimarul povesteste ca Dumitra a vindut apoi terenul lui Gheorghe Constantinescu (Gigi Boeru) care, in 1991, si-a ridicat vila de la numarul 11 angajind o firma de constructii. Firma se numeste SC Solmar Construct SRL si apartine omului de afaceri israelian Shimon Meir. Acesta a si cumparat casa dupa ce a construit-o, fapt care se intimpla prin anii 1993-1994, viceprimarul Florin Matei nu-si aminteste exact                      data. De la Meir, vila a trecut la Maria Guciu, care este ultimul proprietar de drept. “Numai ca proprietarul actual a angajat un administrator al casei, care sa o aiba in grija, pe Stefan Gogota. Se pare ca acesta ar fi inchiriat-o lui Petre Nica”, a concluzionat viceprimarul Florin Matei. El a adaugat ca nu stie cine este acest Gogota si nu stie de unde este, dar sigur nu e din Snagov. (S.P.)
Ultima ora                       Aseara tirziu, conform chestorului-sef Marian Tutilescu, anchetatorii au mai gasit, intr-o locuinta din Bucuresti, o importanta suma din banii furati si considerati disparuti. Banii gasiti au fost sigilati, in vederea numararii lor. Informatia a fost confirmata, pentru EVZ, atit de prim-procurorul adjunct al Capitalei, Marius Iacob, cit si de comisarul-sef Mihai Pitulescu (fiul celebrului general de politie Ioan Pitulescu), care a condus, din punct de vedere judiciar, investigatiile si ancheta. (Ch.L., S.G.)

Source: Evenimentul Zilei | posted by: arrian13 on July 14th, 2004

 

INTERVIU | Adrian Cristea, un fotbalist cu stofa. -Am facut din talent totul, am dus o viata haotica-. Statuia lui Giovani, cum primea banii de la Borcea, cat a castigat de la FCSB, cea mai frumoasa femeie, atelierul de haine si o declaratie.

Răspunde cu o voce înceată. Îşi argumentează fiecare răspuns. Stabileşte contactul vizual cu interlocutorul. Şi nu driblează. Nu driblează întrebările. Stă în jumătatea lui preferată. Sus. Pentru că are încă ţeluri înalte. Stă pe terenul pe care şi-a lăsat urmele crampoanelor. Dar stă şi lângă acul Singerului ce-i dictează programul zilei.

Temporar. Cât nu-şi pune iscălitura pe alt contract. E fotbalist liber de contract. Actual designer vestimentar. Îşi face antrenamentele fizice pe diferite stadioane sau printr-un parc mai primitor. Cu un preparator fizic ce-i ţine ritmul: 2/4 sau 4/4.

Adrian Cristea are puterea să vorbească despre erori şi gestionarea greşită a unor relaţii sau decizii. Ştie că greşelile recunoscute sunt pe jumătate iertate. Vorbeşte despre cum a driblat munca şi cum niciun adversar n-a reuşit să-l blocheze. Discută despre risipă, oameni nepotriviţi în momentele cheie ale carierei, cauzele căderii fotbalului românesc şi statui. Nu pentru Hagi – viitorul campion -, cum anticipează, ci pentru Ioan Becali.

El e Adrian Cristea. Stă mai mult pe la atelierul său de vestimentaţii de lux de pe strada Alexandru Philippide, colţ cu Polonă. Dar trăieşte fotbalul la prezentul continuu. Aşa arată şi vorbeşte „Prinţul”, la 33 de ani şi aproape 5 luni.

33 de ani şi aproape cinci luni. E vârsta la care… 
La care mă antrenez. Mă antrenez în fiecare zi cu un antrenor personal ca să nu-mi pierd condiţia fizică şi îmi doresc ca de la vară să joc din nou. Timpul trece greu până când îţi găseşti o echipă, dar se scurge şi mai greu dacă stai şi nu faci nimic în timpul ăsta. Din momentul în care se deschide perioada de transferuri, voi fi cu ochii-n patru pentru a-mi găsi o formaţie să joc. Şi eu am nevoie de o echipă, dar cred că şi multe echipe au nevoie de un fotbalist care poate aduce un plus de valoare şi de varietate în jocul unei formaţii de Liga 1.

E mai greu să ştii că te echipezi pentru un antrenament de unul singur sau pentru un meci în care ştii că vei termina partida lovit din cap până-n picioare?
E mai greu să te antrenezi singur, dar trebuie să fii foarte puternic din punct de vedere mental şi să ţi se imprime bine în creier faptul că după ce te vei lăsa de sport… tot sport vei face. Important este să-ţi reconfigurezi mereu traseul în viaţă în funcţie de obstacolele care-ţi apar. Şi să te adaptezi… Asta e viaţa. O continuă luptă pentru adaptare, iar în fotbal lucrul ăsta ţi se transmite de la juniori.

Ai învăţat asta de la juniori? 
Pot să spun că m-a călit viaţa la Poli Iaşi, nu am ars nicio etapă. Am început de la Divizia D, când echipa trebuia să aibă un junior în teren. M-a călit, jucam pe la ţară, pe terenuri denivelate, te mai loveau… Eu mă consider foarte puternic psihic şi sunt nişte etape care m-au oţelit! Am început la Iaşi, am promovat cu Poli în B, apoi în A şi m-a cumpărat Dinamo, dar m-a mai lăsat şase luni la Iaşi.

Cu ce antrenori ai lucrat cel mai bine în carieră? 
Cu Andone, cu Rednic, cu Walter Zenga. Walter a fost un antrenor foarte bun, a avut încredere în mine, îmi oferea libertate în joc. Cu Reghecampf… Şi cu Marius Baciu, la Chiajna, am colaborat foarte bine.

De ce ai plecat de la Chiajna?
N-am mai fost pe aceeaşi lungime de undă, n-a fost chimia bună între mine şi antrenor. Acolo e un aer păgubos, pesimist, se scaldă într-un bazin de mediocritate şi nu vor să-şi depăşească nicicum condiţia! Drept dovadă, după ce ne-am salvat de la retrogradare în ultima etapă, când ne băteam cu Gaz Metan Mediaş, tot nu şi-au fixat alte ţinte mai înalte. Eu am avut un aport considerabil în traseul echipei, având în vedere încrederea pe care mi-au acordat-o antrenorii şi felul în care am reuşit să influenţez jocul. După ce a venit Marius Baciu, un antrenor cu care am colaborat foarte bine, am jucat titular mai mereu. Nu vreau să fac din asta un titlu de glorie, dar când n-am mai jucat titular, echipa a pierdut sau a făcut egal. Poate că lumea va spune că este coincidenţă, dar contează enorm aportul unui fotbalist capabil să facă diferenţa asupra jocului per ansamblu.

Nu mi-ai răspuns. De ce-ai plecat?
După ce am reuşit să ne salvăm de la retrogradare, am crezut că-şi doresc mult mai mult, având în vedere condiţiile de care beneficiază. Au un teren de antrenament modern, sală de forţă, bazin. Dispun de un complex sportiv foarte bun pentru România, luând în calcul şi condiţiile de care beneficiază celelalte echipe. În plus, au o stabilitate financiară… cât de cât. N-a fost locul meu acolo! După ce ne-am salvat, eu mi-am pus bonus pentru performanţă: pentru câştigarea Cupei României, Cupei Ligii, pentru o calificare într-o cupă europeană. Dar ei tot acolo se scaldă! În mediocritate! E un aer care te trage în jos. Antrenorii vin cu o mentalitate de echipă de la ţară, de echipă mică. Aşa percep şi echipa.

„Alexa nu m-a vrut de la primul antrenament. Cu el e puţin riscant pentru Concordia, e un antrenor fără experienţă! Să lupţi la retrogradare e mai greu decât să te lupţi la titlu”

Să înţeleg că te-a dat afară primarul Mircea Minea?
Cu primarul n-am avut vreo discuţie, îl respect, îl apreciez pentru ce a făcut acolo. Dacă analizezi ce a făcut primarul şi te gândeşti că echipa nu participă în cupele europene, iar spectatorii nu cumpără bilete, poţi spune că a făcut asta ca să lase ceva în urmă pentru orgoliul lui şi pentru oamenii de acolo. E de apreciat.

Dacă nu ai avut discuţii cu Minea, înseamnă că antrenorul nu te-a vrut.
Alexa nu m-a vrut de la primul antrenament. Mi-a spus că nu se bazează pe jucătorii cu experienţă. E un antrenor nou, are puterea să dea afară de la echipă pe cine vrea… gândind logic. E un antrenor la o echipă nouă, normal ar fi fost să vezi ce marfă ai la dispoziţie, să-i ţii pe toţi 10 zile pentru a te edifica de potenţialul fiecăruia şi apoi te hotărăşti pe cine te bazezi. Dar antrenorii au această putere când preiau o echipă… să renunţe la tine fără să te analizeze. Cu Alexa e puţin riscant pentru Concordia, e un antrenor fără experienţă, la început de drum. A antrenat doar la Rapid şi Timişoara.
Sa lupţi la retrogradare e mult mai greu decât să te lupţi la campionat. Gândul că ai putea să pici te distruge psihic. Dar eu îmi doresc să se salveze pentru Minea, pentru foştii mei coechipieri.

Banii i-ai recuperat? 
Banii i-am recuperat. Mi-am dat seama că n-am fost pe aceeaşi lungime şi am preferat să plec. Eu am reziliat contractul cu ei după 20 februarie, data limită la care puteam să devin jucător liber. Nu mai avea rost să stau. Mi-era uşor să stau până la vară, să mă antrenez o oră şi să-mi iau salariul, dar n-am vrut să stau unde nu mi-e locul.

35 de lei a plătit Cristea pentru prima minge din copilărie. „Jucam în faţa blocului. Ţara asta are pepinieră mare, dar nimeni nu mai face din plăcere. Mulţi se gândesc direct la beneficii”

50 de lei a fost primul premiu în bani câştigat de Cristea din fotbal. „La un turneu de sală din Moldova, am fost declarat cel mai tehnic jucător”

90 de dolari a fost primul salariu pe care l-a avut Cristea la Poli Iaşi. „Ai mei nu au fost de acord să fac fotbal, dar apoi au fost alături de mine când au realizat că-l practic dintr-o pasiune imensă”

„Eu am cheltuit banii pentru că m-am bucurat şi de viaţă, şi de fotbal. Am dus o viaţă haotică! Eu am făcut totul din talent în fotbal, nu am fost un tip muncitor”. Cele două sfaturi pe care le oferă tinerilor fotbalişti

Aş vrea să te întreb dacă tu crezi că ai fi putut strânge mai mulţi bani de-a lungul carierei? 
Eu am cheltuit banii pentru că m-am bucurat şi de viaţă, şi de fotbal. Banii vin şi se duc. Trebuie să circule! Dar important e să fii puţin mai chibzuit. Acum, la vârsta pe care o am, dacă ar fi să-mi rezum viaţa într-o propoziţie aş spune că am jucat şi fotbal şi am dat tot ce am avut mai bun din mine şi încă pot să dau, dar mi-am trăit şi viaţa la intensitate maximă!

Şi ai simţit vreodată că-ţi găseşti un echilibru între cele două planuri?
Acum nu pot trăi în trecut şi nu mai pot întoarce timpul, ce-am face dacă tot am regreta lucruri? Îmi place să fiu bine ancorat în prezent. Dar ca să-ţi răspund la întrebarea asta, îţi spun că eu am făcut totul din talent în fotbal. Dacă mai şi munceam, poate atingeam alte zări, dar n-am fost un jucător muncitor. Nu pot spune că regret, dar mă mai gândesc la unele decizii luate. Asta e viaţa şi n-am ce face. Dar am ajuns în postura în care pot să le dau un sfat tinerilor fotbalişti.

Care e?
Trebuie să fie organizaţi atât în viaţa sportivă, cât şi în viaţa socială. Eu n-am fost organizat şi asta dăunează! Dăunează clar asupra cursului carierei tale! E important când şi ce mănânci, în ce interval orar te odihneşti, când mergi la sală… Eu am dus o viaţă puţin haotică şi talentul meu poate că ar fi fost valorificat altfel dacă aş fi avut un alt ritm de viaţă. Şi alt sfat pe care îl mai pot da tinerilor fotbalişti este să nu fie niciodată în coproprietate. Ori… ori! Niciodată să nu fie în proprietatea a două cluburi! Ori sută la sută, ori rămân!

Cum ţi s-a întâmplat ţie cu Dinamo şi Iaşi? 
Ştii, uneori mă gândesc că mai bine făceam şi eu parte din bizareriile vremii! Adică să fiu în proprietatea unui acţionar de la Dinamo… dintre cei şapte sau opt sau câţi erau. Aşa aş fi putut să mă fi transferat mai uşor. Fac haz de necaz acum… dar poate că ar fi fost mai bine. Să fi fost al lui Neţoiu, Badea, Borcea, Turcu! Aşa am devenit o minge de ping-pong între Ştefan cel Mare şi Iaşi. Când venea o ofertă de câteva milioane de dolari din Germania sau din Turcia, nu mă dădea Dinamo pentru că ideea lor de afacere era obstrucţionată de cota pe care ar fi trebuit să o livreze spre Iaşi! Şi îşi spuneau: „De ce să le dăm noi bani ălora!?„. Aşa gândeau! Şi tot sperau să aibă sută la sută. Cei de la Iaşi nu voiau să cedeze şi mie mi-a dăunat asta!

Şi când apărea o ofertă de afară?
Plecau oamenii rapid! Cine te aşteaptă pe tine!? Stai să ajungă la un numitor comun Dinamo cu Iaşi! Nimeni nu te aşteaptă!


„La Dinamo am fost primit foarte bine, erau jucători mari: Petre, Niculescu. Dinamo mi-a dat această mentalitate de învingător. La Dinamo, oriunde mergeam, cu cine jucam, trebuia să câştigăm!”

„Execut bine loviturile libere din instinct, din talent şi e important să exersezi mult”

„Bălan de la Voluntari execută cel mai bine loviturile libere în Liga 1. Are o lovire a balonului ca la carte”

Adrian Cristea

Dinamovistul Adrian Cristea (C) trece de trei adversari, in meciul cu Universitatea Cluj, din cadrul etapei a VIII-a a Ligii I, disputat in Bucuresti, duminica, 23 septembrie 2007. GEORGE FILIP / MEDIAFAX FOTO

 

„N-am avut noroc de bani în carieră”. Întrebare: „E adevărat că Borcea îţi dădea bani din propriul buzunar?” Răspuns: „Da, nu ascund lucrul ăsta, îmi dădea nişte prime, dar la ce salarii aveau unii…”

Pe ce salariu ai venit la Dinamo?
2.000 de dolari.

Şi ai ajuns până la 70.000 de dolari…
Pe acolo… N-am avut noroc de bani în carieră…

E adevărat că a apărut o doză de frustrare când ştiai că alţi colegi erau plătiţi mai bine ca tine? 
E vorba de management la echipă, pentru că lucrurile astea tot se află între jucători. A fost o eroare din partea managementului clubului. Erau jucători nemulţumiţi că unul ia atât, altul ia atât. Nu era supărarea mare între noi, ci pe oamenii care gestionau situaţia de o manieră lipsită de profesionalism.
Asta a făcut Gigi Becali când în Ghencea au reapărut performanţele. Factorul esenţial a fost că a echilibrat balanţa salariilor la toţi jucătorii. Dinamo a pierdut mult teren în lupta cu Steaua, la un moment dat, pentru că la clubul din Ştefan cel Mare erau discrepanţe consistente în privinţa banilor.

E adevărat că Borcea îţi dădea bani din propriul buzunar?
Da, nu ascund lucrul ăsta, îmi dădea, îmi dădea nişte prime, nu ascund, dar la ce salarii aveau unii…

Cu ce acţionar de la Dinamo te-ai înţeles foarte bine?
Cu Borcea, cu Walter. El m-a luat şi la Universitatea Cluj. Cu Nea Vasile! (n.r. Turcu). Dumnezeu să-l odihnească! Era un tip foarte sufletist, degeaba îl  înjurau suporterii. Era singurul care băga bani la Dinamo într-o perioadă. Nea Vasile era foarte sufletist, era unul dintre cei mai sufletişti acţionari din tot fotbalul românesc. Şi acum mă gândesc… în ce dezavantaj am fost că nu am aparţinut unui acţionar: trei la Borcea, patru la Neţoiu…

Îl înjurau suporterii pe Turcu, dar te înjurau şi pe tine de foarte multe ori. Îţi reproşau că eşti indolent şi că ar putea să pice ceva lângă tine şi tot nu te-ar fi deranjat.
Indolent….

Indolent! 
Ăştia sunt suporterii, nu-i poţi mulţumi pe toţi. Eu sunt tare din punct de vedere psihic, nu-mi tremură picioarele dacă ţipă unul la mine sau dacă mă înjură altul. Nu-i poţi împăca pe toţi. Ca suporter de fotbal trebuie să ai un tablou complet despre echipa ta. Să ştii ce poate face un jucător, cum te poate ajuta altul – în funcţie de calităţile pe care le posedă fiecare. La noi… hai să înjurăm. Ştii de ce mă înjurau pe mine?

De ce? 
Pentru că nu recuperam şi pentru că nu intram prin alunecare. Pe Mărgăritescu ştii de ce-l înjurau?

Zi-mi tu!
Pentru că nu dribla! Îţi dai seama care erau aşteptările…

„La Euro 2008 n-am jucat, dar a fost o experienţă unică. Sunt momentele care te validează ca fotbalist. Chiar dacă doar am simţit şi am văzut tot… N-am jucat”

„Oamenii pe care-i ai în jurul tău! Ăsta e un factor esenţial în cariera de fotbalist născut şi crescut în România”

„Cele mai frumoase goluri? Eu marchez mai rar, sunt un jucător de creaţie şi de ultimă pasă. Dar mi-aduc aminte de un gol cu Timişoara, cu Ceahlăul şi la Chiajna, un gol cu Petrolul. Frumos! Marchez mai rar, dar şi când marchez!”

Adrian Cristea

Răspunde cu o voce înceată. Îşi argumentează fiecare răspuns. Stabileşte contactul vizual cu interlocutorul. Şi nu driblează. Nu driblează întrebările. Stă în jumătatea lui preferată. Sus. Pentru că are încă ţeluri înalte. Stă pe terenul pe care şi-a lăsat urmele crampoanelor. Dar stă şi lângă acul Singerului ce-i dictează programul zilei.

>Temporar. Cât nu-şi pune iscălitura pe alt contract. E fotbalist liber de contract. Actual designer vestimentar. Îşi face antrenamentele fizice pe diferite stadioane sau printr-un parc mai primitor. Cu un preparator fizic ce-i ţine ritmul: 2/4 sau 4/4.

Adrian Cristea are puterea să vorbească despre erori şi gestionarea greşită a unor relaţii sau decizii. Ştie că greşelile recunoscute sunt pe jumătate iertate. Vorbeşte despre cum a driblat munca şi cum niciun adversar n-a reuşit să-l blocheze. Discută despre risipă, oameni nepotriviţi în momentele cheie ale carierei, cauzele căderii fotbalului românesc şi statui. Nu pentru Hagi – viitorul campion -, cum anticipează, ci pentru Ioan Becali.

El e Adrian Cristea. Stă mai mult pe la atelierul său de vestimentaţii de lux de pe strada Alexandru Philippide, colţ cu Polonă. Dar trăieşte fotbalul la prezentul continuu. Aşa arată şi vorbeşte „Prinţul”, la 33 de ani şi aproape 5 luni.

33 de ani şi aproape cinci luni. E vârsta la care… 
La care mă antrenez. Mă antrenez în fiecare zi cu un antrenor personal ca să nu-mi pierd condiţia fizică şi îmi doresc ca de la vară să joc din nou. Timpul trece greu până când îţi găseşti o echipă, dar se scurge şi mai greu dacă stai şi nu faci nimic în timpul ăsta. Din momentul în care se deschide perioada de transferuri, voi fi cu ochii-n patru pentru a-mi găsi o formaţie să joc. Şi eu am nevoie de o echipă, dar cred că şi multe echipe au nevoie de un fotbalist care poate aduce un plus de valoare şi de varietate în jocul unei formaţii de Liga 1.

E mai greu să ştii că te echipezi pentru un antrenament de unul singur sau pentru un meci în care ştii că vei termina partida lovit din cap până-n picioare?
E mai greu să te antrenezi singur, dar trebuie să fii foarte puternic din punct de vedere mental şi să ţi se imprime bine în creier faptul că după ce te vei lăsa de sport… tot sport vei face. Important este să-ţi reconfigurezi mereu traseul în viaţă în funcţie de obstacolele care-ţi apar. Şi să te adaptezi… Asta e viaţa. O continuă luptă pentru adaptare, iar în fotbal lucrul ăsta ţi se transmite de la juniori.

Ai învăţat asta de la juniori? 
Pot să spun că m-a călit viaţa la Poli Iaşi, nu am ars nicio etapă. Am început de la Divizia D, când echipa trebuia să aibă un junior în teren. M-a călit, jucam pe la ţară, pe terenuri denivelate, te mai loveau… Eu mă consider foarte puternic psihic şi sunt nişte etape care m-au oţelit! Am început la Iaşi, am promovat cu Poli în B, apoi în A şi m-a cumpărat Dinamo, dar m-a mai lăsat şase luni la Iaşi.

Cu ce antrenori ai lucrat cel mai bine în carieră? 
Cu Andone, cu Rednic, cu Walter Zenga. Walter a fost un antrenor foarte bun, a avut încredere în mine, îmi oferea libertate în joc. Cu Reghecampf… Şi cu Marius Baciu, la Chiajna, am colaborat foarte bine.

De ce ai plecat de la Chiajna?
N-am mai fost pe aceeaşi lungime de undă, n-a fost chimia bună între mine şi antrenor. Acolo e un aer păgubos, pesimist, se scaldă într-un bazin de mediocritate şi nu vor să-şi depăşească nicicum condiţia! Drept dovadă, după ce ne-am salvat de la retrogradare în ultima etapă, când ne băteam cu Gaz Metan Mediaş, tot nu şi-au fixat alte ţinte mai înalte. Eu am avut un aport considerabil în traseul echipei, având în vedere încrederea pe care mi-au acordat-o antrenorii şi felul în care am reuşit să influenţez jocul. După ce a venit Marius Baciu, un antrenor cu care am colaborat foarte bine, am jucat titular mai mereu. Nu vreau să fac din asta un titlu de glorie, dar când n-am mai jucat titular, echipa a pierdut sau a făcut egal. Poate că lumea va spune că este coincidenţă, dar contează enorm aportul unui fotbalist capabil să facă diferenţa asupra jocului per ansamblu.

Nu mi-ai răspuns. De ce-ai plecat?
După ce am reuşit să ne salvăm de la retrogradare, am crezut că-şi doresc mult mai mult, având în vedere condiţiile de care beneficiază. Au un teren de antrenament modern, sală de forţă, bazin. Dispun de un complex sportiv foarte bun pentru România, luând în calcul şi condiţiile de care beneficiază celelalte echipe. În plus, au o stabilitate financiară… cât de cât. N-a fost locul meu acolo! După ce ne-am salvat, eu mi-am pus bonus pentru performanţă: pentru câştigarea Cupei României, Cupei Ligii, pentru o calificare într-o cupă europeană. Dar ei tot acolo se scaldă! În mediocritate! E un aer care te trage în jos. Antrenorii vin cu o mentalitate de echipă de la ţară, de echipă mică. Aşa percep şi echipa.

„Alexa nu m-a vrut de la primul antrenament. Cu el e puţin riscant pentru Concordia, e un antrenor fără experienţă! Să lupţi la retrogradare e mai greu decât să te lupţi la titlu”

Să înţeleg că te-a dat afară primarul Mircea Minea?
Cu primarul n-am avut vreo discuţie, îl respect, îl apreciez pentru ce a făcut acolo. Dacă analizezi ce a făcut primarul şi te gândeşti că echipa nu participă în cupele europene, iar spectatorii nu cumpără bilete, poţi spune că a făcut asta ca să lase ceva în urmă pentru orgoliul lui şi pentru oamenii de acolo. E de apreciat.

Dacă nu ai avut discuţii cu Minea, înseamnă că antrenorul nu te-a vrut.
Alexa nu m-a vrut de la primul antrenament. Mi-a spus că nu se bazează pe jucătorii cu experienţă. E un antrenor nou, are puterea să dea afară de la echipă pe cine vrea… gândind logic. E un antrenor la o echipă nouă, normal ar fi fost să vezi ce marfă ai la dispoziţie, să-i ţii pe toţi 10 zile pentru a te edifica de potenţialul fiecăruia şi apoi te hotărăşti pe cine te bazezi. Dar antrenorii au această putere când preiau o echipă… să renunţe la tine fără să te analizeze. Cu Alexa e puţin riscant pentru Concordia, e un antrenor fără experienţă, la început de drum. A antrenat doar la Rapid şi Timişoara.
Sa lupţi la retrogradare e mult mai greu decât să te lupţi la campionat. Gândul că ai putea să pici te distruge psihic. Dar eu îmi doresc să se salveze pentru Minea, pentru foştii mei coechipieri.

Banii i-ai recuperat? 
Banii i-am recuperat. Mi-am dat seama că n-am fost pe aceeaşi lungime şi am preferat să plec. Eu am reziliat contractul cu ei după 20 februarie, data limită la care puteam să devin jucător liber. Nu mai avea rost să stau. Mi-era uşor să stau până la vară, să mă antrenez o oră şi să-mi iau salariul, dar n-am vrut să stau unde nu mi-e locul.

35 de lei a plătit Cristea pentru prima minge din copilărie. „Jucam în faţa blocului. Ţara asta are pepinieră mare, dar nimeni nu mai face din plăcere. Mulţi se gândesc direct la beneficii”

50 de lei a fost primul premiu în bani câştigat de Cristea din fotbal. „La un turneu de sală din Moldova, am fost declarat cel mai tehnic jucător”

90 de dolari a fost primul salariu pe care l-a avut Cristea la Poli Iaşi. „Ai mei nu au fost de acord să fac fotbal, dar apoi au fost alături de mine când au realizat că-l practic dintr-o pasiune imensă”

„Eu am cheltuit banii pentru că m-am bucurat şi de viaţă, şi de fotbal. Am dus o viaţă haotică! Eu am făcut totul din talent în fotbal, nu am fost un tip muncitor”. Cele două sfaturi pe care le oferă tinerilor fotbalişti

Aş vrea să te întreb dacă tu crezi că ai fi putut strânge mai mulţi bani de-a lungul carierei? 
Eu am cheltuit banii pentru că m-am bucurat şi de viaţă, şi de fotbal. Banii vin şi se duc. Trebuie să circule! Dar important e să fii puţin mai chibzuit. Acum, la vârsta pe care o am, dacă ar fi să-mi rezum viaţa într-o propoziţie aş spune că am jucat şi fotbal şi am dat tot ce am avut mai bun din mine şi încă pot să dau, dar mi-am trăit şi viaţa la intensitate maximă!

Şi ai simţit vreodată că-ţi găseşti un echilibru între cele două planuri?
Acum nu pot trăi în trecut şi nu mai pot întoarce timpul, ce-am face dacă tot am regreta lucruri? Îmi place să fiu bine ancorat în prezent. Dar ca să-ţi răspund la întrebarea asta, îţi spun că eu am făcut totul din talent în fotbal. Dacă mai şi munceam, poate atingeam alte zări, dar n-am fost un jucător muncitor. Nu pot spune că regret, dar mă mai gândesc la unele decizii luate. Asta e viaţa şi n-am ce face. Dar am ajuns în postura în care pot să le dau un sfat tinerilor fotbalişti.

Care e?
Trebuie să fie organizaţi atât în viaţa sportivă, cât şi în viaţa socială. Eu n-am fost organizat şi asta dăunează! Dăunează clar asupra cursului carierei tale! E important când şi ce mănânci, în ce interval orar te odihneşti, când mergi la sală… Eu am dus o viaţă puţin haotică şi talentul meu poate că ar fi fost valorificat altfel dacă aş fi avut un alt ritm de viaţă. Şi alt sfat pe care îl mai pot da tinerilor fotbalişti este să nu fie niciodată în coproprietate. Ori… ori! Niciodată să nu fie în proprietatea a două cluburi! Ori sută la sută, ori rămân!

Cum ţi s-a întâmplat ţie cu Dinamo şi Iaşi? 
Ştii, uneori mă gândesc că mai bine făceam şi eu parte din bizareriile vremii! Adică să fiu în proprietatea unui acţionar de la Dinamo… dintre cei şapte sau opt sau câţi erau. Aşa aş fi putut să mă fi transferat mai uşor. Fac haz de necaz acum… dar poate că ar fi fost mai bine. Să fi fost al lui Neţoiu, Badea, Borcea, Turcu! Aşa am devenit o minge de ping-pong între Ştefan cel Mare şi Iaşi. Când venea o ofertă de câteva milioane de dolari din Germania sau din Turcia, nu mă dădea Dinamo pentru că ideea lor de afacere era obstrucţionată de cota pe care ar fi trebuit să o livreze spre Iaşi! Şi îşi spuneau: „De ce să le dăm noi bani ălora!?„. Aşa gândeau! Şi tot sperau să aibă sută la sută. Cei de la Iaşi nu voiau să cedeze şi mie mi-a dăunat asta!

Şi când apărea o ofertă de afară?
Plecau oamenii rapid! Cine te aşteaptă pe tine!? Stai să ajungă la un numitor comun Dinamo cu Iaşi! Nimeni nu te aşteaptă!

Bild

„La Dinamo am fost primit foarte bine, erau jucători mari: Petre, Niculescu. Dinamo mi-a dat această mentalitate de învingător. La Dinamo, oriunde mergeam, cu cine jucam, trebuia să câştigăm!”

„Execut bine loviturile libere din instinct, din talent şi e important să exersezi mult”

„Bălan de la Voluntari execută cel mai bine loviturile libere în Liga 1. Are o lovire a balonului ca la carte”

Adrian Cristea

„N-am avut noroc de bani în carieră”. Întrebare: „E adevărat că Borcea îţi dădea bani din propriul buzunar?” Răspuns: „Da, nu ascund lucrul ăsta, îmi dădea nişte prime, dar la ce salarii aveau unii…”

Pe ce salariu ai venit la Dinamo?
2.000 de dolari.

Şi ai ajuns până la 70.000 de dolari…
Pe acolo… N-am avut noroc de bani în carieră…

E adevărat că a apărut o doză de frustrare când ştiai că alţi colegi erau plătiţi mai bine ca tine? 
E vorba de management la echipă, pentru că lucrurile astea tot se află între jucători. A fost o eroare din partea managementului clubului. Erau jucători nemulţumiţi că unul ia atât, altul ia atât. Nu era supărarea mare între noi, ci pe oamenii care gestionau situaţia de o manieră lipsită de profesionalism.
Asta a făcut Gigi Becali când în Ghencea au reapărut performanţele. Factorul esenţial a fost că a echilibrat balanţa salariilor la toţi jucătorii. Dinamo a pierdut mult teren în lupta cu Steaua, la un moment dat, pentru că la clubul din Ştefan cel Mare erau discrepanţe consistente în privinţa banilor.

E adevărat că Borcea îţi dădea bani din propriul buzunar?
Da, nu ascund lucrul ăsta, îmi dădea, îmi dădea nişte prime, nu ascund, dar la ce salarii aveau unii…

Cu ce acţionar de la Dinamo te-ai înţeles foarte bine?
Cu Borcea, cu Walter. El m-a luat şi la Universitatea Cluj. Cu Nea Vasile! (n.r. Turcu). Dumnezeu să-l odihnească! Era un tip foarte sufletist, degeaba îl  înjurau suporterii. Era singurul care băga bani la Dinamo într-o perioadă. Nea Vasile era foarte sufletist, era unul dintre cei mai sufletişti acţionari din tot fotbalul românesc. Şi acum mă gândesc… în ce dezavantaj am fost că nu am aparţinut unui acţionar: trei la Borcea, patru la Neţoiu…

Îl înjurau suporterii pe Turcu, dar te înjurau şi pe tine de foarte multe ori. Îţi reproşau că eşti indolent şi că ar putea să pice ceva lângă tine şi tot nu te-ar fi deranjat.
Indolent….

Indolent! 
Ăştia sunt suporterii, nu-i poţi mulţumi pe toţi. Eu sunt tare din punct de vedere psihic, nu-mi tremură picioarele dacă ţipă unul la mine sau dacă mă înjură altul. Nu-i poţi împăca pe toţi. Ca suporter de fotbal trebuie să ai un tablou complet despre echipa ta. Să ştii ce poate face un jucător, cum te poate ajuta altul – în funcţie de calităţile pe care le posedă fiecare. La noi… hai să înjurăm. Ştii de ce mă înjurau pe mine?

De ce? 
Pentru că nu recuperam şi pentru că nu intram prin alunecare. Pe Mărgăritescu ştii de ce-l înjurau?

Zi-mi tu!
Pentru că nu dribla! Îţi dai seama care erau aşteptările…

„La Euro 2008 n-am jucat, dar a fost o experienţă unică. Sunt momentele care te validează ca fotbalist. Chiar dacă doar am simţit şi am văzut tot… N-am jucat”

„Oamenii pe care-i ai în jurul tău! Ăsta e un factor esenţial în cariera de fotbalist născut şi crescut în România”

„Cele mai frumoase goluri? Eu marchez mai rar, sunt un jucător de creaţie şi de ultimă pasă. Dar mi-aduc aminte de un gol cu Timişoara, cu Ceahlăul şi la Chiajna, un gol cu Petrolul. Frumos! Marchez mai rar, dar şi când marchez!”

Adrian Cristea

Pe unde s-au evaporat cei 600.000 de euro, primă de la Gigi Becali, pentru Dinamo – CFR 1-0, în mai 2007. „Din păcate, jucătorii nu au mai contat. Au contat alte persoane”

Am fost pe stadionul Dinamo, pe 8 mai, acum 10 ani, când i-aţi învins pe CFR, eraţi deja campioni şi Steaua s-a dus în preliminariile Ligii Campionilor. Tu ai înscris şi ai stabilit scorul final: 1-0.
A fost un gol frumos, obişnuit, din lovitură liberă.

Ai bătut de pe loc.
Oarecum.

Şi golul tău a generat o imagine rară în fotbalul românesc. Gigi Becali a fluturat fularul echipei Dinamo. 
Nu a fost un spectacol de bun augur, trebuie să ai o decenţă, să arăţi caracter. A fost un spectacol pentru voi, pentru televiziuni!

8 mai 2007, o întâlnire lejeră pentru dinamovişti înaintea partidei cu CFR Cluj. Echipa antrenată de Mircea Rednic era pe primul loc în campionat, la 13 puncte distanţă de clujeni. O nouă victorie în faţa CFR-ului şi Dinamo se apropia cu paşi repezi de cel de-al 18-lea titlu din istoria clubului. 1-0 pe Ştefan cel Mare şi fularele alb roşii inundau “Groapa”.  Visul a devenit realitate, Dinamo a devenit campioana României, iar Steaua, de pe locul secund, a ajuns în preliminariile Champions League.

Atunci aţi avut 600.000 de euro primă din partea lui Gigi Becali… 
Nu ştiu din partea cui am avut.

A fost o primă mare…
O primă mare, dar chiar nu ştiu din partea cui am avut-o. De obicei, pe jucători nu-i interesează de unde vin banii. Să vină!

Şi au venit până la urmă, atunci?
(momente de pauză) ….

A fost o ceartă la oficială, una în care Bogdan Lobonţ le-a reproşat conducătorilor voştri că şi-au bătut joc!
Toţi aveam familii, copii… A fost o situaţie neplăcută, din păcate nu au mai contat jucătorii, au contat alte persoane.

La cine te referi?
E trecut, nu mai contează.

Înţeleg că n-au mai ajuns toţi banii la voi.
Mda.

Episodul „Microbuzul”. „Am luat atitudine faţă de unele nereguli care se întâmplau în sânul echipei. Conducătorii încercau să-i acopere pe alţii. Şi acum aş proceda identic”

Ai avut oameni care să te sfătuiască de-a lungul carierei? 
Chiar atunci când am venit de la Iaşi, mi-a recomandat cineva un impresar străin,  nu-i mai dau numele. A făcut transferul la Dinamo şi a luat omul vreo 10.000 de dolari. A plecat şi nici în ziua de azi n-a mai dat vreun telefon. Pe urmă eu n-am avut impresar, am mai fost cu Giovani Becali după o perioadă, dar având şi situaţia contractuală despre care ţi-am vorbit… Era greu.

Ce maşină ai?
Nu am maşină momentan. Am avut şi permisul luat… Am dat din nou examen ca să-mi iau permisul.

Ştii de ce te întreb asta?
Nu-mi dau seama.

Voiam să te întreb dacă-ţi mai place să mergi cu microbuzul?
Haha, ştiu unde baţi. Am luat atitudine faţă de unele nereguli care se întâmplau în sânul echipei faţă de unii dintre jucători, faţă de întreaga echipă. Conducătorii au încercat să-i acopere pe unii şi cu ceilalţi se purtau altfel. Să ştii că şi acum aş proceda identic.

15 aprilie 2010 a marcat istoria clubului din Ştefan cel Mare. Episodul “Lotul microbuzul” s-a desfăşurat la Cluj şi i-a avut ca protagonişti pe Bratu, Mărgăritescu, Zicu, Adrian Cristea, Boştină şi Alexe, iar ca actori într-un rol secund pe N’Doye, Kone şi Diabate. Totul a început după ce Dinamo a ratat Cupa României. În partida retur din semifinale, CFR Cluj a câştigat în Gruia, 2-1, iar tensiunea la Dinamo a atins cote maxime (în tur Dinamo – CFR Cluj a fost 1-1). După eliminarea din finală, cei trei străini de la echipă – N’Doye, Kone şi Diabate – au ales să-şi ridice glicemia cu ajutorul cuburilor de gheaţă din mixul whisky-RedBull. În toiul nopţii, Bratu a luat foc şi a fost la un pas să se ia la bătaie cu Prunea: “Suntem într-o situaţie delicată, iar nouă ne arde de cluburi acum?”. Alături de fostul atacant, s-au mai “răsculat” şi alţi dinamovişti: Mărgăritescu, Zicu, Adrian Cristea, Boştină şi Alexe. Enervaţi de lipsa de reacţie a oficialilor, dinamoviştii au dat ultimatum: „Ori el, ori noi! Dacă rămâne N’Doye la echipă, plecăm noi, ceilalţi. Toţi!”

La două zile distanţă, Dinamo avea meci în Liga I cu Gloria Bistriţa, iar câinii au anunţat că vor părăsi cantonamentul. Zis şi făcut. Solidari cu Bratu, care fusese trimis la echipa a doua după reacţia violentă la adresa lui Prunea, Mărgăritescu, Zicu, Adrian Cristea, Boştină şi Alexe au luat microbuzul şi au plecat din cantonamentul roş-alb. Alături de Bratu, la echipa a doua a fost trimis şi N’Doye şi a fost amendat cu 15.000 de euro. Kone şi Diabate au fost amendaţi cu 2.000 de euro, iar “dezertorii” au fost penalizaţi cu câte 5.000 de euro. În lot, pentru meciul cu Bistriţa, au rămas doar 13 jucători. Gloria Bistriţa – Dinamo s-a terminat 3-2.

Aţi fi putut trece de Lazio?
Greu.

Era destrămată echipa?
Toată echipa şi-a dorit acea calificare. Ce s-a mai auzit de atunci… Eu n-am simţit sau n-am văzut să fie discuţii în jurul meu.

Cum ţi se pare acum Dinamo?
Negoiţă nu are potenţă să ţină un club precum Dinamo, asta e maximum pentru el. Dinamo e o pălărie prea mare pentru el. A scos-o din insolvenţă, din păcate astea sunt vremuri grele. Nivelul societăţii din România se reflectă şi în stadiul în care se află fotbalul… şi sportul în general.

„Mi-am deschis atelierul de haine de lux pornind de la ideea că bărbaţii trebuie să se întoarcă la atitudinea, vestimentaţia şi comportamentul de gentleman”. Cât a investit

Aş vrea să vorbim puţin despre cariera ta pe un alt teren, al afacerilor. Ce te-a determinat să investeşti în atelierul de haine de lux pentru bărbaţi de pe strada Alexandru Philipide din centrul Bucureştiului?
Eu m-am gândit că, la un moment dat, se va termina cariera mea de fotbalist. Şi nu mă pasionează cariera de antrenor. Poate, undeva mai sus, în organigrama unui club. M-am tot gândit şi am încercat şi câteva business-uri pe lângă acesta cu costume. Atelierul pe care l-am deschis împreună cu un prieten, asociatul meu, a pornit de la ideea că bărbaţii trebuie să se întoarcă la atitudinea de gentleman. Şi aici mă refer la atitudine, vestimentaţie şi comportament în societate.

 

Cu câţi bani ai pornit Christian Tailoring?
Între 25.000 de euro şi 30.000 de euro, eu şi asociatul meu. Încercăm să creştem pas cu pas, facem totul pe măsurile clientului. Toate piesele vestimentare sunt personalizate până la ultimul detaliu, la serie e mai simplu – se fac mai mulţi bani.

De ce design vestimentar?
Pentru că-mi place să mă implic, să joc şi acest rol de designer vestimentar. Mie mi-a plăcut mereu moda, mi-a plăcut să am grijă de mine, să mă îmbrac cât mai bine.

Au stil bărbaţii din România?
A început să se dezvolte şi la noi această grijă de a te îmbrăca. La femei… nu mai spun, româncele se îmbracă foarte bine, sunt foarte frumoase. La bărbaţi mai trebuie să lucrăm, ca să-şi cultive această pasiune pentru îmbrăcăminte.

 

Bild

Întrebare: „Zi-mi o femeie frumoasă din România!?”. Răspuns: „Ştii că sunt într-o relaţie…!”. Actriţa care l-a impresionat pe fostul dinamovist

Ce rol are o femeie în viaţa unui fotbalist?
Un rol important, dacă doreşti ceva serios. Dacă eşti mai libertin şi nu pui preţ… Sunt vârste şi vârste…

Ai avut colegi care tânjeau după viaţa de burlac?
Mai glumeam între noi, erau fotbalişti cu familii şi nu mai puteau să vină cu noi la un şpriţ, dar fiecare cu viaţa lui.

Cum arată o femeie frumoasă?
Fiecare vede frumuseţea în felul lui. Importantă e chimia pe care o ai cu persoana respectivă. Frumuseţea e în ochii privitorului.

Ce nu-ţi place la o femeie?
Vulgaritatea, lipsa feminităţii, lipsa educaţiei.

Zi-mi trei femei frumoase din România!
Acum… sunt într-o relaţie… vrei să…!? (n.r. – Adrian Cristea se află într-o relaţie cu Maria Păuna, supranumită „Prinţesa Sprâncenelor”).

Atunci zi-mi doar una!
Ştii că sunt într-o relaţie…

Ştiu că eşti într-o relaţie, dar zi-mi o actriţă frumoasă!
Din România sau de afară?

Ştiu că eşti într-o relaţie, aşa că spune-mi de afară!
Monica Bellucci! Dar sunt multe şi în România.

Spune-mi trei fotbalişti străini cu stil!
David Beckham e fashion icon, dar are o armată de stilişti. Italienii se mai îmbracă foarte bine.

Balotelli!?
Haha, nu e pe stilul meu! Dar important e să te simţi bine în pielea ta şi atunci când pui o haină pe tine să-ţi dea un plus de încredere şi de siguranţă în propria persoană.

„Nu m-a impresionat niciun jucător străin care a evoluat în România. Nici Wesley, nici Adailton! Jucători buni, marcatori, atât”

„Jucătorii români când fac pasul de la o echipă mică la Steaua sau Dinamo au mari probleme. Te întrebi ce a păţit ăsta de nu mai joacă aşa cum o făcea înainte?”

Adrian Cristea

A câştigat la Steaua cât n-a câştigat la Dinamo. „Prima pentru calificarea în Champions League a fost foarte mare”. Cum a scăpat Becali de el. „Era în detenţie, i s-au picurat multe în urechi. Ce era să facă Reghecampf? Să sacrifice o întreagă echipă pentru mine?”

Hai să vorbim şi despre perioada Steaua. Cum ai ajuns acolo?
M-a vrut Gigi Becali, am vorbit cu el la telefon, dar şi cu Laurenţiu Reghecampf. Şi a fost un pas important pentru mine, trecerea la o echipă cu tradiţie şi cu o organizare excelentă. Peste Dinamo la toate capitolele.

De ce n-ai reuşit să te impui? 
Ba da, m-am impus, dar am stat foarte puţin. Reghecampf m-a băgat de câte ori a putut, din păcate, nu m-au vrut nişte oameni din anturajul lui Gigi. El pe atunci se afla în detenţie, vorbea la telefon mai mult. Îmi imaginez ce i-au băgat în cap oamenii lui… până când Gigi a zis: „Cristea – stop!„. Îţi dai seama că Reghecampf nu putea să sacrifice o echipă pentru mine! I s-au picurat în urechi vrute şi nevrute despre mine. Dacă ne uităm pe statistici, faţă de alţi jucători am avut cifre asemănătoare sau superioare.

E adevărat că ai câştigat la Steaua cât n-ai câştigat ani buni la Dinamo?
E adevărat că prima de calificare în Champions League a fost foarte mare.

Cum ai lucrat cu Neubert?
Neubert e un preparator foarte bun şi Steaua are de suferit pentru că nu mai este el. Mi s-a părut cel mai bun om cu care am lucrat. Nu făceam mai mult de jumătate de oră cu el, dar făcea foarte intens, 200 la sută şi perioade scurte în care spuneai că nu mai poţi, că nu termini exerciţiul respectiv, dar îl duceai până la capăt. Deveneai strong cu el.

„Un jucător de ultimă pasă, de creaţie, trebuie să anticipeze locul în care ajunge vârful de atac”

„Dacă eşti educat şi ştii să te comporţi în lume, niciodată nu te va arăta lumea cu degetul: uită-te la ăla! E român!”

Adrian Cristea

„Florin Niţă e un fotbalist pe care nu-l avantajează marketingul. Rar găseşti în lumea fotbalului un jucător ca el”. Cine e antrenorul care poate transforma rapid cota unui jucător şi cum stau în genunchi antrenorii în faţa patronilor

De ce nu mai trag la poartă fotbaliştii români? 
Am observat şi eu, mai ales la naţională, că ne-am pierdut identitatea. Românii sunt mingicari, talentaţi, ne place mingea, ne place să driblăm. Nu mai văd ce vedeam înainte. Ne plăcea să avem posesie, să avem ocazii de poartă, acum doar ne apărăm şi poate-poate facem ceva pe contraatac. Hagi are experienţă şi ştie foarte bine: jucăm „lungă şi pe a doua” şi vedem ce o ieşi! Ne-am pierdut identitatea.

Care e cauza?
Cauza provine şi din mentalitatea antrenorilor noştri. Probabil din frica de a nu fi demişi. Ei la ce se gândesc? În primul rând se gândesc ce să facă pentru a nu pierde un meci. Nicidecum ce să facă pentru a câştiga un meci!? E un detaliu care face diferenţa. Dacă nu pierd, mă duc în faţa patronului şi îi spun ce bine m-am apărat, ce puternici suntem. Dacă nu am dat gol, găsim noi scuze.

Spune-mi un antrenor român care poate transforma repede cota unui jucător de la 200.000 de euro la 1 milion de euro!
Acum e Hagi, care are un proiect foarte bun, chiar e de admirat şi îi doresc să câştige campionatul! N-au experienţă băieţii lui la meciurile mai tari, fiind tinerei se mai şi pierd. Mai sunt antrenori buni, nu contează doar antrenorul, sunt mai mulţi factori care-l fac pe jucător să crească. În acest plan contează şi echipa la care joci, şi marketingul.

Spune-mi un fotbalist român capabil să facă saltul la o echipă importantă, dar pe care nu-l avantajează marketingul! 
Florin Niţă de la Steaua! Marketingul nu-l avantajează. E un portar foarte bun. Îl ştiu şi cum se antrenează, e un caracter extraordinar, rar există în lumea asta fotbalist ca el. Dar n-are imagine, aşa s-a format el.

„Sunt fotbalişti români care ar trebui să-şi facă în faţa casei statuie cu Giovani Becali. Să-i mulţumească şi să-i pupe statuia! A dus afară jucători care nu făceau un dribling, i-a vândut pe casete şi pe CD-uri, pe şmecheria lui”

Ceea ce înţeleg din spusele tale e că sunt şi au fost foarte mulţi fotbalişti umflaţi. 
Sunt alţi jucători care au imagine şi au plecat pe imagine. Sunt unii jucători care ar trebui să-i facă o statuie lui Giovani Becali! Să-i facă o statuie, să şi-o pună în faţa casei şi să-i mulţumească. Pe mulţi i-a dus Giovani afară cu şmecheria lui.

Pe câţi? Dă-mi un exemplu! 
90 la sută! Ştim foarte bine cum îi ducea pe relaţiile lui. Au mai fost şi unii de valoare, bineînţeles!

Per total, fraţii Becali au făcut bine sau rău fotbalului?
Şi un bine, dar şi un rău! Rău – că n-au fost puţin mai selectivi în a vinde jucătorii, şi-au văzut interesul lor, dar trebuiau să se gândească şi pe viito. N-au gândit în perspectivă, au dus jucători care nu ştiau să tragă la poartă şi să dribeleze, i-au vândut pe CD-uri şi pe casete video. Ducând astfel de oameni, nivelul fotbalului românesc a scăzut.

Luăm în calcul norocul, fotbalişti români care prind vârf de formă şi scăderea de nivel a adversarilor din grupă. Ne calificăm la Mondialul din Rusia?
Greu, aproape imposibil! Nu există chimie între fotbaliştii români şi selecţioneri străini. Nu e o formulă bună, nu cunoaşte Daum jucătorii, mentalitatea noastră şi, drept dovadă, n-a făcut mare lucru. Orice antrenor român care venea, dacă nu reuşea mai mult, măcar cât a reuşit Daum… tot făcea şi el. Sau, pentru a merge pe varianta unui antrenor străin, aş fi mizat pe tehnicieni care au stat prin Liga 1, gen Walter Zenga.

„M-am inspirat şi de la Ilie Dumitrescu, şi de la Adrian Ilie”. Cine va câştiga campionatul şi idolii de afară

Spune-mi doi jucători de care nu ai putut să treci la antrenamente sau în meciuri prin dribling? 
Nu cred că au fost… Nu există să nu treci niciodată!

Niciodată?
Nu… nu există!

Un coechipier?
Coechipier!? Poate Mărgăritescu, e aşa, îndesat, mi-a plăcut pentru postul lui, e prietenul meu.

Dar ai furat driblinguri de la alţi jucători…
Toţi am crescut cu Hagi, Ilie Dumitrescu, Adi Ilie. Am luat şi de la Dumitrescu şi de la Adrian Ilie… Jucător foarte bun, cu simţul porţii, inteligent în joc, foarte tehnic. Acum suferim la angajament, la alte lucruri, dar la talent stăm bine. De afară mi-au plăcut Van Basten, Romario, brazilianul Ronaldo şi Zidane. Cum se mişcau, cum pasau…

www.prosport.ro

Tara lu Peste

 Un zvon a scos o multime de bucuresteni la pescuit

Pescari de ocazie si cu vechime au iesit pe lacurile din jurul Capitalei, crezand ca, o data cu ploile care au umflat apele, vor da lovitura. Socoteala de acasa nu prea s-a potrivit cu cea de pe mal. Pestele „e turbat” de curentii foarte puternici si musca mai putin decat inainte de potop. Pentru concesionari e una dintre perioadele cele mai slabe.

Pe malul lacului Buciumeni, o mana de pescari scuipa seminte. Stau aici de dimineata si au mai si platit 300.000 de lei ziua. Lacul e concesionat unei firme bucurestene, ai carei angajati patruleaza cu barcile si le incaseaza banii. „S-a dus gustul braconajului de altadata”, spune Lucian Stoica, care n-a prins nimic de dimineata.

Ploile au tulburat apa si pestele „a innebunit”, se plang pescarii. „Merge prost de tot, dar ce sa facem? Am prins un crap de patru kile. Tot e bine. Il duc direct in piata si-l dau cu 60 de mii kilu… imi scot banii”, isi face socotelile Romeo, un pescar mai tuciuriu.

Constantin Coltatu, reprezentantul firmei Big Hunter, concesionarul lacului Buciumeni, estimeaza la aproape 100 de tone pierderile de peste provocate de ruperea digului de la Flamanzeni.

BASESCU FACE DIGUL. De partea cealalta a stavilarului e lacul Buftea, concesionat de opt ani de firma Helios, al carui patron e grec. Nu gasim picior de pescar, doar paznici si jandarmi. Pe Ion Stoica il gasim intr-o pauza, la carciuma de langa lac: „Aici pescuiesc numa’ boierii, nu ca noi, pensionarii. Este 900.000 de lei ziua.

Boierii dau banii astia si nici nu iau pestele, il arunca inapoi, in apa. Fac asta doar de distractie…”. Cu doua zile in urma a trecut pe aici si presedintele. „Pai, de ce credeti ca s-a facut dintr-o suflare indiguirea asta, cu saci pe marginea lacului?”

Lacul are aproape 260 de hectare si e plin de somn, crap, caras si salau. Ingrijitorii s-au linistit: pestele se mentine pe loc, nu mai exista pericol sa fuga. „In ciuda avertismentelor, astia de la Buftea nu au dat drumu’ la apa, ca sa nu piarda pestele”, comenteaza Stoica. „Ne era teama ca va sparge malul dinspre biserica, unde e si cimitirul, si ne scoate mortii din pamant.”

CONIAC SI SEMINTE; PESTE, IOC. Pe lacul Mogosoaia, vreo 50 de pescari isi asteapta prada. Lacul, scrie chiar langa dig, pe o placuta, se afla in administrarea Primariei Capitalei. Tariful este de 200.000 lei pe zi. Cei mai baftosi au prins numai cat palma, in rest nimic. Florin Raicu lucreaza la o fabrica de congelare a pestelui. „Ce credeti ca-i mare afacerea asta, cu pestele, nici vorba.

Stiu cat e de nociv cel din jurul Bucurestiului – din cauza pesticidelor. Ce prind dau de pomana, nu-i de procopseala”, spune Florin Raicu. Malul e plin de sticle de coniac, seminte, alune, bere. Pescarii nu vor sa vorbeasca, decat daca le facem plinu’… Si aici, la Mogosoaia, merge mai prost decat inaintea ploilor.

LA CHITILA, IMBULZEALA CU CHIUITURI. Pescarii de aici sunt far’ de plata si prind cu japca, adica o lanseta fara momeala si cu un ac imens la capatul firului, instrument interzis prin lege. Japca raneste mai multi pesti in locul in care e aruncata si agata doar cativa dintre ei. „Aici nu era zare de peste inainte de ploaie, acum a fost adus din sus, de la Crevedia si Buftea.

Multi spun ca n-au tras decat aer in piept de dimineata. Mai priceputii stau cocotati pe stavilar si prind de acolo cu halaul. Trei fire de sabii…”

Primarul Chitilei, Emilian Oprea, stie prea putine despre situatia lacului, ar fi concesionat cuiva, dar nu stie cui. „Oricum, e treaba Administratiei Apelor Romane”, se descotoroseste primarul, „sunt probleme mai mari acum, cu cele cateva case inundate”.

EX-BRACONIER PAZNIC PE LAC. In zona lacului Grivita, ploile au sters din elanul pescaresc. Dan Nicolae, reprezentant al concesionarului baltii, se plange ca in trei ani de afacere nu a avut niciodata o perioada asa de sterila: „Oamenilor nu le mai convine sa dea 200.000 de lei pe apa asta asa de tulbure”. Si totusi nu renunta la afacere. Din obisnuinta, poate.

La o aruncatura de bat, pe Buftea ditamai crapul sare pe mal sau se zbate in salturi langa stavilar. Pe inserate doar vreo doi pescari isi strang plasele. Bogdan Sava e pictor bisericesc si vine destul de des aici. „Cred ca aici e locul cel mai potrivit sa-ti mananci timpul, scapi si de nevasta, e si aproape de casa si dau doar 200.000 de lei”, ni se destainuie artistul.

De dimineata a prins un crapustean de vreo doua kilograme. In timp ce vorbim cu pescarul, pe langa noi trece paznicul, facand, din proprie initiativa, prezentarile: „Eu-gen Constantinof, fost braconier”. Patronul a preferat sa angajeze ca paznici braconierii mai varstnici din zona, care „stiu toate mersurile”.

Constantinof urmareste ca pescarii sa nu plece seara cu mai mult de cinci kilograme de peste, „asta e regulamentul”. Pe Buftea s-a pescuit cel mai bine din mai toate lacurile, dupa ploaie, tragem concluzia dupa o zi de povesti pescaresti.

Intorsi in oras, ne oprim in Herastrau, locul pescarilor boemi. Chiar daca dau 500.000 de lei pe zi, acestia cred ca e convenbil – pot pleca cu sapte kilograme de peste. Mihai Istin, un tanar fidel Herastraului de ceva ani, prefera sa vin aici, „e curat, liniste, nu ca in alte balti ordinare.

Daca prind cantitatea maxima in cateva ore, ceea ce s-a intamplat de mai multe ori, mai platesc o data bon si raman in continuare”. Pescarii din Herastrau sunt singurii care spun ca ploile din ultima perioada nu i-au impiedicat sa-si practice hobby-ul cu la fel de mult spor.

OF
„N-au dat drumul cum trebuie la stavilarele dintre lacuri. Din unele apa se scurge in debite mari, pentru ca stavilarele au fost deschise la maximum. In altele, stavilarele s-au deschis numai pe jumatate, deci era normal sa dea apa pe-afara. Din pacate, beleaua a venit la noi, pe lacul Fundeni” – localnic din Ostrov

REFUGIU
„Cred ca aici e locul cel mai potrivit sa-ti mananci timpul, scapi si de nevasta, e si aproape de casa si dau doar 200.000 de lei” – Bogdan Sava, pictor de icoane

HOBBY
„Este 900.000 de lei ziua. Boierii dau banii astia si nici nu iau pestele, il arunca inapoi, in apa” – Ion Stoica, pescar in pauza

PROFIT ZERO
„Am prins un crap de patru kile. Tot e bine. Il duc direct in piata si-l dau cu 60 de mii kilu… imi scot banii” – Romeo, pescar tuciuriu

„PE MINE NU MA INTREABA NIMENI”

De cu zori, televiziunile anuntau ca la Chiajna s-a depasit cota de siguranta. In timpul noptii, prin comuna s-au scurs trupe ca la defilare. „Cam pe la doispe… a trecut pompierii, mascatii, politia. Facea girofarele ca la discoteca. Ne-am speriat.”

La 7:30, in sala de sedinte a Primariei din Chiajna erau deja adunati 15-20 de reprezentanti ai autoritatii locale, ca sa inteleaga de ce s-a facut atat tam-tam. Din punctul lor de vedere, „criza” merita tratata la o cafea adusa de doamna secretara. Aparitia jurnalistului parea sa fi devenit, brusc, singurul subiect vioi pentru comitetul de urgenta.

Ingrijorata, secretara ma intreaba incetisor, dupa ce ies din sedinta: „E grav?”.

Primarul Mircea Minea e foarte vehement si spune ca totul e o gogoasa umflata. „Nu sunt probleme, totul e sub control, dar pe mine nu ma intreaba nimeni care-i situatia aici. Cred ca nebunia a plecat de la cei care s-au aciuat pe langa comuna.” Casele de chirpici, carton sau din orice stau, oricum, sa se prabuseasca de cand au fost ridicate, pe langa groapa de gunoi.

„Daca mai era Piedone, sa demoleze si cocioabele de pe aici, nu mai apareau chestii d’astea. Ca astia sunt aia care fac panica si o suna pe Mantale. D’aia apar si prostiile de la televizor, pe care nu le verifica nimeni. D’aia trec pompierii noaptea prin sat.” (Vladimir Ioan)

LINISTE
Noaptea la pescuit e rau. Mai ales daca te duci la Lacul Morii sa scrii despre asta. Partea buna e ca la ora asta poti taia orasul in doua fara frica de radare, cu nerabdarea cu care orice jurnalist asteapta intalnirea cu subiectul vietii. Partea proasta: nu sunt pescari. Ma rog, sunt patru pensionari plictisiti de apartamentele de bloc, de baba lor, de singuratate, de tot.

Nu tu afaceristi verosi care fac invarteli cu peste, nici o dezlantuire pescareasca, nici un vajait de lanseta. E liniste ca naiba. La fel de pustiu era si in celalalt capat al Bucurestilor, pe Granitul. In Capitala, sezonul de pescuit aproape s-a inchis o data cu aproape-inundatiile. Pestele gros s-a dus cu viitura. (Vladimir Ioan)

Prima pagina » Reportaj » Tara lu’ Peste

FOTOREPORTAJ – CLICK PE IMAGINE
PESTE SI INUNDATII. Ploaia a adus distractia printre pescari si gura-casca
PREFERINTE
Adauga comentariu
Trimite pe email
Varianta print
Mai multe de Laura Toma, Radu Crivat

Tara lu’ Peste
de Laura Toma, Radu Crivat

Pescari de ocazie si cu vechime au iesit pe lacurile din jurul Capitalei, crezand ca, o data cu ploile care au umflat apele, vor da lovitura. Socoteala de acasa nu prea s-a potrivit cu cea de pe mal. Pestele „e turbat” de curentii foarte puternici si musca mai putin decat inainte de potop. Pentru concesionari e una dintre perioadele cele mai slabe.

Pe malul lacului Buciumeni, o mana de pescari scuipa seminte. Stau aici de dimineata si au mai si platit 300.000 de lei ziua. Lacul e concesionat unei firme bucurestene, ai carei angajati patruleaza cu barcile si le incaseaza banii. „S-a dus gustul braconajului de altadata”, spune Lucian Stoica, care n-a prins nimic de dimineata.

Ploile au tulburat apa si pestele „a innebunit”, se plang pescarii. „Merge prost de tot, dar ce sa facem? Am prins un crap de patru kile. Tot e bine. Il duc direct in piata si-l dau cu 60 de mii kilu… imi scot banii”, isi face socotelile Romeo, un pescar mai tuciuriu.

Constantin Coltatu, reprezentantul firmei Big Hunter, concesionarul lacului Buciumeni, estimeaza la aproape 100 de tone pierderile de peste provocate de ruperea digului de la Flamanzeni.

BASESCU FACE DIGUL. De partea cealalta a stavilarului e lacul Buftea, concesionat de opt ani de firma Helios, al carui patron e grec. Nu gasim picior de pescar, doar paznici si jandarmi. Pe Ion Stoica il gasim intr-o pauza, la carciuma de langa lac: „Aici pescuiesc numa’ boierii, nu ca noi, pensionarii. Este 900.000 de lei ziua.

Boierii dau banii astia si nici nu iau pestele, il arunca inapoi, in apa. Fac asta doar de distractie…”. Cu doua zile in urma a trecut pe aici si presedintele. „Pai, de ce credeti ca s-a facut dintr-o suflare indiguirea asta, cu saci pe marginea lacului?”

Lacul are aproape 260 de hectare si e plin de somn, crap, caras si salau. Ingrijitorii s-au linistit: pestele se mentine pe loc, nu mai exista pericol sa fuga. „In ciuda avertismentelor, astia de la Buftea nu au dat drumu’ la apa, ca sa nu piarda pestele”, comenteaza Stoica. „Ne era teama ca va sparge malul dinspre biserica, unde e si cimitirul, si ne scoate mortii din pamant.”

CONIAC SI SEMINTE; PESTE, IOC. Pe lacul Mogosoaia, vreo 50 de pescari isi asteapta prada. Lacul, scrie chiar langa dig, pe o placuta, se afla in administrarea Primariei Capitalei. Tariful este de 200.000 lei pe zi. Cei mai baftosi au prins numai cat palma, in rest nimic. Florin Raicu lucreaza la o fabrica de congelare a pestelui. „Ce credeti ca-i mare afacerea asta, cu pestele, nici vorba.

Stiu cat e de nociv cel din jurul Bucurestiului – din cauza pesticidelor. Ce prind dau de pomana, nu-i de procopseala”, spune Florin Raicu. Malul e plin de sticle de coniac, seminte, alune, bere. Pescarii nu vor sa vorbeasca, decat daca le facem plinu’… Si aici, la Mogosoaia, merge mai prost decat inaintea ploilor.

LA CHITILA, IMBULZEALA CU CHIUITURI. Pescarii de aici sunt far’ de plata si prind cu japca, adica o lanseta fara momeala si cu un ac imens la capatul firului, instrument interzis prin lege. Japca raneste mai multi pesti in locul in care e aruncata si agata doar cativa dintre ei. „Aici nu era zare de peste inainte de ploaie, acum a fost adus din sus, de la Crevedia si Buftea.

Multi spun ca n-au tras decat aer in piept de dimineata. Mai priceputii stau cocotati pe stavilar si prind de acolo cu halaul. Trei fire de sabii…”

Primarul Chitilei, Emilian Oprea, stie prea putine despre situatia lacului, ar fi concesionat cuiva, dar nu stie cui. „Oricum, e treaba Administratiei Apelor Romane”, se descotoroseste primarul, „sunt probleme mai mari acum, cu cele cateva case inundate”.

EX-BRACONIER PAZNIC PE LAC. In zona lacului Grivita, ploile au sters din elanul pescaresc. Dan Nicolae, reprezentant al concesionarului baltii, se plange ca in trei ani de afacere nu a avut niciodata o perioada asa de sterila: „Oamenilor nu le mai convine sa dea 200.000 de lei pe apa asta asa de tulbure”. Si totusi nu renunta la afacere. Din obisnuinta, poate.

La o aruncatura de bat, pe Buftea ditamai crapul sare pe mal sau se zbate in salturi langa stavilar. Pe inserate doar vreo doi pescari isi strang plasele. Bogdan Sava e pictor bisericesc si vine destul de des aici. „Cred ca aici e locul cel mai potrivit sa-ti mananci timpul, scapi si de nevasta, e si aproape de casa si dau doar 200.000 de lei”, ni se destainuie artistul.

De dimineata a prins un crapustean de vreo doua kilograme. In timp ce vorbim cu pescarul, pe langa noi trece paznicul, facand, din proprie initiativa, prezentarile: „Eu-gen Constantinof, fost braconier”. Patronul a preferat sa angajeze ca paznici braconierii mai varstnici din zona, care „stiu toate mersurile”.

Constantinof urmareste ca pescarii sa nu plece seara cu mai mult de cinci kilograme de peste, „asta e regulamentul”. Pe Buftea s-a pescuit cel mai bine din mai toate lacurile, dupa ploaie, tragem concluzia dupa o zi de povesti pescaresti.

Intorsi in oras, ne oprim in Herastrau, locul pescarilor boemi. Chiar daca dau 500.000 de lei pe zi, acestia cred ca e convenbil – pot pleca cu sapte kilograme de peste. Mihai Istin, un tanar fidel Herastraului de ceva ani, prefera sa vin aici, „e curat, liniste, nu ca in alte balti ordinare.

Daca prind cantitatea maxima in cateva ore, ceea ce s-a intamplat de mai multe ori, mai platesc o data bon si raman in continuare”. Pescarii din Herastrau sunt singurii care spun ca ploile din ultima perioada nu i-au impiedicat sa-si practice hobby-ul cu la fel de mult spor.

OF
„N-au dat drumul cum trebuie la stavilarele dintre lacuri. Din unele apa se scurge in debite mari, pentru ca stavilarele au fost deschise la maximum. In altele, stavilarele s-au deschis numai pe jumatate, deci era normal sa dea apa pe-afara. Din pacate, beleaua a venit la noi, pe lacul Fundeni” – localnic din Ostrov

REFUGIU
„Cred ca aici e locul cel mai potrivit sa-ti mananci timpul, scapi si de nevasta, e si aproape de casa si dau doar 200.000 de lei” – Bogdan Sava, pictor de icoane

HOBBY
„Este 900.000 de lei ziua. Boierii dau banii astia si nici nu iau pestele, il arunca inapoi, in apa” – Ion Stoica, pescar in pauza

PROFIT ZERO
„Am prins un crap de patru kile. Tot e bine. Il duc direct in piata si-l dau cu 60 de mii kilu… imi scot banii” – Romeo, pescar tuciuriu

„PE MINE NU MA INTREABA NIMENI”

AFACERE. „E ametit, ti-l dau la 10 lei kilu’”
De cu zori, televiziunile anuntau ca la Chiajna s-a depasit cota de siguranta. In timpul noptii, prin comuna s-au scurs trupe ca la defilare. „Cam pe la doispe… a trecut pompierii, mascatii, politia. Facea girofarele ca la discoteca. Ne-am speriat.”

La 7:30, in sala de sedinte a Primariei din Chiajna erau deja adunati 15-20 de reprezentanti ai autoritatii locale, ca sa inteleaga de ce s-a facut atat tam-tam. Din punctul lor de vedere, „criza” merita tratata la o cafea adusa de doamna secretara. Aparitia jurnalistului parea sa fi devenit, brusc, singurul subiect vioi pentru comitetul de urgenta.

Ingrijorata, secretara ma intreaba incetisor, dupa ce ies din sedinta: „E grav?”.

Primarul Mircea Minea e foarte vehement si spune ca totul e o gogoasa umflata. „Nu sunt probleme, totul e sub control, dar pe mine nu ma intreaba nimeni care-i situatia aici. Cred ca nebunia a plecat de la cei care s-au aciuat pe langa comuna.” Casele de chirpici, carton sau din orice stau, oricum, sa se prabuseasca de cand au fost ridicate, pe langa groapa de gunoi.

„Daca mai era Piedone, sa demoleze si cocioabele de pe aici, nu mai apareau chestii d’astea. Ca astia sunt aia care fac panica si o suna pe Mantale. D’aia apar si prostiile de la televizor, pe care nu le verifica nimeni. D’aia trec pompierii noaptea prin sat.” (Vladimir Ioan)

LINISTE
Noaptea la pescuit e rau. Mai ales daca te duci la Lacul Morii sa scrii despre asta. Partea buna e ca la ora asta poti taia orasul in doua fara frica de radare, cu nerabdarea cu care orice jurnalist asteapta intalnirea cu subiectul vietii. Partea proasta: nu sunt pescari. Ma rog, sunt patru pensionari plictisiti de apartamentele de bloc, de baba lor, de singuratate, de tot.

Nu tu afaceristi verosi care fac invarteli cu peste, nici o dezlantuire pescareasca, nici un vajait de lanseta. E liniste ca naiba. La fel de pustiu era si in celalalt capat al Bucurestilor, pe Granitul. In Capitala, sezonul de pescuit aproape s-a inchis o data cu aproape-inundatiile. Pestele gros s-a dus cu viitura. (Vladimir Ioan)

Pelerinaj la Plumbuita

Lacurile bucurestene s-au umflat, unele au dat pe-afara, altele au fost cat pe ce sa inunde parcurile sau casele oamenilor din preajma. Luni, Lacul Tei si imprejurimile lui erau pustii. Apa nu a trecut peste bordura, a inecat doar cateva pontoane. Pe mal, vreo trei pescari, printre care si o femeie, si salciile pletoase, batrane si ganditoare.

Agitatie multa insa ceva mai departe, spre cartierul Doamna Ghica, unde se afla lacul Plumbuita. Niste rromi isi adusesera caii sa pasca pe o pajiste din zona, iar langa ei, o trupa de pustani incinsese o miuta.

AMARUL, INUNDAT IN CRASMA. De cand s-au pornit ploile, nivelul lacului a crescut cu aproape 80 de centimetri si doar putin a lipsit ca apa sa muste bine din Parcul Plumbuita. Mai putin norocosi au fost localnicii pe de celalalt mal al lacului, unde casele coboara pana la aproximativ 15 metri de lac. Panza apei freatice s-a umflat, asa ca pivnitele multora s-au inundat.

Unii vecini au ramas fara proviziile de iarna. Reprezentantii Primariei Sectorului 2 au facut un dig din saci de nisip, iar doi politisti comunitari au fost detasati sa monitorizeze, in fiecare zi, nivelul apei. „Stam ca iepurii pe culcus”, povesteste o batrana, destul de speriata. „Asta-i mania Domnului.

Om vedea ce-o mai fi”, se consoleaza singura, facandu-si probleme, in acelasi timp, ca „au venit ieri cei de la televiziune si m-au filmat imbracata de casa. Nici n-am avut timp sa ma schimb si eu totusi”.Ca doi curcani falosi, dar politicosi, cei doi politisti comunitari ne-au insotit in plimbarea de-a lungul malului lacului.

Am aflat astfel ca nivelul apei scade cu un centimetru pe ora si ca localnicii de pe strada cu probleme nu au depus nici cel mai mic efort pentru a-i ajuta pe cei de la primarie sa instaleze sacii cu nisip, in vreme ce seara, la carciuma de pe strada, „chiar se face coada. Lumea-si inunda amarul in bautura”.

Tot luni, dupa-amiaza, doua masini ale brigazii de pompieri au ajutat la evacuarea apei din pivnitele celor mai afectati. Intr-o pauza, cativa pompieri au prins si ei unditele de coada si au dat, fara noroc, la peste. La podul de peste raul Colentina, lumea venea parca in pelerinaj. Se stransesera cateva zeci de persoane, care cascau gura la caderile de apa.

Si pentru ca tot s-a spus ca apele revarsate au adus mult peste din crescatoriile aflate in amonte, amatorii amortisera cu juvelnicele in mana. Dar pestele nu s-a aratat…

OSTROVENI NOROCOSI. Si lacul Fundeni a trecut de maluri, cei mai afectati fiind locuitorii Ostrovului, mica insula aflata in mijlocul apei si racordata la civilizatie printr-un podet de beton. Apele au trecut peste digul de beton al insulei in cateva locuri, dar calamitatea s-a produs in timpul zilei, asa ca nimeni nu a patit nimic.

Ostrovenii cred ca au avut noroc. Apa a intrat doar in curti, dar nu s-a atins de case. Catorva le-au murit pasarile din curte, altora li s-au stricat legumele, cainii au trebuit urcati pe acoperisuri, porcii dusi in locurile mai inalte din gospodarii. De suferit au avut si strazile nisipoase. Locuitorii sunt obisnuiti cu noroaiele imense. Apar la fiecare ploaie.

Autoritatile au intervenit prompt, cu motopompe. Nici aici localnicii (exceptie facand cei direct afectati) nu au pus umarul. Au preferat sa se stranga pe ulitele din centru, ca sa dezbata in fata unui pahar cu bere „nenorocirea asta, a inundatiilor”. Unii chiar dadeau linistiti la peste de pe faleza inundata.

Una peste alta, s-a ales ceva bun si din problema asta cu umflarea lacului: oamenii au mai dat ochii cu reprezentantii autoritatilor si au folosit inundatiile ca pe un nou prilej sa se planga in fata edililor pentru toate grijile pe care le au in viata: ca n-au canalizare, ca strazile nu sunt pavate, ca podul de la intrarea pe insula sta sa cada. (Roxana I. Ancuta, Alexandru Nastase)

10 LEI/KG DE PESTE AMETIT
Locuitorii comunei Pantelimon au pus-o, zilele acestea, de o afacere pe cinste. Sute de localnici si-au scos unditele din debara si au mers la pescuit. Profitul nu a intarziat sa apara. Ametiti de curentii de pe fundul lacului, pestii se refugiasera la suprafata, unde apa nu era atat de saraca in oxigen. Prada usoara pentru unditele si plasele pescarilor.

Sute de pesti, si inca dintre cei mai mari, au poposit astfel pe mal. Pretul unui peste? 10 lei kilogramul. Cine dorea mai multi putea sa se tocmeasca, pescarii-negustori fiind dispusi sa lase la pret. Nimeni nu si-a pus problema daca pestii sunt in regula si pot fi consumati fara probleme.

de Laura Toma, Radu Crivat

Jurnalul National, 28 sep 2005

Reportaj special pentru edilii orasului Buzau

Expresia „omul sfinţeşte locul” îşi găseşte pe deplin justificarea în localitatea ilfoveană Chiajna, de la marginea Bucureştiului. Iniţial, am privit cu suspiciune această deplasare, crezînd că adversarul şi localitatea nu sînt de nasul Gloriei Buzău. Dar ceea ce a reuşit să facă pentru sport primăria de aici, ne-a lăsat pe noi, buzoienii, cu gura căscată. Primarul Mircea Minea este un mare iubitor al sportului, în tinereţe jucînd fotbal la Steaua, dar şi un manager desăvîrşit. „Am vizitat Anglia şi fiecare orăşel avea baze sportive de vis pentru noi, românii. Atunci m-am ambiţionat să fac şi eu acasă, în România, aşa ceva”. Şi omul a purces la treabă. În numai doi ani, exclusiv pe banii primăriei, la care se adaugă evident munca şi priceperea gospodarilor din primărie, la Chiajna s-a ridicat un complex sportiv ca în Occident. Pe fostul teren comunal s-a amenajat acum un stadion cu tribune din ciment, evident dotate cu scaune de plastic. Pe o latură s-a inaugurat şi un teren de minifotbal sintetic, de asemenea cu tribună, şi ea cu scaune. Sediul clubului şi sala de sport sînt de lux Dar piesele de rezistenţă le reprezintă sala de sport şi sediul clubului, ambele cum rar găseşti în România. Sala de sport, cu o capacitate nu foarte mare, străluceşte şi la propriu şi la figurat. Construită după un proiect modern este la exterior îmbrăcată în termopan. O latură este paralelă cu marginea terenului de fotbal, iar de la etaj poţi vedea meciul din faţa termopanelor ca-n lojă la Ghencea, ferit de ger, iarna, şi de caniculă, vara. Are grupuri sanitare pe ambele părţi, sală de forţă, cabinete metodice, centrală proprie, cîte patru calorifere pe fiecare latură a sălii. Totul nou şi cu mult bun gust. „Sîntem în discuţii cu investitori privaţi interesaţi de sport pentru a înfiinţa echipe de handbal şi baschet. Noi le punem sala gratis la dispoziţie cu obligaţia de a purta numele Concordia Chiajna. Cum în Bucureşti nu sînt săli ca aceasta am fost contactaţi şi de Steaua ca să joace aici cu echipele de volei şi handbal”, ne-a spus primarul. Sediul clubului de fotbal este şi el deosebit. Vestiarele, camerele cantonamentului, birourile angajaţilor, sala de conferinţe, bucătăria, magazia, diferite alte camere şi oficii, toate sînt noi şi cochete. Plimbîndu-te pe vastele culoare ale sediului clubului şi ale sălii de sport uiţi că eşti în România. Teren sintetic cu nocturnă Stînd de vorbă cu primarul am aflat alte lucruri interesante. Clubul mai are o locaţie, „La Roşu”, cum îi spun localnicii, în alt colţ al comunei. Acolo se află un hotel unde sînt cazaţi jucătorii, condiţiile fiind de asemenea la superlativ, dar şi un teren sintetic de mărimea unuia normal, cu gazon, dotat cu instalaţie de nocturnă, plus alte trei terenuri mai mici, tot sintetice. În Chiajna mai există o sală de sport, făcută în perioada guvernului Năstase după pariul celor 400 de săli de sport. Proiecte ambiţioase Proiectele pentru acest an sînt la fel de ambiţioase. Acoperirea tribunelor stadionului, dotarea cu instalaţie de nocturnă, un bazin de dimensiuni olimpice, saună, încă o parcare, un hotel pentru echipele oaspete… şi de aici am pierdut firul spuselor primarului care-mi arăta noile lucrări, unele deja începute. Cînd mi-am revenit, am întrebat şi cît au costat toate acestea. „56 de  miliarde pînă în prezent. Dar nu sînt toţi banii noştri. Am accesat toate fondurile europene posibile, plus cîteva credite la bănci”. Pentru că la noi, la Buzău, se discută despre cîţi bani se merită să bage primăria în Gloria, l-am întrebat şi cît e decontul pe un an numai cu echipa de fotbal. „10 miliarde minim! Dar dacă promovăm în B vom mări evident suma”. Cu siguranţă, în curînd, veţi auzi cel puţin în sport pomenit şi numele de Chiajna, iar cei care nu cred în aceste realizări sînt invitaţi la faţa locului.

Razboi dintre doua familii din Chiajna

O persoana a fost impuscata cu un pistol cu gaze si o alta ranita cu sabia, marti seara, într-o disputa care a avut loc între doua familii din localitatea ilfoveana Chiajna. Potrivit politistilor, ranile ambelor victime sunt superficiale, cei doi tineri fiind „atinsi“ de arme in umeri. Nu este clar, deocamdata, din ce cauza a pornit conflictul, cercetarile fiind in plina desfasurare. Cert este ca familiile Iordan si Constantin nu se afla la primul conflict. Potrivit politistilor, chiar si in noaptea de Pasti, copiii celor doua familii s-au certat, insa scandalul nu a degenerat in bataie. Insa marti seara, s-a ajuns la sabii si pistoale. Se pare ca incaierarea a inceput intre Nicolae Alexandru Iordan, de 24 de ani, si Iulian Constantin, de 22 de ani. Daca initial spiritele au fost calmate de politistii ilfoveni, care au intervenit prompt si i-au luat la sediul IPJ pe cei doi, dupa aproximativ o ora de la acest incident rafuiala a reinceput. De data aceasta, un membru al familiei Contantin l-a lovit cu o sabie in umar pe Liviu Iordan, de 22 de ani. Razbunarea rivalilor a fost cel putin pe masura: au spart geamurile casei familiei Constantin cu pietrele. Totodata, au lovit si autoturismul, care a ramas si fara parbriz. In tot conflictul, Alexandru Iordan a scos un pistol cu gaze si a tras, unul dintre gloante lovindu-l pe unul dintre copiii familiei Constantin in umar. Cei doi tineri raniti au fost transportati la spital, unde le-au fost acordate ingrijiri medicale, dupa care au fost lasati sa plece acasa. Politistii au intervenit in forta si au reusit aplanarea conflictului, iar toti cei implicati au fost audiati, in cursul zilei de ieri. Acestia sunt cercetati pentru ultraj contra bunelor moravuri, loviri si alte violente. Se pare ca acest scandal este mult mai vechi. Surse judiciare spun ca cele doua familii se cearta pentru un teren aflat in litigiu

La Multi Ani 2017 !

– Aho…aho prieteni dragi,
Staţi puţin şi ascultaţi
Mâine anul se-noieşte
www.chiajna.com vă doreşte
Mult belşug şi sănătate
Numai reuşite-n toate
Ce să vă aducă anul?
Norocul să umple carul
Pace şi bucurie
Sănătate şi iubire!

Să vă spun ce vă doresc
Să v-arăt cât vă iubesc.
Vă doresc întâi de toate,
Un an nou cu sănătate,
Voie bună, trai uşor,
Bucurie şi mult spor!

Un an mai bogat in împliniri, mai inalt in aspiraţti si plin de succese.
Noul an sa va fie presarat cu realizari remarcabile, impliniri,fericire si nu in ultimul rand sanatate!

La multi ani!

Al doilea proiect pe logistica anuntat în 2016: Lidl extinde cu un hectar centrul din Chiajna

Discounterul german Lidl, prezent pe piaţa locală cu aproape 200 de magazine, va extinde cu un hectar (10.000 de metri pătraţi) depozitul companiei din Chiajna, de lângă Bucureşti. Acesta este al doilea proiect logistic anunţat recent de companie după planul construcţiei celui de-al patrulea centru din România în Lugoj, judeţul Timiş,

În acest moment, Lidl România deţine trei centre logistice, cu o suprafaţă totală de circa 120.000 mp (12 hectare), situate în Chiajna (lângă Bucureşti), Nedelea (lângă Ploieşti) şi Iernut (lângă Târgu-Mureş).

„În plus, am început construcţia pentru cel de-al patrulea centru logistic în zona Lugoj, judeţul Timiş. Situat pe Strada Timişoarei, în Lugoj, noul sediu regional are o suprafaţă totală a terenului de 140.000 mp (14 hectare), dintre care 45.000 mp (4,5 hectare)  va fi suprafaţa construită“, spun reprezentanţii Lidl Romania. Autor: Cristina Rosca

Primarul Mircea Minea a promis ca va ridica un bazin de înot în Chiajna


Printre invitații de onoare la Gala Natației, prilejuită de aniversarea a 85 de ani de existență a Federației Române de Natație și Pentatlon Modern (FRNPM), s-a aflat și primarul localității ilfovene Chiajna, Mircea Minea. Acesta a efectuat premierea unor antrenori și sportivi, primind la rândul său o plachetă din partea campioanei olimpice la înot, actualmente președinte al FRNPM, Camelia Potec.

Mircea Minea a mulțumit pentru invitația ce i-a fost făcută, declarând că este onorat să se afle alături de cei care au scris istorie în natația românească și mondială. Totodată, primarul din Chiajna a promis că va ridica acolo, cât mai curând, un bazin de înot.

Organizată în Sala Paris de la Militari Residence BallRoom, Gala Natației a debutat prin proiectarea unui film realizat de antrenorul constănțean Octavian Tileagă, prin care s-au punctat principalele momente din istoria de 85 de ani a acestui sport în țara noastră, aducându-se un omagiu celor care au marcat-o prin reușitele lor în competițiile internaționale (Jocurile Olimpice, Campionate Mondiale și Europene).

În atribuirea premiilor, FRNPM i-a inclus pe sportivi și antrenori în ”Tribuna de Onoare a Natației și Pentatlonului Modern din România” (TONPMR). ”Acest act, aprobat de către Biroul Federal al FRNPM, presupune, conform performanțelor sportive, stratificarea valorilor în nouă clase distincte, cu sistem de promovare-retrogradare. În primul val de figuri introduse în TONPMR se află 42 de sportivi și 15 antrenori. În clasa I se regăsesc cele două campioane olimpice Diana Mocanu și Camelia Potec, la categoria sportivi, iar la antrenori, în clasa corespunzătoare, se află Laura Sachelarie, respectiv Doina Sava”, se arată pe site-ul oficial al Federației Române de Natație și Pentatlon Modern.

Pe lângă primarul din Chiajna, printre invitații de marcă s-au aflat Gabriela Szabo, campioană olimpică la atletism și fost ministru al tineretului și sportului, Alina Dumitru, campioană olimpică la judo, Florin Mișcă, secretar general adjunct al Comitetului Olimpic și Sportiv Român, Carmen Tocală, secretar de stat în Ministerul Tineretului și Sportului, Helmuth Duckadam, portarul echipei de fotbal Steaua București care s-a remarcat în finala Cupei Campionilor Europeni din 1986, Liviu Răducanu, președintele Federației Române de Polo, Norris Măgeanu, președintele Federației Române de Automobilism Sportiv și jurnalistul sportiv Ovidiu Ioanițoaia.

Piata terenurilor din preajma Bucurestiului, in crestere puternica

Dupa scumpirea apartamentelor Luni 02 August 2004

Mai toate maidanele de la marginea Bucurestiului sau din satele din apropiere au ajuns sa poarte panouri imense prin care se anunta ca respectivele terenuri sunt de vanzare. Pentru curajosii care apeleaza numerele de telefon de pe panouri preturile cerute din prima suflare trec de 10 euro pe metru patrat iar in cazul in care in preajma exista si doua-trei vile (cartier de vile, potrivit standardelor agentiilor imobiliare) preturile bat lejer la cateva zeci de euro.         Proprietarii terenurilor scoase la vanzare (care in cele mai multe cazuri dupa ce le-au redobandit s-au multumit „sa cultive” pe ele ciulini si balarii) isi fac deja calcule cu sute de mii de euro si viseaza ca pe pamanturile lor vor rasari cartiere de vile precum cele din filmele americane. Tot visand, ei se gandesc frecvent sa mai ceara doi-trei euro in plus, asa ca metrul patrat pe terenul lor ajunge sa coste cat valora acum un an terenul din cartierele semicentrale ale Bucurestiului.
Zvonurile urca preturile
Orice zvon privind introducerea vreunei utilitati oarecare (gaz, apa rece sau canalizare) dubleaza si el preturile. In fericirea generala, toata lumea este de acord ca la explozia preturilor de acum s-a ajuns ca urmare a scumpirii rapide a preturilor apartamentelor din Bucuresti. Cum un apartament cu doua sau trei camere intr-un cartier nu prea central a ajuns sa coste cam cat o casa pe pamant, doritorii de locuinte s-au indreptat spre aceasta ultima solutie si au inceput sa-si cumpere teren.         Primele zone de cautare au fost cele relativ apropiate de centrul Capitalei, adica cele dintre Bucuresti si linia de centura. Dupa ce ani in sir zona Rosu-Dudu-Chiajna abunda de campuri goale, cumpa-ratorii stramband din nas la gandul gropii de gunoi din apropiere, acum metrul patrat de teren a ajuns sa coste intre 17 euro (pentru suprafete mai mari de 5.000 de metri) si 45-50 de euro pe metru patrat pentru parcele mici, cu deschidere la lac sau la padure. In primavara aceleasi terenuri se vindeau cu preturi cuprinse intre 10 si 15 euro pe metru patrat iar anul trecut cu 4-10 euro pe metru patrat. Intr-un periplu prin aceste zo-ne am constatat ca furia achizitiilor de terenuri a trecut de Chiajna, peste linia de centura, Dragomirestiul incepand si el sa fie cautat de catre        „vanatorii” agentiilor. Terenurile care in toamna anului trecut costau sub un dolar pe metru patrat se vand in prezent cu 5 euro pe metru pentru parcelele mari sau chiar 10 euro pentru parcelele mai mici.         Zvonul ca in Prelungirea Ghencea vor ajunge curand gazele a triplat si aici pretul terenurilor. De la 10-12 dolari pe metru anul trecut (cu o oferta mult mai mare decat cererea) pretul a urcat la 20-25 euro in primavara si la 28-50 euro pe metru in prezent. Parcelele de peste 10.000 de metri (care anul trecut se vindeau cu doi-trei dolari pe metru) costa acum cel putin 10-13 euro pe metru.         In Otopeni pretul pentru parcele mari sau pentru terenurile din planul II este de 10-15 euro pe metru iar pentru parcele mai mici, in zone construite, 15-20 euro pe metru. In preajma aeroportului pretul poate creste chiar si de trei ori. La Balotesti, Saftica si Ciolpani pretul oscileaza intre 3 si 10 euro, in functie de dimensiunea parcelei, distanta fata de Bucuresti si existenta utilitatilor. Preturi ceva mai mici se inregistreaza in partea de sud a Bucurestiului. Astfel, la Magurele pretul mediu este de 2-3 euro pe metru patrat (existand si exceptii, la 10 euro) iar pe Alexandriei pretul variaza intre 6 si 10 euro pe metru patrat (sau 2-3 euro pentru parcelele foarte mari).
Un articol de Daniel Popa

Premiera

George Parvan

Steaua va juca, pentru prima oara, in afara Capitalei. Toate starurile formatiei „ros-albastre” vor ajunge zi de zi in comuna situata in partea de vest a Bucurestiului. Chiajna, aflata la noua kilometri de centrul Capitalei, insa, practic, invecinata cu o parte a cartierului bucurestean Militari, este compusa din trei sate: Rosu, Dudu si… Chiajna, si numara, dupa spusele primarului Minea Mircea, 15.000 de suflete, si cam tot atatea „focuri”. In Chiajna s-a construit un complex sportiv, format dintr-o sala cu 1.500 de locuri si un stadion (cu terenurile de antrenament aferente) care poate gazdui 3.000 de spectatori. Sala fiind lipita de stadion, exista si opt camere cu doua sau trei locuri, la etaj. In aceeasi incinta se afla si bucataria, iar alaturat, un mic restaurant. Miercuri, jucatorii pregatiti de Radu Voina si Nicu Munteanu au ajuns pentru prima oara in noul lor loc de munca. „Are aer conditionat, e curat, avem vestiare bune, sper ca spectatorii sa umple sala la refuz”, a declarat Voina, fost campion mondial si ex-selectioner al nationalei masculine de handbal a Romaniei. In satul Rosu, la trei kilometri distanta, mai exista un stadion cu gazon artificial si o sala cu 200 de locuri.


Ambele complexuri sportive au costat, conform primarului, patru milioane de euro si au fost construite in doi ani, intre 2005 si 2007. Constantin Cazazu, sponsorul celor de la CSA Steaua, si George Boroi, comandantul clubului din bulevardul Ghencea, pe de o parte, primarul Mircea Minea, de cealalta parte, sunt cei care au parafat o intelegere conform careia Steaua va disputa meciuri din campionatul intern si din cupele europene la Chiajna. In timp, se va construi un hotel de 100 de locuri, astfel incat stelistii sa nu mai faca naveta.

Intreruperi programate in alimentarea cu energie electrica

Intreruperi programate în alimentarea cu energie electrica

Enel Distribuţie Muntenia S.A. anunţă că, urmare a lucrărilor planificate de revizii, reparaţii şi modernizări în reţeaua de distribuţie, alimentarea cu energie electrică va fi întreruptă în zonele şi în intervalele orare precizate mai jos:

 Luni, 03.10.2016
 În municipiul Bucuresti
Între orele 08:00 – 16:00,  în următoarele zone:
• str. Aron Cotruș;
• aleea Snagov;
 Între orele 09:00 – 16:00,  în următoarele zone:
• str. Feleacu, nr. 14;
Între orele 09:00 – 17:00,  în următoarele zone:
• str. Pridvorului nr 62, Calea Vacaresti 356-358;
Între orele 12:00 – 15:00,  în următoarele zone:
• perimetrul cuprins între Şoseaua Ştefan cel Mare, strada Polona, strada Ion Bogdan, calea Dorobanti, inclusiv zona din spatele blocurilor;
În judeţul Ilfov
 Între orele 08:00 – 15:00, în următoarele zone:
• localitatea Voluntari, str. Camil Petrescu;
Între orele 09:00 – 17:00, în următoarele zone:
• localitatea Domnesti, sos. Bucuresti – Domnesti, str. Tudor Vladimirescu, Principala şi străzile adiacente, Zona Statia Electrica;
• localitatea Chiajna, str. Rezervelor, Tineretului, Apeductului, Orhideelor, Gladiolelor şi străzile adiacente;
• localitatea Clinceni, sos. Bucuresti – Domnesti – Zona Statia Electrica, Putul Olteni, str. Mare, Loc. Camp Prodal şi străzile adiacente;
În judeţul Giurgiu
Între orele 09:00 – 16:00, în următoarele zone:
• localitatea Milcovatu, str. Mereni, Postei şi şos Gaiesti;
Între orele 09:00 – 17:00, în următoarele zone:
• localitatea Greaca Balta;
Marți, 04.10.2016
 În municipiul Bucuresti
Între orele 08:00 – 16:00,  în următoarele zone:
• strada Glinka Mihail;
• strada David Emanuel;
• strada Polonă;
Între orele 09:00 – 17:00,  în următoarele zone:
• calea Giuleşti nr.44 bl.7;
• str. Margeanului cu străzile laterale;
În judeţul Ilfov
 Între orele 09:00 – 17:00, în următoarele zone:
• localitatea Chiajna, str. Rezervelor, Tineretului, Apeductului, Orhideelor, Gladiolelor şi străzile adiacente;
• localitatea Magurele, Zona Dumitrana, Pruni în totalitate;
 În judeţul Giurgiu
Între orele 09:00 – 14:00, în următoarele zone:
• localitatea Mihailesti cartierul Tufa si satul Popesti, Loc Mihailesti cartier Tufa cu strazi afectate Chirculesti Morii, Viilor, sos. Principala Salciei si satul Popesti;
Între orele 09:00 – 17:00, în următoarele zone:
• localitatea Greaca Balta;
Miercuri, 05.10.2016
 În municipiul Bucuresti
Între orele 09:00 – 17:00,  în următoarele zone:
• calea Giuleşti nr.44 bl.7;
În judeţul Ilfov
Între orele 08:00 – 15:00, în următoarele zone:
• localitatea Dobroesti, str. Copacul cu Flori, str. Craitelor, str. Lalelelor, str. Orhideelor, str. Magnoliilor, str. Bujorilor, str.



Crinilor, str. Ghioceilor, str. Nuferilor, aleea Lacului, str. Trandafirilor, sos. Dobroiesti – Fundeni, str. Panselelor, str. Narciselor;

Între orele 09:00 – 17:00, în următoarele zone:
• localitatea Gruiu, satul Lipia, str. Malu Rosu, str Intrarea Dumbravei, str. Lujerului şi străzile adiacente;
• localitatea Chiajna, str. Rezervelor, Tineretului, Apeductului, Orhideelor, Gladiolelor şi străzile adiacente;
• localitatea Ciolpani, satul Izvorani, str. Nicolae Grigorescu, str Mihai Eminescu, str Vintila Bratianu, sos. Pacii, str. Gradinarilor, str. Maresal Averescu şi străzile adiacente;
• localitatea Nuci, satul Suditi, satul Merii Petchi, satul Nuci, sos.Calea Bucuresti, str. Brazilor, str. Narciselor, str. Crinilor, str. Rozmarin, str. Lalelelor, str. Pinului, str. Teiului, str. Trandafirilor, str. Macesului şi străzile adiacente;
În judeţul Giurgiu
Între orele 09:00 – 17:00, în următoarele zone:
• localitatea Greaca Balta;
Joi, 06.10.2016
 În municipiul Bucuresti
Între orele 09:00 – 17:00,  în următoarele zone:
• calea Giuleşti nr.44 bl.7;
În judeţul Ilfov
Între orele 09:00 – 17:00, în următoarele zone:
• localitatea Otopeni, str. Drumul Odaii şi străzile adiacente de la intersectia cu str. Ion Creanga până la DN 2;
• localitatea Măgurele, Zona Dumitrana, Pruni în totalitate;
• localitatea Chiajna, str. Rezervelor, Tineretului, Apeductului, Orhideelor, Gladiolelor şi străzile adiacente;
• localitatea Ciolpani, satul Izvorani, str. Jandarmeriei, str. Mihai Eminescu şi străzile adiacente;
În judeţul Giurgiu
Între orele 09:00 – 17:00, în următoarele zone:
• localitatea Greaca Balta;
Vineri, 07.10.2016
 În judeţul Ilfov
Între orele 09:00 – 17:00, în următoarele zone:
• localitatea Chiajna, str. Rezervelor, Tineretului, Apeductului, Orhideelor, Gladiolelor intrarea Nicolae Iorga, Luceafarului, locuinte Neagu Mrcela şi străzile adiacente;
• localitatea Găneasa, satul Moara Domnească, Firma Ferma Pomicola Moara Domneasca şi Statiunea Belciugatele;
• localitatea Chiajna, str. Rezervelor, Tineretului, Apeductului, Orhideelor, Gladiolelor şi străzile adiacente;
În judeţul Giurgiu
Între orele 09:00 – 17:00, în următoarele zone:
• localitatea Greaca Balta;

Comuna Chiajna se pregateste pentru intrarea în Uniunea Europeana


   Stimate domnule primar Mircea Minea, sunteti la al treilea mandat electoral. Care este secretul acestei longevitati?
– Unul dintre elementele esentiale care au determinat, practic, obtinerea încrederii electoratului l-a constituit prezentarea unui program liberal ce a avut drept principale puncte garantarea dreptului de proprietate, realizarea unor investitii importante la nivelul comunei. Electoratul si-a dorit o administratie liberala activa. Câstigarea încrederii cetatenilor în programul pe care l-am propus a avut ca punct forte, ca sa spun asa, obiectivul de a transforma administratia comunei într-o administratie transparenta, prietenoasa, deschisa catre nevoile cetatenilor si cu un profund respect pentru cheltuirea banilor publici. Fara falsa modestie, secretul longevitatii mele în functia de primar se datoreaza seriozitatii în munca, îndeplinirii promisiunilor electorale si îmbunatatirii conditiilor de viata pentru locuitorii comunei Chiajna.
Sunteti cunoscut ca un primar cu o mare deschidere catre dialog. Ce solutii ati adoptat în dezvoltarea relatiilor cu comunitatea locala si care sunt cele mai frecvente doleante ale cetatenilor?
– Pentru dezvoltarea relatiilor cu comunitatea locala sunt convocate periodic adunari populare în care se dezbat probleme legate de strategia de dezvoltare economica si sociala a comunei, privind modernizarea infrastructurii prin refacerea drumurilor si strazilor, reluarea transportului de calatori cu RATB, canalizarea si alimentarea cu apa, amenajarea unor baze sportive si de agrement si multe altele.
Multi bucuresteni se retrag spre zonele limitrofe ale capitalei, comuna Chiajna fiind una dintre preferate. În acest sens, ce le puteti spune despre planurile generale, zonale si de detaliu (PUG, PUZ si PUD)?
– Faptul ca, în ultimii ani, multe societati comerciale si-au dezvoltat activitatea pe raza comunei, construind sedii reprezentative si, în paralel, foarte multe vile particulare, care mai de care mai frumoase din punct de vedere arhitectural, este benefic pentru ridicarea nivelului comunei si un exemplu pentru localnici, care si ei, prin vânzarea de terenuri, si-au ridicat nivelul de trai. Vedeti o simbioza care ridica, pe total, nivelul existential, dar si de exigenta al comunei Chiajna. La nivel de Primarie, pentru dezvoltarea judicioasa a comunei a fost elaborat PUG, care este în favoarea cetateanului, majoritatea terenurilor fiind trecute, acum, în intravilanul localitatii. Astfel, în viitorul apropiat, comuna Chiajna va deveni o zona în plina dezvoltare care se va plia pe normele europene si se va integra în metropola Bucuresti.
Având în vedere ca prioritatile de dezvoltare sunt destul de acute, sunteti multumit de bugetul alocat primariei Chiajna si, concret, care sunt relatiile cu administratia Consiliului Judetean Ilfov?
– Nu putem fi multumiti de bugetul alocat Primariei, acesta fiind mic în comparatie cu nevoile comunei, în acest moment, dar relatiile cu Administratia Consiliului Judetean Ilfov sunt favorabile. Prin aportul propriu si alaturi de Consiliul Local am cautat sa atragem investitori, pentru realizarea si promovarea unor proiecte eligibile. Este esential ca noi, administratie locala, sa punem accentul pe atragerea de fonduri extrabugetare, deoarece bugetul local alocat nu poate acoperi decât o mica parte din costul investitiilor si orice suma trebuie cheltuita rational.
În încheiere, va rugam sa ne prezentati câteva planuri de investitii si dezvoltare pe termen mediu si pe termen lung.
– Aderarea la Uniunea Europeana presupune existenta unor parametri esentiali (nu vor mai exista locuinte fara alimentare cu apa si canalizare, nu vor mai exista strazi neasfaltate). De asemenea, aderarea presupune existenta, la nivel local, a unor scoli, policlinici, sali de sport, practic, un sistem întreg de asistenta sociala complex, derulat dupa programele europene. Concretizând raspunsul la aceasta întrebare, pot sa spun ca principalele puncte în dezvoltarea comunei, în functie de proiectele pe care le vom promova, sunt: sistemele de canalizare si alimentare cu apa, finalizarea salilor de sport în Rosu si Chiajna, reamenajarea drumurilor, construirea unei policlinici moderne si dezvoltarea zonei economice. Sunt multe lucruri de facut dar, prin perseverenta, transparenta si multa munca, vom reusi sa solutionam toate problemele existente si sa punem în practica toate programele propuse si sa dovedim realmente ca Primaria Chiajna, prin edilii sai, poate fi un partener viabil si de încredere, capabil sa participe constructiv la proiectele desfasurate de institutiile Uniunii Europene.
Geo BELDIMAN – Revista Business Press – Januarie 2006

Ştefan Luchian – Sălciile de la Chiajna, Muzeul Naţional de Artă din Cluj

Ştefan Luchian - Sălciile de la Chiajna, Muzeul Naţional de Artă din Cluj
Ştefan Luchian - Sălciile de la Chiajna, Muzeul Naţional de Artă din Cluj
Ştefan Luchian - Sălciile de la Chiajna, Muzeul Naţional de Artă din Cluj
Ştefan Luchian – Sălciile de la Chiajna, Muzeul Naţional de Artă din Cluj

Rompetrol Downstream

Rompetrol Downstream a deschis cea de-a 250-a benzinarie din reteaua sa. Situata  in apropierea Bucurestiului, la Chiajna, noua investitie se ridica la  aproximativ 1,5 milioane de dolari si creeaza 17 noi locuri de munca.  Investitiile totale pentru cele 250 de statii se ridica la 150 de milioane de  dolari. “Cresterea retelei de distributie a carburantilor contribuie  semnificativ la sporirea notorietatii brandului Rompetrol in Bucuresti si in  tara. in prezent avem 11 statii in Capitala…
Wall-Street, 15 Septembrie 2006

UN PRIMAR DE NOTA 10!

În apropierea imediata a Bucurestiului, în partea de N-V, se afla comuna Chiajna. Formata din trei sate „care se tin totuna“ (vorba lui Ion Creanga):  Rosu, Dudu si Chiajna, comuna se  extinde pe zi ce trece. Se considera ca denumirea comunei vine de la Doamna Chiajna, sotia  domnitorului tarrii Românesti  Mircea Ciobanul, fiica si nepoata lui, precursoare a feminismului de care sunt legate ctitorirea a numeroase asezaminte  religioase si înfiintarea, în  1552, la Câmpulung, a uneia dintre cele mai vechi scoli  românesti. Grupul Scolar din satul  Rotu îi poarta numele acestei  doamne ce vine din istoria neamului, iar la jumatatea  lunii noiembrie, în organizarea autoritatilor locale, se  serbeaza Ziua Doamnei Chiajna, cu depuneri de flori la  statuia realizata de sculptorul Nicolae Popa.

Comuna se extinde pe zi ce trece. În fruntea ei (la al treilea mandat  consecutiv!), se afla primarul Mircea Minea. ai daca chejnenii, despre care se  spune ca, bulgari fiind, chibzuiesc îndelung înainte de a  lua o decizie, l-au ales pentru a treia oara, înseamna ca merita!
Nu-i deloc uaor sa fii primar  într-o comuna în plina dezvoltare,  cum e Chiajna. La o populatie de aproape 15.000 de  locuitori, ponderea activitatilor o detin  afacerile, investitiile si munca  în industrie. Cei care au detinut suprafete  mai mari de teren au ales sa-l vânda,  iar, data fiind pozitia favorabila fata de Bucuresti, comuna arata acum ca un cartier rezidential.
S-a construit si se construieste  mult în Chiajna, iar casele dispun de facilitatile unui  sat european: gaze, canalizare (lucrarea se afla în  stadiul de finalizare, mai sunt de îndeplinit niste  formalitati legate de concesionarea retelei),  telefon, internet, retea de drumuri publice în plin  proces de modernizare si reabilitare.

Nascut în zodia Balantei, Mircea  Minea e un om echilibrat, dar exigent cu sine si cu  ceilalti! Foarte exigent când e  vorba de curatenie, ordine si  disciplina, considera ca acestea sunt atribute esentiale si  reprezentative pentru comuna si oamenii sai. Aspectul primariei,  dar si al comunei confirma acest  lucru. Primaria-i moderna, cu dotari si spatii functionale,  personal calificat si competent si,  lucrul cel mai important, cu acces si transparenta pentru cetateni.
„În slujba cetateanului“ nu reprezinta numai o lozinca pe care o poti  vedea în primarie mai peste tot (la intrare, în biroul  primarului, la ghiseele functionarilor),  ci sunt cuvinte care îsi gasesc  sensul în activitatea edilului de la Chiajna.

Comunitatea are problemele ei, în general, si tineretul si problemele lui, în  special, sunt prioritatii pe lista acestuia. În comuna se afla un grup scolar cu  clasele I-XII, o scoala generala (amândoua având incluse  si sectii cu grupe de  prescolari), doua dispensare  si trei biserici, una dintre ele aflându-se în faza finala de constructie.

Conditiile din scoli sunt excelente, dotarile cu materiale de calitate, aspect  stimulant pentru copii si favorizant unei educatii la standarde europene:  cladiri bine întretinute având încalzire centrala, apa curenta, mobilier nou,  calculatoare. Toate acestea realizându-se exclusiv din bugetul local!

Cu ce realizari se mai mândreste dl primar? Cu un club sportiv, doua sali de  sport, dintre care una e polivalenta, având capacitatea de 1.500 de locuri,  teren cu gazon artificial si nocturna. Unii ar zice (cârcotasii, sic!) ca e prea  frumos ca sa fie adevarat!  si totusi este! Cum reuseste? Ziua de lucru a  domnului Minea începe dimineaaa devreme si se termina seara târziu.

Primarului îi place performanta si o încurajeaza: îi premiaza pe elevii silitori  la învataturt, pe sportivii care obtin rezultate deosebite, promoveaza competitia. Are  si o deviza preferata: „Goarna cânta pentru numarul 1“. Le  pretinde arta celor din jur, dar si domnia sa vrea sa fie numarul 1 în tot ceea  ce face.

Primar modern în vremuri moderne! A calatorit mult  si din locurile pe cale le-a vazut a învatat sa ofere, dar sa si pretinda, într-un cuvânt – sa fie manager.  Pentru ca un primar asta trebuie sa fie în primul rând, managerul comunei, el  trebuie sa gestioneze cu responsabilitate fondurile existente. Consiliul Local a  accesat si derulat proiecte cu finantare europeana sau de la Guvern; bineînteles  ca acestea au fost posibile în primul rând gratie implicirii cu responsabilitate  si perseverenta a edilului comunei.

Nemultumiri are, ca orice om, legate de birocratia care de cele mai multe ori  complica si îngreuneaza lucrurile, amâna punerea în practica a proiectelor, dar  legea-i lege si trebuie respectata.

În ceea ce priveste proiectele si intentiile de perspectiva, dl Minea vorbeste  despre modernizarea întregii retele de drumuri care au infrastructura si  extinderea retelei de canalizare. De asemenea, se are în vedere  si un parteneriat cu Primaria Capitalei pentru amenajarea unei gradini zoologice.  Desigur, vor fi si altele, dar, fiind un om de actiune, prefera sa lase faptele sa vorbeasca.

Educ. Ileana CÎRSTEA
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 7, 1-15 APRILIE 2007

Vremea Chiajna

Chiajna
cer senin
14.3 ° C
16.7 °
12.8 °
93 %
1kmh
0 %
mar
25 °
mie
27 °
joi
28 °
vin
30 °
sâm
28 °