Text: Carmen Mihalache

Foto: Bogdan Cătălin Cazacioc, Bucharest Housing Stories

 Chiajna de astăzi este percepută de către cei care o locuiesc – deopotrivă localnici și alogenii stabiliți aici, îndeosebi în ultimul deceniu – din ce în ce mai mult ca o „metropolă”, denumire șăgalnică ce trimite însă în modul cel mai serios și profund către un pronunțat aspect și caracter urban.

Modelul tradițional de locuire al Chiajnei din diferite perioade anterioare anului 1990 are încă o identitate certă dată de comunitățile coezive, de casele construite într-o relaţie de coerenţă cu vecinătăţile și cu mediul, ca și de unitatea stilistică a detaliilor lor arhitecturale, de străzile cu o identitate proprie. Acest model a început să fie puternic (și agresiv, am zice) concurat de construcțiile apărute pe teritoriul Chiajnei îndeosebi în perioada 2000 – 2015, cu densitate mare, cu localizări adesea improprii, realizate de cele mai multe ori într-un timp scurt, cu materiale ieftine și fără să fie respectate proporțiile reale, conforme normelor, ale unor spații de locuit, reflectând mai degrabă interesele financiare ale dezvoltatorilor imobiliari de diferite calibre decât modele de locuire coerente.

„E un hibrid, da’ e un hibrid ciudat: nu e nici cal, nici măgar, nici catâr! Pur și simplu e Chiajna. Cu ceva element țărănesc în comportament, în rădăcină, civilizație, cu un element de urban care-i vizibil: străzi asfaltate, canalizări, vile, gaze, internet, tot ce trebuie, nu?“ (Constantin, bărbat, 69 ani, locuitor sat Chiajna)

Chiajna are astăzi o infrastructură edilitară relativ dezvoltată, o economie puternică și diversificată (întreprinderi industriale, servicii, depozite, zone comerciale moderne), funcționând ca o prelungire de facto a orașului.

„Chiajna tinde spre un urbanism general, pe care noi nu vrem să-l propagăm ca idee politică, adică să-l facem oraş. Pentru că nu ne convine, ar fi impozitul mare şi nu ne convine. Stăm în standardul nostru de viaţă care e foarte bun, ţinând cont de investiţiile care au fost făcute. Chiajna, ca putere financiară, ţinând cont de primărie, are bani, deci are din ce să întreţină. Avem echipă, sală de sport, avem stadion… Deci dotările sunt (…)  Evoluţia de viitor este spre un progres mai bun, modern. Modern.“ (Tudor, bărbat, 66 ani, locuitor sat Chiajna

Însă spațiul rural înseamnă și ceea ce comprimă un teritoriu în timp ca atitudini umane față de mediul natural, față de pământ ca sursă de putere materială și spirituală, față de familie și față de semeni. Or, în acest punct, Chiajna veche, omogenă, se definește ca fiind încă rurală. Partea sa nouă, în construcție, este eterogenă și într-un proces de definire aflat deocamdată la debutul său

Text: Carmen Mihalache

Spațiul rural nu se mai suprapune peste spațiul agricol, ca în trecut; structura lui s-a modificat și s-a diversificat, fiind un spațiu periurban influențat progresiv de lumea urbană aflată atât de aproape. Ruralul în sens tradițional nu se mai regăsește nici în ocupațiile tradiționale ale populației, nici în timpul efectiv petrecut în teritoriul rural: parte din localnici trăiesc tot timpul în localitate, alţii petrec aici doar o parte din timp, lucrând în afara localității, iar unii vin aici doar pentru sfârşitul săptămânii.

Text: Carmen Mihalache

„Chiajna are o situaţie puţin diferită, e un amalgam între viziunea orăşenească sau de orăşean a oamenilor care s-au născut aicea, care au trăit în case specifice zonei, dar fiind în apropierea unui centru mare, influenţa a fost foarte puternică. Şi-atuncea modelele de casă sau experienţa pe care a acumulat-o fiecare l-a dus să vrea altceva decât casa pe care omul o moşteneşte sau în care a trăit sau în care s-a născut. Toţi vor altceva.“ (Tiberiu, bărbat, 60 ani, locuitor București

În Chiajna, migraţia tot mai accentuată spre rural (exodul urban temporar sau definitiv, la care se adaugă imigrările din satele mai îndepărtate de București), cu motivaţii multiple, a influențat profilul demografic al localității, a convertit un spațiu eminamente agricol într-un spațiu aproape integral construit și subminează, deocamdată, sistemul tradiţional de locuire local.

Viitorul locativ al Chiajnei se află într-un proces permanent de edificare. Tendința evidentă de modernizare caută o cale de a împăca tradiționalul cu modernul și autenticul cu artificialul, păstrând un echilibru între aspectele rurale și cele urbane și făcând eforturi să respecte limitele acestora de specificitate. Obligată să-și rescrie continuu identitatea, Chiajna locuită nu pare să-și dorească să conserve insulele de locuire rurală încă autentică cu prețul sacrificării ideii de modernitate.

Din punct de vedere arhitectural, casele vechi îşi mențin aspectul și structura oarecum artificial, frâna mijloacelor financiare avute la dispoziție favorizând deocamdată această stare de fapt. Din punct de vedere socio-cultural, însă, atitudinea față de locuire a localnicilor se menține ca una esențialmente rurală, pentru că ruralul nu înseamnă neapărat în momentul de față tradiții moarte, imobilism, peisaj agricol sau idilic, și toate aceste lucruri se văd în procesul locuirii.

Sub presiunea alogenilor, localnicii încearcă să menţină o locuire optim adaptată la mediu, sănătoasă şi durabilă, şi continuitatea unor atribute ale tradiţiei, preluând tot ceea ce oferă confortul modern, dar refugiindu-se într-un trecut sigur. Conştienţi că modalitatea tradiţională de organizare a locuirii şi-a dovedit viabilitatea la timpul ei, nu sunt pregătiţi să renunţe complet la ea, sesizând correct dezavantajele „deruralizării” teritoriului şi pericolele deja prezente ale urbanizării. Pragmatismul tradiţional local în conflict cu modernitatea globalistă va genera cel mai probabil un nou tip de tradiţie a locuirii, proprie zonei, care să continue să funcţioneze chiar şi după pierderea coeziunii comunităţii rurale, aşa cum exista ea până în anul 2000. Și asta întrucât comunităţile tradiţionale au fost întotdeauna capabile de a-şi autoregla mediul construit

Textul are la bază capitolul „Metropola Chiajna. Experiențe ale locuirii într-un spațiu rural periurban” din volumul colectiv „De la stradă la ansambluri rezidenţiale. Opt ipostaze ale locuirii în Bucureştiul contemporan” (Editura Pro Universitaria, Bucureşti 2016) şi web documentarul Bucharest Housing Stories. Atât volumul, cât şi web documentarul, au fost realizate de Asociaţia VIRA în cadrul proiectului „Case Vii. Diversitatea culturală a spaţiilor de locuit din Bucureşti şi împrejurimi” finanțat printr-un Grant oferit de Norvegia, Islanda, Liechtenstein şi Guvernul României în cadrul Programului PA17/RO13 „Promovarea Diversității în Cultură și Artă din cadrul Patrimoniului Cultural European” (parteneri proiect: Asociaţia Mişcarea pentru Acţiune şi Iniţiativă Europeană şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român). Volumul şi web documentarul pot fi accesate gratuit la adresa: www.bucharesthousingstories.ro

Răspunde cu o voce înceată. Îşi argumentează fiecare răspuns. Stabileşte contactul vizual cu interlocutorul. Şi nu driblează. Nu driblează întrebările. Stă în jumătatea lui preferată. Sus. Pentru că are încă ţeluri înalte. Stă pe terenul pe care şi-a lăsat urmele crampoanelor. Dar stă şi lângă acul Singerului ce-i dictează programul zilei.

Temporar. Cât nu-şi pune iscălitura pe alt contract. E fotbalist liber de contract. Actual designer vestimentar. Îşi face antrenamentele fizice pe diferite stadioane sau printr-un parc mai primitor. Cu un preparator fizic ce-i ţine ritmul: 2/4 sau 4/4.

Adrian Cristea are puterea să vorbească despre erori şi gestionarea greşită a unor relaţii sau decizii. Ştie că greşelile recunoscute sunt pe jumătate iertate. Vorbeşte despre cum a driblat munca şi cum niciun adversar n-a reuşit să-l blocheze. Discută despre risipă, oameni nepotriviţi în momentele cheie ale carierei, cauzele căderii fotbalului românesc şi statui. Nu pentru Hagi – viitorul campion -, cum anticipează, ci pentru Ioan Becali.

El e Adrian Cristea. Stă mai mult pe la atelierul său de vestimentaţii de lux de pe strada Alexandru Philippide, colţ cu Polonă. Dar trăieşte fotbalul la prezentul continuu. Aşa arată şi vorbeşte „Prinţul”, la 33 de ani şi aproape 5 luni.

33 de ani şi aproape cinci luni. E vârsta la care… 
La care mă antrenez. Mă antrenez în fiecare zi cu un antrenor personal ca să nu-mi pierd condiţia fizică şi îmi doresc ca de la vară să joc din nou. Timpul trece greu până când îţi găseşti o echipă, dar se scurge şi mai greu dacă stai şi nu faci nimic în timpul ăsta. Din momentul în care se deschide perioada de transferuri, voi fi cu ochii-n patru pentru a-mi găsi o formaţie să joc. Şi eu am nevoie de o echipă, dar cred că şi multe echipe au nevoie de un fotbalist care poate aduce un plus de valoare şi de varietate în jocul unei formaţii de Liga 1.

E mai greu să ştii că te echipezi pentru un antrenament de unul singur sau pentru un meci în care ştii că vei termina partida lovit din cap până-n picioare?
E mai greu să te antrenezi singur, dar trebuie să fii foarte puternic din punct de vedere mental şi să ţi se imprime bine în creier faptul că după ce te vei lăsa de sport… tot sport vei face. Important este să-ţi reconfigurezi mereu traseul în viaţă în funcţie de obstacolele care-ţi apar. Şi să te adaptezi… Asta e viaţa. O continuă luptă pentru adaptare, iar în fotbal lucrul ăsta ţi se transmite de la juniori.

Ai învăţat asta de la juniori? 
Pot să spun că m-a călit viaţa la Poli Iaşi, nu am ars nicio etapă. Am început de la Divizia D, când echipa trebuia să aibă un junior în teren. M-a călit, jucam pe la ţară, pe terenuri denivelate, te mai loveau… Eu mă consider foarte puternic psihic şi sunt nişte etape care m-au oţelit! Am început la Iaşi, am promovat cu Poli în B, apoi în A şi m-a cumpărat Dinamo, dar m-a mai lăsat şase luni la Iaşi.

Cu ce antrenori ai lucrat cel mai bine în carieră? 
Cu Andone, cu Rednic, cu Walter Zenga. Walter a fost un antrenor foarte bun, a avut încredere în mine, îmi oferea libertate în joc. Cu Reghecampf… Şi cu Marius Baciu, la Chiajna, am colaborat foarte bine.

De ce ai plecat de la Chiajna?
N-am mai fost pe aceeaşi lungime de undă, n-a fost chimia bună între mine şi antrenor. Acolo e un aer păgubos, pesimist, se scaldă într-un bazin de mediocritate şi nu vor să-şi depăşească nicicum condiţia! Drept dovadă, după ce ne-am salvat de la retrogradare în ultima etapă, când ne băteam cu Gaz Metan Mediaş, tot nu şi-au fixat alte ţinte mai înalte. Eu am avut un aport considerabil în traseul echipei, având în vedere încrederea pe care mi-au acordat-o antrenorii şi felul în care am reuşit să influenţez jocul. După ce a venit Marius Baciu, un antrenor cu care am colaborat foarte bine, am jucat titular mai mereu. Nu vreau să fac din asta un titlu de glorie, dar când n-am mai jucat titular, echipa a pierdut sau a făcut egal. Poate că lumea va spune că este coincidenţă, dar contează enorm aportul unui fotbalist capabil să facă diferenţa asupra jocului per ansamblu.

Nu mi-ai răspuns. De ce-ai plecat?
După ce am reuşit să ne salvăm de la retrogradare, am crezut că-şi doresc mult mai mult, având în vedere condiţiile de care beneficiază. Au un teren de antrenament modern, sală de forţă, bazin. Dispun de un complex sportiv foarte bun pentru România, luând în calcul şi condiţiile de care beneficiază celelalte echipe. În plus, au o stabilitate financiară… cât de cât. N-a fost locul meu acolo! După ce ne-am salvat, eu mi-am pus bonus pentru performanţă: pentru câştigarea Cupei României, Cupei Ligii, pentru o calificare într-o cupă europeană. Dar ei tot acolo se scaldă! În mediocritate! E un aer care te trage în jos. Antrenorii vin cu o mentalitate de echipă de la ţară, de echipă mică. Aşa percep şi echipa.

„Alexa nu m-a vrut de la primul antrenament. Cu el e puţin riscant pentru Concordia, e un antrenor fără experienţă! Să lupţi la retrogradare e mai greu decât să te lupţi la titlu”

Să înţeleg că te-a dat afară primarul Mircea Minea?
Cu primarul n-am avut vreo discuţie, îl respect, îl apreciez pentru ce a făcut acolo. Dacă analizezi ce a făcut primarul şi te gândeşti că echipa nu participă în cupele europene, iar spectatorii nu cumpără bilete, poţi spune că a făcut asta ca să lase ceva în urmă pentru orgoliul lui şi pentru oamenii de acolo. E de apreciat.

Dacă nu ai avut discuţii cu Minea, înseamnă că antrenorul nu te-a vrut.
Alexa nu m-a vrut de la primul antrenament. Mi-a spus că nu se bazează pe jucătorii cu experienţă. E un antrenor nou, are puterea să dea afară de la echipă pe cine vrea… gândind logic. E un antrenor la o echipă nouă, normal ar fi fost să vezi ce marfă ai la dispoziţie, să-i ţii pe toţi 10 zile pentru a te edifica de potenţialul fiecăruia şi apoi te hotărăşti pe cine te bazezi. Dar antrenorii au această putere când preiau o echipă… să renunţe la tine fără să te analizeze. Cu Alexa e puţin riscant pentru Concordia, e un antrenor fără experienţă, la început de drum. A antrenat doar la Rapid şi Timişoara.
Sa lupţi la retrogradare e mult mai greu decât să te lupţi la campionat. Gândul că ai putea să pici te distruge psihic. Dar eu îmi doresc să se salveze pentru Minea, pentru foştii mei coechipieri.

Banii i-ai recuperat? 
Banii i-am recuperat. Mi-am dat seama că n-am fost pe aceeaşi lungime şi am preferat să plec. Eu am reziliat contractul cu ei după 20 februarie, data limită la care puteam să devin jucător liber. Nu mai avea rost să stau. Mi-era uşor să stau până la vară, să mă antrenez o oră şi să-mi iau salariul, dar n-am vrut să stau unde nu mi-e locul.

35 de lei a plătit Cristea pentru prima minge din copilărie. „Jucam în faţa blocului. Ţara asta are pepinieră mare, dar nimeni nu mai face din plăcere. Mulţi se gândesc direct la beneficii”

50 de lei a fost primul premiu în bani câştigat de Cristea din fotbal. „La un turneu de sală din Moldova, am fost declarat cel mai tehnic jucător”

90 de dolari a fost primul salariu pe care l-a avut Cristea la Poli Iaşi. „Ai mei nu au fost de acord să fac fotbal, dar apoi au fost alături de mine când au realizat că-l practic dintr-o pasiune imensă”

„Eu am cheltuit banii pentru că m-am bucurat şi de viaţă, şi de fotbal. Am dus o viaţă haotică! Eu am făcut totul din talent în fotbal, nu am fost un tip muncitor”. Cele două sfaturi pe care le oferă tinerilor fotbalişti

Aş vrea să te întreb dacă tu crezi că ai fi putut strânge mai mulţi bani de-a lungul carierei? 
Eu am cheltuit banii pentru că m-am bucurat şi de viaţă, şi de fotbal. Banii vin şi se duc. Trebuie să circule! Dar important e să fii puţin mai chibzuit. Acum, la vârsta pe care o am, dacă ar fi să-mi rezum viaţa într-o propoziţie aş spune că am jucat şi fotbal şi am dat tot ce am avut mai bun din mine şi încă pot să dau, dar mi-am trăit şi viaţa la intensitate maximă!

Şi ai simţit vreodată că-ţi găseşti un echilibru între cele două planuri?
Acum nu pot trăi în trecut şi nu mai pot întoarce timpul, ce-am face dacă tot am regreta lucruri? Îmi place să fiu bine ancorat în prezent. Dar ca să-ţi răspund la întrebarea asta, îţi spun că eu am făcut totul din talent în fotbal. Dacă mai şi munceam, poate atingeam alte zări, dar n-am fost un jucător muncitor. Nu pot spune că regret, dar mă mai gândesc la unele decizii luate. Asta e viaţa şi n-am ce face. Dar am ajuns în postura în care pot să le dau un sfat tinerilor fotbalişti.

Care e?
Trebuie să fie organizaţi atât în viaţa sportivă, cât şi în viaţa socială. Eu n-am fost organizat şi asta dăunează! Dăunează clar asupra cursului carierei tale! E important când şi ce mănânci, în ce interval orar te odihneşti, când mergi la sală… Eu am dus o viaţă puţin haotică şi talentul meu poate că ar fi fost valorificat altfel dacă aş fi avut un alt ritm de viaţă. Şi alt sfat pe care îl mai pot da tinerilor fotbalişti este să nu fie niciodată în coproprietate. Ori… ori! Niciodată să nu fie în proprietatea a două cluburi! Ori sută la sută, ori rămân!

Cum ţi s-a întâmplat ţie cu Dinamo şi Iaşi? 
Ştii, uneori mă gândesc că mai bine făceam şi eu parte din bizareriile vremii! Adică să fiu în proprietatea unui acţionar de la Dinamo… dintre cei şapte sau opt sau câţi erau. Aşa aş fi putut să mă fi transferat mai uşor. Fac haz de necaz acum… dar poate că ar fi fost mai bine. Să fi fost al lui Neţoiu, Badea, Borcea, Turcu! Aşa am devenit o minge de ping-pong între Ştefan cel Mare şi Iaşi. Când venea o ofertă de câteva milioane de dolari din Germania sau din Turcia, nu mă dădea Dinamo pentru că ideea lor de afacere era obstrucţionată de cota pe care ar fi trebuit să o livreze spre Iaşi! Şi îşi spuneau: „De ce să le dăm noi bani ălora!?„. Aşa gândeau! Şi tot sperau să aibă sută la sută. Cei de la Iaşi nu voiau să cedeze şi mie mi-a dăunat asta!

Şi când apărea o ofertă de afară?
Plecau oamenii rapid! Cine te aşteaptă pe tine!? Stai să ajungă la un numitor comun Dinamo cu Iaşi! Nimeni nu te aşteaptă!

„La Dinamo am fost primit foarte bine, erau jucători mari: Petre, Niculescu. Dinamo mi-a dat această mentalitate de învingător. La Dinamo, oriunde mergeam, cu cine jucam, trebuia să câştigăm!”

„Execut bine loviturile libere din instinct, din talent şi e important să exersezi mult”

„Bălan de la Voluntari execută cel mai bine loviturile libere în Liga 1. Are o lovire a balonului ca la carte”

Adrian Cristea

„N-am avut noroc de bani în carieră”. Întrebare: „E adevărat că Borcea îţi dădea bani din propriul buzunar?” Răspuns: „Da, nu ascund lucrul ăsta, îmi dădea nişte prime, dar la ce salarii aveau unii…”

Pe ce salariu ai venit la Dinamo?
2.000 de dolari.

Şi ai ajuns până la 70.000 de dolari…
Pe acolo… N-am avut noroc de bani în carieră…

E adevărat că a apărut o doză de frustrare când ştiai că alţi colegi erau plătiţi mai bine ca tine? 
E vorba de management la echipă, pentru că lucrurile astea tot se află între jucători. A fost o eroare din partea managementului clubului. Erau jucători nemulţumiţi că unul ia atât, altul ia atât. Nu era supărarea mare între noi, ci pe oamenii care gestionau situaţia de o manieră lipsită de profesionalism.
Asta a făcut Gigi Becali când în Ghencea au reapărut performanţele. Factorul esenţial a fost că a echilibrat balanţa salariilor la toţi jucătorii. Dinamo a pierdut mult teren în lupta cu Steaua, la un moment dat, pentru că la clubul din Ştefan cel Mare erau discrepanţe consistente în privinţa banilor.

E adevărat că Borcea îţi dădea bani din propriul buzunar?
Da, nu ascund lucrul ăsta, îmi dădea, îmi dădea nişte prime, nu ascund, dar la ce salarii aveau unii…

Cu ce acţionar de la Dinamo te-ai înţeles foarte bine?
Cu Borcea, cu Walter. El m-a luat şi la Universitatea Cluj. Cu Nea Vasile! (n.r. Turcu). Dumnezeu să-l odihnească! Era un tip foarte sufletist, degeaba îl  înjurau suporterii. Era singurul care băga bani la Dinamo într-o perioadă. Nea Vasile era foarte sufletist, era unul dintre cei mai sufletişti acţionari din tot fotbalul românesc. Şi acum mă gândesc… în ce dezavantaj am fost că nu am aparţinut unui acţionar: trei la Borcea, patru la Neţoiu…

Îl înjurau suporterii pe Turcu, dar te înjurau şi pe tine de foarte multe ori. Îţi reproşau că eşti indolent şi că ar putea să pice ceva lângă tine şi tot nu te-ar fi deranjat.
Indolent….

Indolent! 
Ăştia sunt suporterii, nu-i poţi mulţumi pe toţi. Eu sunt tare din punct de vedere psihic, nu-mi tremură picioarele dacă ţipă unul la mine sau dacă mă înjură altul. Nu-i poţi împăca pe toţi. Ca suporter de fotbal trebuie să ai un tablou complet despre echipa ta. Să ştii ce poate face un jucător, cum te poate ajuta altul – în funcţie de calităţile pe care le posedă fiecare. La noi… hai să înjurăm. Ştii de ce mă înjurau pe mine?

De ce? 
Pentru că nu recuperam şi pentru că nu intram prin alunecare. Pe Mărgăritescu ştii de ce-l înjurau?

Zi-mi tu!
Pentru că nu dribla! Îţi dai seama care erau aşteptările…

„La Euro 2008 n-am jucat, dar a fost o experienţă unică. Sunt momentele care te validează ca fotbalist. Chiar dacă doar am simţit şi am văzut tot… N-am jucat”

„Oamenii pe care-i ai în jurul tău! Ăsta e un factor esenţial în cariera de fotbalist născut şi crescut în România”

„Cele mai frumoase goluri? Eu marchez mai rar, sunt un jucător de creaţie şi de ultimă pasă. Dar mi-aduc aminte de un gol cu Timişoara, cu Ceahlăul şi la Chiajna, un gol cu Petrolul. Frumos! Marchez mai rar, dar şi când marchez!”

Adrian Cristea

36 de maşini Romprest, încărcate cu gunoi, sunt trase pe dreapta şi nu li se permite accesul, luni, la groapa de gunoi Chiajna din Ilfov după ce compania de colectare ar fi refuzat semnarea noului contract care prevede achitarea suprataxei de 80 lei pe tonă, susţin reprezentanţii IRIDEX

Luni dimineaţă, 36 de maşini încărcate cu gunoi au fost trase pe dreapta şi nu li s-a permis accesul pentru descărcare la groapa de gunoi Chiajna, administrată de IRIDEX, pe motiv că reprezentanţii Romprest, cei cărora le aparţin maşinile, ar fi refuzat să semneze noul contract unde se prevede achitarea suprataxei de 80 de lei pe tona de deşeuri, au declarat oficialii IRIDEX pentru agenţia MEDIAFAX.

„Nu e vorba despre nicio formă de protest din partea noastră. Pur şi simplu, operatorul Romprest, cel care este desemnat să facă salubrizarea în Sectorul 1, a refuzat să semneze noul contract, contract care prevedea şi achitarea taxei de 80 de lei pe tonă, taxă impusă de legislaţia românească emisă de Guvernul României. Refuză fără niciun motiv concret şi legal, doar afirmă că această taxă se va proroga, că urmează să se amâne, dar această eventuală amânare, deocamdată, nu este publicată în vreun act normativ şi nu are niciun temei. Pentru că există riscul ca această taxă să nu fie plătită de către cel care aduce gunoaiele, în speţă de către Romprest, şi atunci ne transformăm din oameni cinstiţi în potenţiali evazionişti fiscali sau infractori, prin faptul că nu avem de unde să plătim această taxă, trebuie să fie plătită de către cel care generează deşeurile, nu de cel care le elimină. Noi am înştiinţat din noiembrie anul trecut cu privire la obligativitatea acestei taxe, pe toată lumea, inclusiv în presă. Personal, cred că aşteaptă, speră ca aceea taxă să fie amânată sau anulată şi în această speranţă ei nu vor să semneze noul contract. Toţi ceilalţi operatori sau autorităţi publice locale au semnat şi au acceptat obligativitatea acestei taxe, singurul care a refuzat este operatorul Romprest. În momentul de faţă, toate maşinile Romprest sunt trase pe dreapta, nu îi primim.”, a declarat Sorin Matei, director tehnic al IRIDEX, pentru agenţia MEDIAFAX.

Primarul Sectorului 1, Dan Tudorache, a acuzat IRIDEX, în timpul comandamentului convocate de Primăria Capitalei, că încearcă să „forţeze mâna” autorităţilor locale

„Avem informaţii că la groapa de gunoi IRIDEX un număr de 36 de maşini sunt blocate.(…) Mi-e frică să nu fie blocată şoseaua de centură.(…) S-au hotărât ei acum să ne forţeze mâna, să blocheze depozitarea gunoiului, sugerând că avem acea taxă de plătit. (…)Până miercuri se va rezolva problema, dar sper să nu continue această luptă inutilă”, a spus Dan Tudorache, primarul Sectorului 1.

Primarul general susţine că a luat legătura cu ministrul Mediului pe această problemă şi că vor fi comunicate soluţii.

„Societatea IRDEX ţine gunoiul la poartă, lucru urât şi ilegal. Invocă că vor trebui să plăteaască suprataxa. Nu este adevărat, nu sunt în niciun pericol. Am luat legătura cu ministrul Mediului, Daniel Constantin, fireşte că nu poate să tolereze, sunt convinsă că a luat măsuri„, a adăugat Gabriela Firea.

Reprezentanţii Romprest susţin că locuitorii Sectorului 1 nu vor rămâne cu deşeurile neridicate, în contextul în care s-a refuzat plata suprataxei prin semnarea unui nou contract cu IRIDEX, la ora transmiterii acestei ştiri fiind purtate discuţii la sediul primăriei pentru a se găsi soluţii.

„Reprezentanţii Romprest se află în incinta Primăriei Sector 1 pentru a căuta soluţii alternative, garantând totodată că deşeurile vor fi ridicate de la locuitorii sectorului. Vom reveni cu mai multe detalii după ce se va termina această şedinţă.Se vor găsit soluţii alternative iar locuitorii sectorului sunt asiguraţi că nu vor rămâne cu deşeurile neridicate”, a declarat Adriana Calcan, purtător de cuvânt al Romprest, pentru agenţia MEDIAFAX.

36 de maşini Romprest, încărcate cu gunoi, sunt trase pe dreapta şi nu li se permite accesul, luni, la groapa de gunoi Chiajna din Ilfov după ce compania de colectare ar fi refuzat semnarea noului contract care prevede achitarea suprataxei de 80 lei pe tonă, susţin reprezentanţii IRIDEX. – mediafax.ro

UPDATE. Gigi Becali a anunţat că se va întîlni cu primarul din Chiajna în următoarele zile, dar nu mai doreşte să investească.

„O să mă întîlnesc cu primarul din Chiajna marţi sau miercuri, dar nu mai vreau să fac această mutare. Procesul o să mai dureze 3-4 ani şi nu are rost. Eu doream să fac asta pentru viitor. E posibil să fac acest artificu în vară, dar acum nu mai am nevoie. Acum o să iau jucători pe societatea asta. Nu mai pot să transfer jucătorii tineri pe care eu îi doream şi aşa îi puneam pe altă societate”, a spus Becali.

UPDATE / Gigi Becali a reacţionat după declaraţiile făcute de Marius Burcă şi a anunţat că a primit o propunere de la Mircea Minea, de la Chiajna: „Ce preşedinte? Are el vreo putere? Eu vorbesc cu patronul, nu cu Burcă! Patronul este prietenul meu demult, mi-a zis că facem cum vreau eu.

M-a sunat ăsta de la Chiajna, primarul. Şi mi-a zis că pentru ce să iau eu o echipă din B, C. A zis că îmi dă echipa lui şi am jucătorii în divizia A. Dacă, prin absurd se întîmplă, bag 20 de milioane, cîştig campionatul din primul an, direct. N-am nicio treabă cu numele, se schimbă. Voi avea parte de suporteri. Am primit nişte mesaje de la galerii, care au organizat deja la prefecturi să facă miting. O să fac eu un miting, iau aprobările, cu 500.000 de oameni, ca la revoluţie.”, a spus Becali la Digisport.

Marius Burcă, preşedintele celor de la Metaloglobus, a vorbit despre discuţia pe care Gigi Becali a avut-o cu patronul clubului în vederea achiziţionării acestuia:

„N-am luat parte la nici o discuție. E de notorietate faptul că patronul nostru este fan al Stelei, merge la meciuri și stă în apropierea domnului Becali. Am discutat cu patronul nostru despre asta și mi-a explicat. A fost o discuție acum o lună, o lună și ceva.

Gigi Becali l-a întrebat despre echipa de fotbal dacă o vinde și răspunsul a fost scurt. Nu! Discuția a durat 30 de secunde. Gigi Becali poate spune ce vrea el. Nu e asta o problemă”, a spus Burcă pentru GSP.RO

– Aho…aho prieteni dragi,
Staţi puţin şi ascultaţi
Mâine anul se-noieşte
www.chiajna.com vă doreşte
Mult belşug şi sănătate
Numai reuşite-n toate
Ce să vă aducă anul?
Norocul să umple carul
Pace şi bucurie
Sănătate şi iubire!

Să vă spun ce vă doresc
Să v-arăt cât vă iubesc.
Vă doresc întâi de toate,
Un an nou cu sănătate,
Voie bună, trai uşor,
Bucurie şi mult spor!

Un an mai bogat in împliniri, mai inalt in aspiraţti si plin de succese.
Noul an sa va fie presarat cu realizari remarcabile, impliniri,fericire si nu in ultimul rand sanatate!

La multi ani!

Consiliul Județean Ilfov, alături de Primăria Municipiului București, titulari ai Planului de Mobilitate Urbană Durabilă pentru regiunea București-Ilfov, organizează o dezbatere publică pentru proiectul de plan propus.

Dezbaterea publică are loc pe 21 noiembrie 2016, ora 15.00, la Universitatea Politehnică București din Splaiul Independenței, nr. 313, Rectorat, Amfiteatrul AN 010, dezbaterea fiind difuzată live pe www.pmud.ro

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) își propune să realizeze, în perioada 2016-2030, un sistem de transport eficient, integrat, durabil și sigur, care să promoveze dezvoltarea economică, socială și teritorială și să asigure o bună calitate a vieții. Astfel, până în 2030 se vor construi 123 km de linii de metrou noi, 259 km de linii modernizate pentru tramvai, 490 Km de piste pentru biciclete, se vor achiziționa 250 de autobuze ecologice noi și se vor inaugura 450 de intersecții conectate la un centru de comandă inteligent

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă este elaborat pentru Municipiul București cu sectoarele sale și Județul Ilfov, format din 8 orașe (Bragadiru, Buftea, Chitila, Măgurele, Otopeni, Pantelimon, Popești-Leordeni și Voluntari) și 32 comune (1 Decembrie, Afumați, Balotești, Berceni, Brănești, Cernica, Chiajna, Ciolpani, Ciorogârla, Clinceni, Copăceni, Corbeanca, Cornetu, Dărăști-Ilfov, Dascălu, Dobroești, Domnești, Dragomirești-Vale, Găneasa, Glina, Grădiștea, Gruiu, Jilava, Moara Vlăsiei, Mogoșoaia, Nuci, Periș, Petrăchioaia, Snagov, Ștefăneștii de Jos, Tunari și Vidra).

Obiectivele PMUD cuprind accesibilitatea (atât conectivitatea între anumite puncte, cât și accesul oamenilor la numeroase oportunități de călătorie, în ciuda unor deficiențe fizice sau a unor factori sociali), îmbunătățirea siguranței și securității în timpul deplasărilor, protecția mediului (reducerea poluării, a emisiilor de gaze cu efect de seră și a consumului de energie), eficiența economică, calitatea mediului urban.

Documentele referitoare la Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pot fi consultate pe site-ul www.pmud.ro, la secțiunea ‘Informații utile’ (http://pmud.ro/pdf-files/proiect_pmud.pdf și http://pmud.ro/pdf-files/raport_mediu.pdf), pe site-ul Consiliului Județean Ilfov (http://www.cjilfov.ro/upload2/PMUD_BUC-IF/PMUD_BI_revizuit1.pdf) și pe pagina de Facebook a Consiliului Județean Ilfov (https://www.facebook.com/Consiliul-Judetean-Ilfov-180188392106371/?fref=ts).

Grupul german Rewe continuă extinderea în România cu brandul Penny Market, rețeaua ajungând la 179 de unități, după ce a deschis miercuri un nou magazin Penny Market în satul Dudu, comuna Chiajna, județul Ilfov.

Magazinul are o suprafață de vânzare de 1.396 metri pătrați,  80 locuri de parcare și 17 angajați.

Rewe România a înregistrat anul trecut cea mai mare creștere a afacerilor dintre cele cinci piețe unde grupul german Rewe este prezent, de 13,8%, până la 2,65 miliarde de lei (597 de milioane de euro). Totodată, profitul net al companiei a avansat cu 13%, la 12,8 milioane de lei (2,9 milioane de euro).

Grupul german a deschis primul magazin pe piața locală în 2005, iar alături de magazinele Penny Market, mai operează în România 8 magazine XXL Mega Discount.

La sfârșitul anului trecut, acționarii au decis ca activitatea grupului să se concentreze în viitor pe dezvoltarea business-ului de discount, după vânzarea supermarketurilor Billa grupului Carrefour.

De altfel, Rewe vrea să ajungă la o rețea de 200 de magazine Penny Market în România până la sfârșitul anului și să modernizeze 50 din cele existente, începând cu toate unitățile din București și Oradea. Noul design va fi implementat în toate magazinele din rețea până la sfârșitul anului 2018.

Principalul concurent al retailerului pe segmentul pe care activează este Lidl.

Fondat în 1927 în Koln, Rewe este unul dintre cele mai importante grupuri de retail și turism din Germania, dar și din Europa. Cu aproximativ 330.000 de salariați în 12 țări europene, grupul are 15.000 magazine iar în 2014 a înregistrat o cifră de afaceri de peste 51 de miliarde de euro.

Lucrările la Centura Capitalei, între A1 şi Chiajna/Drumul Naţional 7 de modernizare şi extindere la două benzi pe sens şi circulaţie în regim de autostradă intră în linie dreaptă, iar circulaţia va fi deschisă spre finalul anului. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) lucrează în prezent la relocarea utilităţilor în zonele Titan Mar, Mega Company şi Remat Holding, execuţia lucrărilor necesare în vederea finalizării sensurilor giratorii de la Dragomireşti, Remat şi Petrom, rampa de la Pod Chitila şi la pasajul peste apeducte în zona Mega Company. Astfel, pe o lungime de 8,695 km stadiul fizic este de 55%.

Este vorba despre apeductul Arcuda V de la km. 59 care are un diametru de 2200 mm şi alimentează cu apă Capitala. Practic, aducţiunea Arcuda, intersectează oblic centura Bucureşti Nord iar pentru protecţia conductei CNADNR nu poate lărgi centura direct peste zona unde trece apeductul ci cu devierea circulaţiei pe un pod cu o lungime de aprox. 50 de metri a cărui construcţie durează aprox. două luni.

Compania de Drumuri a solicitat Poliţiei Rutiere aprobare pentru închiderea circulaţiei pe Centura Bucureşti Nord la Chiajna şi începe săptămâna aceasta mai multe verificări pe traseu pentru a vedea ce soluţii sunt pentru devierea circulaţiei.

Potrivit responsabililor proiectului din CNADNR amenajarea unui drum lateral pe care să fie deviată circulaţia ar putea dura chiar mai mult.

Dacă pentru traficul uşor rămâne varianta circulaţiei pe bulevardele Iuliu Maniu şi Uverturii, pentru transportatori este puţin probabil ca drumurile judeţene locale să poată prelua fluxul de trafic şi varinta de deviere va fi pe tronsonul de Sud.

Între intersecţia de la A 1 şi Chitila se circulă zilnic în coloană spre intersecţia cu DJ 601 dinspre Chiajna. La sensul giratoriu de lângă Chiajna de la patru benzi se intră din nou pe două benzi.

Modernizarea centurii Bucureşti pe tronsonul de 9 km. dintre Autostrada A 1 şi Chitila a început în 2014, costă 132 milioane de lei iar proiectul are termen de finalizare decembrie 2016. Potrivit datelor CNADNR, stadiul fizic de execuţie în luna iulie este de 50 %.

Cele mai multe întârzieri pe şantier au fost cauzate de exproprierile suplimentare şi mutarea reţelelor de utilităţi.

SURSA: RRA

Intreruperi programate în alimentarea cu energie electrica

Enel Distribuţie Muntenia S.A. anunţă că, urmare a lucrărilor planificate de revizii, reparaţii şi modernizări în reţeaua de distribuţie, alimentarea cu energie electrică va fi întreruptă în zonele şi în intervalele orare precizate mai jos:

Circulatia rutiera pe soseaua de centura a municipiului Bucuresti este oprita miercuri intre Chitila si Chiajna, din cauza unui autovehicul care a luat foc.

UPDATE: Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Politiei Romane informeaza ca, incepand cu ora 13:05, circulatia rutiera pe soseaua de centura a municipiului Bucuresti a fost reluata pe ambele sensuri, intre Chitila si Chiajna.

Amintim ca, din cauza unui autovehicul care a luat foc, circulatia a fost oprita si ulterior s-a desfasurat pe un fir, alternativ, dirijat de politisti.

Nicio persoana nu a fost ranita in urma acestui incident rutier.

Potrivit sursei citate, nicio persoana nu a fost ranita.

Totodata, IGPR sfatuieste conducatorii auto sa manifeste intelegere fata de situatia creata si sa respecte indicatiile politistilor rutieri prezenti la fata locului. STIRILEPROTV.RO

În localitatea Chiajna din judeţul Ilfov, o curte ocupă aproape jumătate dintr-o stradă nou construită. Proprietarul nu vrea să îşi mute gardul, aşa cum au făcut vecinii lui care acum se plâng că primăria nu i-a despăgubit şi nici nu a plătit lucrările. Primarul comunei a găsit o solutție: dacă nu îl va convinge pe om să-şi mute gardul, va face sens unic pe stradă.

Strada din localitatea Chiajna se îngustează, brusc, pe o porţiune de aproape 20 de metri. În locul trotuarului, sau al sensului de mers, pietonii şi şoferii dau de un gard înalt de doi metri.

„Mi se pare o porcărie că nu s-a făcut şoseaua dreaptă. Aici o bandă dispare pentru 20 de metri. Este periculos şi este foarte incomod”, spune un șofer.

Totul a pornit în urmă cu un an. Locuitorii de pe stradă au primit un document prin care erau rugaţi să mute gardurile curţilor, ca să facă loc unui drum asfaltat.

„Ne-au spus că este nevoie de un metru, am fost de acord, dar mi s-au luat doi metri. Nu am fost despăgubiţi”, spune un localnic.

Unul dintre oameni a refuzat să răspundă cererii, până nu primeşte asigurări că primăria va achita toate chletuielile.

„Să facă primăria şi să suporte cheltuiala gardului, curentul, gazul şi să dea un termen şi să-l respecte. Vecinii au avut chestia asta şi nu s-a respectat niciun termen, nu pot să zic da”, spune el.

„S-a discutat cu domnul, se discută în continuare, să vedem cum se poate, ori expropriere, ori să mute. Dacă nu, de la anul o să fie sens unic acolo şi o să fie loc atunci. Ştiu că arată inestetic dar, asta este”, spune viceprimarul din Chiajna, Viorel Trifu.

„E singura casă aflată în mijlocul drumului! Te pun cei de la Primărie în situaţia să fii rău”, spune un vecin.

Activiştii spun că proprietatea din mijlocul străzii are explicaţii.

„Acea şosea trebuia făcută cu autorizaţie de construire şi trebuia ca proprietarul, Primăria Chiajna să fie proprietar pe şosea. Pentru toate curţile, Primăria nu are titlu de proprietate. Este doar o întâmplare că avem doar o curte că de fapt am putea să avem mult mai multe”, spune Nicușor Dan, președintele unui ONG.

Localnicii spun că zona nu este semnalizată şi, mai ales seara, există risc de accidente.

SURSA DIGI24

Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.

Numele meu este Ofiteru Cornel Constantin, am 42 de ani si sunt unul dintre voi, un om care a copilarit aici, in Chiajna. Am trait alaturi de oamenii comunei, bucurii si necazuri, am avut ca fiecare, suisuri si coborasuri, reusite dar si clipe grele.

* Majoritatea dintre voi ma cunoasteti si stiti ca sunt, mai degraba, un cetatean decat un politician si ca sunt omul care intelege nevoile oamenilor.

* Sunt casatorit si sunt un om implinit profesional.

* Sunt licentiat in stiinte Administrative din 2009, Masterand in Politici Publice si Intregrare Europeana din 2012, absolvent a mai multor cursuri de specializare, Regionalizare si descentralizare in 2013, Accesare fonduri Europene in 2014, Menagementul performantei in administratie publica in 2015, iar din anul 2004 si pana in prezent sunt consilier judetean al Consiliului Judetean llfov.

* Cunosc bine valoarea vorbelor si a faptelor si nu am niciun motiv pentru a aluneca in viata corupta a celor care vaneaza functii publice pentru interese personale.

* Dincolo de toate acestea, si pentru mine Chiajna inseamna acasa. Si cu totii stim ca, acasa este locul pe care vrei sa-l stii curat, sigur si imbelsugat. 

Primaria nu este fabrica de bani. Bugetul se construieste, iar pentru asta trebuie sa incurajam mediul de afaceri, sa fim parteneri activi in proiecte si sa rezolvam rapid documentatiile necesare. Dar pentru asta e nevoie de un primar care sa nu ne vada ca pe o localitate a ambitiilor mici si proiectelor personale, ci de unul care, in urmatorii ani sa se implice si sa atraga proiecte din fonduri Europene pentru dezvoltarea comunei noastre. E simplu, trebuie sa stii, sa poti si sa vrei.

* Ma doare sufletul sa vad cum spatiul verde e doar o lozinca, iar blocurile cresc in locul caselor!!! Mediul, dezvoltarea si sanatatea noastra sunt privite cu nepasare. Cum ajung copiii nostri sa viseze la locuri de joaca in parcuri „electorale” doar in prag de campanie. Ce e de facut? Simplu: Chiajna are nevoie de un om harnic si pregatit. Nu de amatorisme si demagogii. Si ma bucur ca pot veni astazi in fata voastra, in postura de candidat la functia de primar al comunei noastre, alaturi de o echipa puternica, formata din oameni pregatiti ce vor si au puterea sa schimbe fata comunei

Chiajna merita un ALTFEL de PRIMAR!

PNL

Trei persoane s-au ales miercuri seara cu arsuri usoare pe corp, dupa ce au reusit sa fuga din calea unui incendiu izbucnit in comuna Chiajna, judetul Ilfov. Casa in care locuiau a fost cuprinsa brusc de flacari, povestesc martorii.

Pompierii au ajuns de urgenta cu opt autospeciale cu apa si spuma. Interventia a fost dificila, din cauza ca strazile in zona sunt foarte inguste, iar masinile abia au avut loc sa intre. Dupa mai bine de doua ore, pompierii au reusit sa stinga valvataia.

Intre timp, victimele – care au fost arse pe maini – au primit ingrijiri medicale. Starea lor este stabila, spun medicii. La fel si a celor doua animale din locuinta – o pisica si un caine – care au fost si ele salvate din parjol si duse la veterinar.

Deocamdata, cauza incendiului este necunoscuta, insa a fost inceputa o ancheta

Nici vedetele nu scapă de coşmarul zăpezii. Mirabela Dauer este revoltată că de aproape o jumătate de zi stă în frig, în beznă şi fără apă. Cântăreaţa a povestit în direct, la România TV, situaţia dramatică din localitatea în care locuieşte.

Zeci de oameni blocaţi în nămeţi, 14 drumuri naţionale închise, 20 de trenuri anulate, 130 de maşini distruse de copaci – sunt doar câteva dintre cifrele care au marcat ultimele ore. România se confruntă cu cel mai puternic viscol din această iarnă. Şcolile din Bucureşti şi Ilfov vor fi închise mâine.

Viscolul şi ninsorile au făcut prăpăd în Capitală. Peste 130 de maşini au fost avariate după ce zeci de copaci au căzut peste autoturisme. Se circulă infernal pentru că străzile sunt acoperite cu zăpadă. În Chiajna oamenii nu au căldură, apă şi lumină.

„Toată Chiajna nu are lumina de la 1 noaptea. Problema e ca, avand centrale nu avem lumina, nu avem caldura, nu avem apa. Este inuman ce se intampla, i-au gasit din nou nepregatiti. În afara faptului ca nici nu raspund la telefon, sa ridice telefonul sa zica o minciuna, ca intotdfauna, nici macar nu au curajul sa raspunda la telefon. Atata timp cat tu incasezi milioane, miliarde de la oamenii astia tampiti care va platessc salariile. Ce ENEL? Ce RENEL? Sunt niste nenorociti care isi bat joc de oameni. Este minima, minimorum sa ai apa, cald si lumina”, a spus Mirabela Dauer.
Citeste mai mult pe RTV.NET: http://www.romaniatv.net/mirabela-dauer-criza-de-nervi-in-direct-sunt-niste-nenorociti-care-isi-bat-joc-de-oameni_268606.html#ixzz3ypqPhAHa

România, lovită de cel mai puternic viscol din acest an. Drumuri închise, copaci cazuţi şi maşini distruse

Din cauza condiţiilor meteo deosebite, a viscolului și căderilor masive de zăpadă (cod portocaliu), au fost afectate reţelele electrice din raza de activitate a societăţii Enel Distribuţie Muntenia.

Potrivit unui comunicat remis de ENEL, în data de 17 ianuarie, la ora 12:00, situaţia se prezenta astfel: Exista un număr de 4 linii de înaltă tensiune nealimentate, din care 3 sunt în gestiune comună cu alţi 2 operatori de distribuţie.

• în Bucureşti situaţia energetică este normală, atât pe partea de înaltă tensiune cât şi pe medie tensiune. Există o serie de deranjamente punctuale pe joasă tensiune pentru remedierea cărora se intervine.
• în judeţul Ilfov sunt parţial 7 linii de medie tensiune, precum şi 63 de posturi de transformare, fiind afectate 3 localităţi (Copăceni, Sinteşti, Chitila).
• în judeţul Giurgiu există 10 linii electrice aeriene de medie tensiune nealimentate total şi 13 parţial, precum şi 307 posturi de transformare, fiind afectate 32 de localităţi (Grădiştea, Comana, Gostinari, Falastoaca, Prundu, Stăneşti, Hodivoaia, Vieru, Varlaam, Adunaţii Copăceni, Mogoşeşti, Budeni, Crânguri, Stejaru, Chirculeşti, Singureni, Tufa, Mihăileşti, Paslari, Dărăşti, Toporu, Tomuleşti, Oinacu, Balanu, Ghizdaru, Vedea, Gaujani, Malu, Greaca, Zboiu, Hotarele, Gorneni).

Printre cauzele care au dus la producerea incidentelor, pe fondul condiţiilor meteo deosebite, se numără izolatori sparţi şi conductori rupți, stâlpi rupţi, zăpadă depusă pe elemente de reţea, galopaj al conductoarelor ca urmare a vântului extrem de puternic (conductoarele se apropie din cauza vântului şi se produce arc electric, ceea ce conduce la întreruperea furnizării de electricitate).

În pofida condiţiilor meteo severe, cu rafale de vânt şi a condiţiilor de circulaţie rutieră dificile, a drumurilor blocate si a lipsei vizibilitaţii în teren (câmp) sub 50 metri, echipele Enel Distribuţie Muntenia şi ale contractorilor lucrează neîntrerupt, pentru restabilirea în cel mai scurt timp a alimentării cu energie electrică a consumatorilor.

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis o atenţionare COD GALBEN de ninsori începând de sâmbătă, pentru zona de sud şi sud-est a ţării, precum şi un COD PORTOCALIU de viscol pentru mai multe judeţe, inclusiv pentru Bucureşti. Vezi: HARTA zonelor afectate
Citeste mai mult pe RTV.NET: http://www.romaniatv.net/mirabela-dauer-criza-de-nervi-in-direct-sunt-niste-nenorociti-care-isi-bat-joc-de-oameni_268606.html#ixzz3ypqYB6kS

La multi ani cu sanatate, Sa va dea Domnul de toate. Sa aveti belsug in casa, Tot ce va doriti pe masa. Sa primiti doar vesti de bine, In Noul An care vine.

Spune-i anului ce vine, Sa-ti aduca numai bine. Si mai spune-i ca sa-ti dea, Tot ce vrea inima ta. Fericire, sanatate, Si numai belsug in toate. „La Anul si La Multi Ani!”

… oare unde-o fi făcută poza asta?

Dl Primar va rugam frumos,daca se poate sa rezolvati problema du domnii care isi tin masinile (dubitele si camioanele)la poarta de ani de zile sau care parcheaza masiniile pe trotuar, Uitati-va numai pe langa cimintir sa vedeti cum se blocheaza trotuarul neregulamentar. Daca un cetatean este nevoit sa treaca pe acolo, atunci sa ocoleasca masiniile folosind soseaua ? .Copiii au crescut,vor sa iasa si iei la poarta…nu avem timp sa mergem mereu in parc… Va rugam frumos O zi buna !

www.chiajna.com

FOCUS   • 17 August 2015 – 07:30   • Călin Cociș

Cel mai mare lac al Capitalei, Lacul Morii, arată deplorabil. Gunoaie plutind pe apă, deșeuri care înconjoară apa, mobilier stradal deteriorat sau inexistent, infrastructura pietonală dezafectată și foste zone de agrement lăsate în paragină – acesta este peisajul pe care bucureștenii îl întâlnesc când merg la Lacul Morii. Deși autoritățile au dezvoltat planuri de amenajare, acestea au rămas pe hârtie. Bucureștenii sunt nemulțumiți de starea în care se află zona și atrag atenția că potențialul imens al acesteia se va pierde. B365.ro vă invită să vedeți cum arată astăzi cel mai mare ochi de apă din oraș.  Așteptăm opiniile dumneavoastră, în comentarii.

Lacul Morii, cel mai mare lac din București, atrage sute de bucureșteni, care aleg să se plimbe pe aleea pietonală care înconjoară ochiul de apa. Cu toate acestea, cei care preferă această zonă pentru a se relaxa, sunt nemulțumiți de condițiile pe care arealul le oferă.

Imaginea zonei este una dezolantă, cu gunoaie care plutesc pe apă, deșeuri lăsate în spațiile din vecinătatea acestuia, mobilier stradal deteriorat, trotuare pline de gropi și crăpături, scări de acces denivelate și foste zone de agrement lăsate în paragină de autorități.

Autoritățile au venit, de-a lungul timpului, cu mai multe propuneri de amenajare a zonei. Acestea nu au fost, însă, implementate, fiind, de multe ori, uitate în sertare.

Lacul Morii (luciul de apă) este administrat de Administrația Națională Apele Române, care are în îngrijire și insula de pe lac, alături de baraj (digul interior). Aleea de promenadă din jurul apei și digul exterior se află în administrația Primăriei Sectorului 6.

Bucureștenii se plâng de faptul că autoritățile nu curăță zona în mod eficient, dar și de faptul că unii dintre cei care vin să se relaxeze în zonă nu păstrează curățenia.

Doamna Chiajna, soţia voievodului muntean Mircea Ciobanul şi nepoata lui Ştefan cel Mare, a fost prima femeie care a condus o armată în bătălie. Chiajna a reuşit să pună pe scaunul domnesc doi voievozi, să conducă o ţară şi să asigure viitorul copiilor ei în vremuri tulburi. Vechile cronici vorbesc şi de cruzimea ei, decapitând în repetate rânduri boierii şi pretendenţii la tron.

În anul 1559, crudul voievod muntean Mircea Ciobanul murise. Boierii fugiţi de frica lui în Ardeal au strâns armată şi au plecat să ocupe Bucureştiul, unde se afla urmaşul minor al defunctului voievod şi soţia acestuia, doamna Chiajna. Credeau că au drum liber către capitala voievodutului, când la Româneşti sunt întâmpinaţi de oameni înarmaţi. În fruntea unei mici oştiri se afla văduva lui Mircea Ciobanul, domana Chiajna.

Îmbrăcată cu haine ostăşeşti şi în zale, soţia de domn s-a aruncat în luptă în fruntea gărzii domneşti, deschizând atacul. Soldaţii experimentaţi o ascultau orbeşte şi dădea chiar indicaţii tactite. Aşa ceva nu se mai văzuse în istoria poporului român. ”Chiajna se puse în fruntea oastei domneşti, o mână de oameni, şi e singurul exemplu din trecutul nostru al unei femei conducând o oştire în război”, scria Constantin Gane despre Chiajna în ”Trecute vieţi de doamne şi domniţe”.

Vitejia femeii care ataca cu sabia în mână o oştire de cinci ori mai numeroasă trebuie să-i fi uimit pe adversari. Chiajna este înfrântă, din cauza numărului prea mic de soldaţi. Nu se lasă păgubaşă, trebuia să-şi apere fiul în vârstă de 12 ani şi pe ceilalţi copii, care cu siguranţă ar fi fost ucişi de boierii răsculaţi. De altfel ar fi dorit în acest fel să se răzbune pentru tot ceea au pătimit în timpul domniei lui Mircea Ciobanul.

Chiajna mituieşte pe otomani şi îl convinge pe paşa de Rusciuc să-i dea trupe. Se întoarce în Ţara Românească cu mai mulţi oşteni şi tot în fruntea armatei intră în bătălia de la Şerpăneşti şi-i alungă din nou pe boieri peste munţi, salvând viaţa familiei şi tronul fiului ei. ”Boierii au venit cu oaste de-au făcut război cu boierii Mircii vodă( n.r. cu Chiajna, soţia lui Mircea Ciobanul), la satul Rumâneşti şi fu izbânda pribegilor. Iar doamna Chiajna a Mircii vodă şi cu fie-său Pătru-vodă au fugit peste Dunăre; iar boiarii ei au rămas la Giurgiu. Şi iar au venit al doilea rând de au făcut războiu cu pribegii la sat la Şărpăteşti, şi fu izbânda boiarilor Mircii. Atunci a pierit Badea clucerul şi alţi oameni de-ai pribegilor. Şi iar a venit doamna Chiajna cu fiul său Pătru Vodă la Bucureşti”, scria cronicarul Constantin Cantacuzino în ”Istoria Ţării Româneşti”.

Femeia războinică de pe tronul Munteniei din stirpea lui Ştefan cel Mare

Vitejia şi ”bărbăţia” doamnei Chiajna nu sunt întâmplătoare pentru istorici. Doamna Chiajna se naşte în 1525 în Polonia, fiind fiica voievodului moldovean Petru Rareş şi a doamnei Maria prima lui soţie. Ca atare Chiajna, numele slavizat al Despinei, era nepoata lui Ştefan cel Mare, marele voievod al Moldovei. ”Sângele războinicilor strămoşi clocotea în vinele Chiajnei şi, în această privinţă a energiei, nu era să o dea de ruşine”, preciza Gane. Totodată copilăria şi tinereţea Chiajnei au făcut din ea o ”doamnă de fier”, un caracter puternic şi unic în istoria românilor.  Este singura femeie care a reuşit într-o lume a bărbaţilor să se impună şi să-şi impună favoriţii chiar pe tronul Ţării Româneşti.

Rămâne orfană de mamă la vârsta de doi ani şi este crescută de Elena Brankovici, cea de-a doua soţie a lui Petru Rareş. Copila s-a născut în pribegie, se învaţă cu moartea celor dragi din copilărie şi pleacă din nou în exil cu întreaga familie în 1539, când tatăl ei pierde domnia. Când Petru Rareş se întoarce pe tron, Chiajna este căsătorită cu voievodul Ţării Româneşti, Mircea Ciobanul, un domn crud şi al cărui tron se clătina în faţa trădărilor boiereşti. Tânăra de 21 de ani nu a văzut în acest mediu decât sânge, decapitări şi trădări. Prima grijă a noului domn, Mircea, poreclit ”Ciobanul” fiindcă a făcut avere din oierit şi vânzarea oilor peste Dunăre, a fost să ucidă pe aproape toţi marii boieri.  După numeroase exiluri şi reîntoarceri, domnia lui Mircea Ciobanul era de fapt o uriaşă baie de sânge, după cum arată cronicarii.

”Mircea-vodă iar a venit domn al treilea rând. Şi a trimis la boiarii carii era pribegi în Ţara Ungurească( n.r. Transilvania), de i-au  chemat, făcând mare jurământ. Deci ei crezându-l, au venit, Stănilă vornicul, şi cu toţi boiarii, şi cu toată curtea, de s-au închinat la Mircea-vodă, de credinţă şi legătură ce-au făcut. Iar când a a fost la 3 martie,  cu meşteşug mare a chemat (n.r. Mircea Ciobanul) pre Stănilă vornicul, şi pre toţi boiarii, şi pre amândoi episcopii şi toţi egumenii cu mulţime de călugări, în cetate în Bucureşti. Şi aşa fără veste au năpustit într-înşii pre beşliii(n.r. oştenii) lui şi pre mulţi turci, de i-au tăiat pre toţi, vărsându-se mult sânge nevinovat. Da-va seama înaintea lui Dumnezeu!”, scria oripilat cronicarul Constantin Cantacuzino în ”Istoria Ţării Româneşti”, despre masacrul care a avut loc la întoarcerea în a treia domnie a lui Mircea Ciobanul. În tot acest timp, Chiajna s-a oţelit arată şi cronicarii şi istoricii. A făcut şapte copii şi toată afecţiunea s-a revărsat-o asupra acestora.

Doamna Chiajna, femeia care şi-a făcut soţul şi fiul voievozi

Dacă de obicei în istoria Evului Mediu european femeile erau cele care se bucurau de putere şi accedeau social şi politic prin intermediul soţilor atot-puternici, inclusiv ajungând regine, în cazul doamnei Chiajna sau ”Mircioaia” cum îi spunea cronicarii lucrurile stăteau tocmai invers. Ea este cea care punea domni pe tronul Ţării Româneşti şi scăpa de rivali. Cronicarii arată că în 1554 soţul ei Mircea Ciobanul a fost înlocuit de la domnie de turci, fiind bănuit de legături cu împăratul Germaniei, duşmanul sultanului Soliman. În acel moment Chiajna, mama a 7 copii, nepoata lui Ştefan cel Mare, orfana şi pribeaga îşi arată toată priceperea.

Aflată cu soţul ei la Istambul, ea dovedeşte o inteligenţă sclipitoare. Realizează că drumul către inima sultanului trece prin harem, Chiajna se împrieteneşte cu cadânele lui Soliman. Le-a mituit, le-a fermecat, amândouă la un loc, nu se ştie cu certitudine. Le convinge însă să-i susţină cauza şi sultanul îl confirmă pe tronul Ţării Româneşti încă odată pe soţul acestei Mircea Ciobanul. După 1559, voievodul muntean moare, iar Chiajna rămâne singură să facă faţă boierilor de peste munţi care aşteptau ceasul răzbunării, dar şi pretendenţilor. Caz unicat în istoria românilor, Chiajna decide să-şi apere familia cu orice preţ.

”Viaţa acestei femei nu a fost marcată de pasiuni devastatoare şi aventuri erotice, ci asta sub semnul unei exemplare iubiri şi îngrijiri materne”, preciza Cezar Straton în lucrarea „Ecologia iubirii”. În primul rând pe fiul ei, de 12 ani, care-l pune pe tronul Ţării Româneşti, mituindu-i bineînţeles pe turci şi apelând la cunoştinţele ei din haremul sultanului. Era al doilea domn, făcut de Chiajna. Aşa cum am amintit, Chiajna pune mâna pe arme şi îşi conduce oastea de două ori împotriva boierilor trădători. Reuşeşte să-şi menţină fiul la tron.

Este însă alungată din nou şi fuge cu toată familia în Istambul. Acolo începe aceeaşi strategie de intrigi şi momeli. Istoricii ne prezintă o femeie atât de puternică încât ”învârtea” după bunul plac pe înalţii funcţionari otomani. ”Nurbani, evreica şi şafigi, veneţianca, cadâne imperiale, se înfruptară din dărnicia Chiajnei, şi în nopţile fermecate ale Bosforului, şoptiră la urechea bătrânului Suleiman, că Petru, fiul Chiajnei, este un copil deştept şi mamă-sa o femei destoinică”, scria Constantin Gane. Petru este pus din nou pe tronul Ţării Româneşti, iar Chiajna triumfa din nou. Era un miracol ca o femei să se descurce în hăţişurile politici otomane şi să joace un joc dur, într-o ţară unde domnia însemna revolte, pretendenţi şi moarte la tot pasul. Petru, fiul Chiajnei, domneşte şapte ani.

 Cât de sângeroasă a fost Chiajna

Despre Chiajna, cronicarii Radu Popescu şi Stoica Ludescu spun că era o întrupare a răutăţii şi cruzimii. Este descris chiar şi un episod. Reprezentantul veneţian în Imperiul Otoman o descrie în 1568 ca pe o femeie cu pofte monstruoase. Totodată este descris un episod extrem de sângeros. Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei, ajutat de Chiajna să ia domnia, îi trimite drept cadou pe Dumitru, fratele adoptiv al fostului domn al Moldovei, Despot Eraclid. Acest Dumitru a fost pretedent la tronul Ţării Româneşti şi încercase să îl ucidă pe fiul Chiajnei.

Adus la Bucureşti, Dumitru, este decapita,t iar Chiajna îi cere capul. Adus pe un platou la un mare ospăţ, Chiajna îl ridică şi îl aruncă printre bucate, aşa plin de sânge cum era şi îl scuipă. Totodată mulţi boieri trădători prinşi au fost executaţi de Chiajna, chiar şi în timpul ospeţelor, fără avertisment. Specialiştii spun că doamna Ţării Româneşti nu dorea decât să-şi protejeze familia în acele vremuri tulburi. ”Ambiţia ei se mărgini însă la viitorul strălucit pe care vroia să-l pregătească copiilor”, adaugă Gane.

Şi-a pierdut puterea de dragul fetei

Chiajna reuşeşte să piardă sprijinul turcilor şi tronul tocmai din dragoste pentru una dintre fetele ei, Marina. După ce a reuşit să le asigure un viitor băieţilor, pe lângă Petru care era domn, doi dintre aceştia au fost băgaţi prin relaţiile pe care le avea Chiajna în sistemul funcţionăresc otoman, iar doamna Ţării Româneşti mai avea o singură dorinţă: ”căpătuirea” fetelor. Două dintre acestea au fost căsătorite, mai rămâneau Dobra şi Marina. Pe Marina dorea să o căsătorească cu Mihai Cantacuzino, un om cheie în admnistraţia imperială otomană şi de o rară isteţime, fiind numit de turci ”Şaitanoglu” adică ”fiul dracului”.

Bărbatul avea însă 50 de ani şi pe deasupra era şi urât, în timp ce fata Chiajnei, considerată deosebit de frumoasă, avea doar 16 ani. A refuzat să se mărite. Chiajna se afla între ciocan şi nicovală. Dacă îl refuza pe Cantacuzino, pierdea sprijinul turcilor. A recurs la un şiretlic. Povestea este redată de Ion Mihai Cantacuzino în lucrarea ”O mie de ani în Balcani. O cronică a Cantacuzinilor în vâltoarea secolelor”. Marina face nunta cu Mihai Cantacuzino, dar, înainte de a se consuma noaptea nunţii, oamenii trimişi de Chiajna o răpesc de la Rusciuc, acolo unde înoptase Cantacuzino, chiar din cortul nupţial.

Iau înapoi şi zestrea, dar şi o parte din cadourile mirelui lăsat cu buza umflată. Ca să-şi vadă fiica fericită o lasă să se căsătorească cu băiatul de care se îndrăgostise, un tânăr frumos din familia Paleologilor, care se numea Stamate. Urmările sunt devastatoare. Mihai Cantacuzino se plânge sultanului. Petru, fiul Chiajnei, este mazilit, iar familia acestuia ajunge la Istambul, fără surse de venit.

Chiajna îşi mărită fiica cu sultanul

Chiar şi în aceste condiţii, Chiajna nu-şi pierde cumpătul şi îşi foloseşte din nou inteligenţa şi influenţa. Îşi mărită fata, pe Ana, de o frumuseţe răpitoare, cu Murad, fiul sultanului şi moştenitorul tronului. Petru, fostul domn, este şi el inclus în administraţia otomană, iar în cele din urmă Chiajna, pentru a se întreţine, ajunge să facă negoţ cu pietre preţioase în Siria. ”Era o femeie pricepută. Cunoştea foarte bine limba turcă şi arabă”, spunea L. Rauchwolfen, care a întâlnit-o la Alep în Siria în 1569. Practic Chiajna şi-a atins obiectivul, ”şi-a căpătuit copii”.

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a sfințit în Duminica dinaintea Înălțării Sfintei Cruci, pe 7 septembrie, biserica Parohiei Dudu II din satul Roșu, comuna Chiajna. Din soborul slujitor a făcut parte Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, preoți și diaconi.

Noua biserică are hramurile Naşterea Maicii Domnului, Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României şi Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena și a fost ridicat la solicitarea credincioşilor din zonă.

La eveniment au participat reprezentanţi ai adminstraţiei locale, între care viceprimarul localităţii,Trifu Viorel, secretarul comunei,Nae Ionel,numerosi invitati precum şi un mare număr de credincioşi din parohia Dudu II dar şi din cele învecinate.

Sărbătoarea Parohiei Dudu II a început încă de dimineață, cu slujba de sfinţire a apei şi a continuat cu Utrenia și Sfânta Liturghie oficiată de către Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul.

În cuvântul de învățătură rostit la finalul slujbei de sfințire, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a arătat: „Cu ajutorul lui Dumnezeu am sfinţit această biserică nouă într-un moment deosebit de semnificativ, în Duminica dinaintea Înălţării Sfintei Cruci. De aceea şi Evanghelia a vorbit despre Înălţarea pe Cruce a Mântuitorului răstignit, asemenea şarpelui pe care l-a înălţat în pustie Moise Prorocul pentru a izbăvi de veninul şerpilor pe cei care priveau şarpele de aramă. În acelaşi timp, duminica de azi este ziua premergătoare sărbătorii Nașterii Maicii Domnului, hramul principal al acestei biserici. Ambele aceste sărbători au o semnificaţie deosebită nu doar pentru biserica aceasta, ci pentru Biserică în general”, a mai spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, potrivit basilica.ro.

Preafericirea Sa a vorbit și despre binecuvântarea pe care o are comunitatea ortodocșilor ocrotită de Maica Domnului: „Sfinţirea acestei biserici are o legătură strânsă cu Maica Domnului întrucât este pusă în primul rând sub ocrotirea sărbătorii Naşterii Maicii Domnului. Maica Domnului este icoana Bisericii, care poartă pe Hristos în ea, Îl naşte, Îl creşte, Îl ţine pe Pruncul Iisus pe braţul stâng lângă inimă, arătându-l cu mâna dreaptă şi zicând în taină ceea ce a spus la nunta din Cana Galileei: Faceţi tot ceea ce vă spune El, adică Hristos. Maica Domnului este icoana vie a Bisericii întrucât poartă în ea pe Hristos, de aceea Sfântul Maxim Mărturisitorul a spus că Sufletul fiecărui creştin trebuie să fie asemănător Maicii Domnului, să fie feciorelnic prin fidelitate sau credincioşie în dreapta credinţă faţă de Hristos şi să fie roditor părintesc prin virtuţile şi faptele bune pe care sufletul le naşte. Noi când păstrăm dreapta credinţă şi dreapta vieţuire avem suflet de fecioară curată, iar când săvârşim fapte bune şi dăm naştere al gânduri bune, la cuvinte frumoase şi la fapte bune ne asemănăm Maicii Domnului care L-a născut pe Hristos şi L-a arătat lumii, iar noi arătăm lumii pe Hristos lucrând în noi, prin gândul bun, prin cuvântul frumos şi prin fapta bună, milostivă, de ajutorare a semenilor. Deci, fie că este laborator al învierii, fie că este icoană a Maicii Domnului rugătoare pentru întreaga lume, dar mai ales pentru creștinii dreptmăritori, biserica aceasta este locul de sfinţire, locul în care primim iertarea păcatelor, locul în care primim arvuna vieţii veşnice când ne împărtăşim din Sfânta Euharistie. Se spune: Trupul lui Hristos primiţi şi din izvorul cel fără de moarte gustaţi”.

La finalul slujbei de sfințire, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a hirotesit iconom stavrofor pe părintele paroh Narcis Mihail Ursuleasa și a dăruit Diploma și medalia omagială Sfinţii Martiri Brâncoveni părintelui co-slujitor Ilie Chişcari. De asemenea, Preafericirea Sa a acordat Ordinul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena pentru mireni ctitorilor bisericii Parohiei Dudu II, Constantin Căpăţână şi Iulian Robu, Ordinul Maria Brâncoveanu doamnei Stela Elena Căpăţână şi Diploma omagială Sfinţii Martiri Brâncoveni cu medalie consiliului şi comitetului parohial. Noii biserici, Patriarhul României a mai dăruit o cruce de binecuvântare şi mai multe cărţi liturgice şi duhovniceşti.

La rândul său, în semn de mulţumire, părintele paroh Narcis Mihail Ursuleasa a dăruit Preafericitului Părinte Daniel un omofor, o icoană cu chipul Sfântului Proroc Daniel şi un coş cu flori, iar Preasfinţitului Părinte Episcop Varlaam Ploieşteanul o icoană cu chipul Maicii Domnului, iar ctitorilor icoane ale Maicii Domnului, precum şi două Sfinte Scripturi.

Cristina Bobe

By cristian  on September 16, 2014   ILFOV, Social