Acasă Chiajna - Arhiva

Chiajna - Arhiva

Arhiva. Totalitatea actelor sau documentelor unei instituții, unui oraș sau unui sat care se referă la activitatea lor din trecut.

Ştefan Luchian – Sălciile de la Chiajna, Muzeul Naţional de Artă din Cluj

Ştefan Luchian - Sălciile de la Chiajna, Muzeul Naţional de Artă din Cluj
Ştefan Luchian - Sălciile de la Chiajna, Muzeul Naţional de Artă din Cluj
Ştefan Luchian - Sălciile de la Chiajna, Muzeul Naţional de Artă din Cluj
Ştefan Luchian – Sălciile de la Chiajna, Muzeul Naţional de Artă din Cluj

Metropola Chiajna – sau dilema asumarii urbanului ca standard de viata si de locuire

Chiajna

BildText: Carmen Mihalache

Foto: Bogdan Cătălin CazaciocBucharest Housing Stories

 Chiajna de astăzi este percepută de către cei care o locuiesc – deopotrivă localnici și alogenii stabiliți aici, îndeosebi în ultimul deceniu – din ce în ce mai mult ca o „metropolă”, denumire șăgalnică ce trimite însă în modul cel mai serios și profund către un pronunțat aspect și caracter urban.

Modelul tradițional de locuire al Chiajnei din diferite perioade anterioare anului 1990 are încă o identitate certă dată de comunitățile coezive, de casele construite într-o relaţie de coerenţă cu vecinătăţile și cu mediul, ca și de unitatea stilistică a detaliilor lor arhitecturale, de străzile cu o identitate proprie. Acest model a început să fie puternic (și agresiv, am zice) concurat de construcțiile apărute pe teritoriul Chiajnei îndeosebi în perioada 2000 – 2015, cu densitate mare, cu localizări adesea improprii, realizate de cele mai multe ori într-un timp scurt, cu materiale ieftine și fără să fie respectate proporțiile reale, conforme normelor, ale unor spații de locuit, reflectând mai degrabă interesele financiare ale dezvoltatorilor imobiliari de diferite calibre decât modele de locuire coerente.

„E un hibrid, da’ e un hibrid ciudat: nu e nici cal, nici măgar, nici catâr! Pur și simplu e Chiajna. Cu ceva element țărănesc în comportament, în rădăcină, civilizație, cu un element de urban care-i vizibil: străzi asfaltate, canalizări, vile, gaze, internet, tot ce trebuie, nu?“ (Constantin, bărbat, 69 ani, locuitor sat Chiajna)

Chiajna are astăzi o infrastructură edilitară relativ dezvoltată, o economie puternică și diversificată (întreprinderi industriale, servicii, depozite, zone comerciale moderne), funcționând ca o prelungire de facto a orașului.

„Chiajna tinde spre un urbanism general, pe care noi nu vrem să-l propagăm ca idee politică, adică să-l facem oraş. Pentru că nu ne convine, ar fi impozitul mare şi nu ne convine. Stăm în standardul nostru de viaţă care e foarte bun, ţinând cont de investiţiile care au fost făcute. Chiajna, ca putere financiară, ţinând cont de primărie, are bani, deci are din ce să întreţină. Avem echipă, sală de sport, avem stadion… Deci dotările sunt (…)  Evoluţia de viitor este spre un progres mai bun, modern. Modern.“ (Tudor, bărbat, 66 ani, locuitor sat Chiajna

Însă spațiul rural înseamnă și ceea ce comprimă un teritoriu în timp ca atitudini umane față de mediul natural, față de pământ ca sursă de putere materială și spirituală, față de familie și față de semeni. Or, în acest punct, Chiajna veche, omogenă, se definește ca fiind încă rurală. Partea sa nouă, în construcție, este eterogenă și într-un proces de definire aflat deocamdată la debutul său

BildText: Carmen Mihalache

Spațiul rural nu se mai suprapune peste spațiul agricol, ca în trecut; structura lui s-a modificat și s-a diversificat, fiind un spațiu periurban influențat progresiv de lumea urbană aflată atât de aproape. Ruralul în sens tradițional nu se mai regăsește nici în ocupațiile tradiționale ale populației, nici în timpul efectiv petrecut în teritoriul rural: parte din localnici trăiesc tot timpul în localitate, alţii petrec aici doar o parte din timp, lucrând în afara localității, iar unii vin aici doar pentru sfârşitul săptămânii.

BildText: Carmen Mihalache

„Chiajna are o situaţie puţin diferită, e un amalgam între viziunea orăşenească sau de orăşean a oamenilor care s-au născut aicea, care au trăit în case specifice zonei, dar fiind în apropierea unui centru mare, influenţa a fost foarte puternică. Şi-atuncea modelele de casă sau experienţa pe care a acumulat-o fiecare l-a dus să vrea altceva decât casa pe care omul o moşteneşte sau în care a trăit sau în care s-a născut. Toţi vor altceva.“ (Tiberiu, bărbat, 60 ani, locuitor București

Bild

În Chiajna, migraţia tot mai accentuată spre rural (exodul urban temporar sau definitiv, la care se adaugă imigrările din satele mai îndepărtate de București), cu motivaţii multiple, a influențat profilul demografic al localității, a convertit un spațiu eminamente agricol într-un spațiu aproape integral construit și subminează, deocamdată, sistemul tradiţional de locuire local.

Viitorul locativ al Chiajnei se află într-un proces permanent de edificare. Tendința evidentă de modernizare caută o cale de a împăca tradiționalul cu modernul și autenticul cu artificialul, păstrând un echilibru între aspectele rurale și cele urbane și făcând eforturi să respecte limitele acestora de specificitate. Obligată să-și rescrie continuu identitatea, Chiajna locuită nu pare să-și dorească să conserve insulele de locuire rurală încă autentică cu prețul sacrificării ideii de modernitate.

Din punct de vedere arhitectural, casele vechi îşi mențin aspectul și structura oarecum artificial, frâna mijloacelor financiare avute la dispoziție favorizând deocamdată această stare de fapt. Din punct de vedere socio-cultural, însă, atitudinea față de locuire a localnicilor se menține ca una esențialmente rurală, pentru că ruralul nu înseamnă neapărat în momentul de față tradiții moarte, imobilism, peisaj agricol sau idilic, și toate aceste lucruri se văd în procesul locuirii.

Sub presiunea alogenilor, localnicii încearcă să menţină o locuire optim adaptată la mediu, sănătoasă şi durabilă, şi continuitatea unor atribute ale tradiţiei, preluând tot ceea ce oferă confortul modern, dar refugiindu-se într-un trecut sigur. Conştienţi că modalitatea tradiţională de organizare a locuirii şi-a dovedit viabilitatea la timpul ei, nu sunt pregătiţi să renunţe complet la ea, sesizând correct dezavantajele „deruralizării” teritoriului şi pericolele deja prezente ale urbanizării. Pragmatismul tradiţional local în conflict cu modernitatea globalistă va genera cel mai probabil un nou tip de tradiţie a locuirii, proprie zonei, care să continue să funcţioneze chiar şi după pierderea coeziunii comunităţii rurale, aşa cum exista ea până în anul 2000. Și asta întrucât comunităţile tradiţionale au fost întotdeauna capabile de a-şi autoregla mediul construit

Textul are la bază capitolul „Metropola Chiajna. Experiențe ale locuirii într-un spațiu rural periurbandin volumul colectiv „De la stradă la ansambluri rezidenţiale. Opt ipostaze ale locuirii în Bucureştiul contemporan” (Editura Pro Universitaria, Bucureşti 2016) şi web documentarul Bucharest Housing Stories. Atât volumul, cât şi web documentarul, au fost realizate de Asociaţia VIRA în cadrul proiectului „Case Vii. Diversitatea culturală a spaţiilor de locuit din Bucureşti şi împrejurimi” finanțat printr-un Grant oferit de Norvegia, Islanda, Liechtenstein şi Guvernul României în cadrul Programului PA17/RO13 „Promovarea Diversității în Cultură și Artă din cadrul Patrimoniului Cultural European” (parteneri proiect: Asociaţia Mişcarea pentru Acţiune şi Iniţiativă Europeană şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român). Volumul şi web documentarul pot fi accesate gratuit la adresa: www.bucharesthousingstories.ro

INTERVIU | Adrian Cristea, un fotbalist cu stofa. -Am facut din talent totul, am dus o viata haotica-. Statuia lui Giovani, cum primea banii de la Borcea, cat a castigat de la FCSB, cea mai frumoasa femeie, atelierul de haine si o declaratie.

Răspunde cu o voce înceată. Îşi argumentează fiecare răspuns. Stabileşte contactul vizual cu interlocutorul. Şi nu driblează. Nu driblează întrebările. Stă în jumătatea lui preferată. Sus. Pentru că are încă ţeluri înalte. Stă pe terenul pe care şi-a lăsat urmele crampoanelor. Dar stă şi lângă acul Singerului ce-i dictează programul zilei.

Temporar. Cât nu-şi pune iscălitura pe alt contract. E fotbalist liber de contract. Actual designer vestimentar. Îşi face antrenamentele fizice pe diferite stadioane sau printr-un parc mai primitor. Cu un preparator fizic ce-i ţine ritmul: 2/4 sau 4/4.

Adrian Cristea are puterea să vorbească despre erori şi gestionarea greşită a unor relaţii sau decizii. Ştie că greşelile recunoscute sunt pe jumătate iertate. Vorbeşte despre cum a driblat munca şi cum niciun adversar n-a reuşit să-l blocheze. Discută despre risipă, oameni nepotriviţi în momentele cheie ale carierei, cauzele căderii fotbalului românesc şi statui. Nu pentru Hagi – viitorul campion -, cum anticipează, ci pentru Ioan Becali.

El e Adrian Cristea. Stă mai mult pe la atelierul său de vestimentaţii de lux de pe strada Alexandru Philippide, colţ cu Polonă. Dar trăieşte fotbalul la prezentul continuu. Aşa arată şi vorbeşte „Prinţul”, la 33 de ani şi aproape 5 luni.

33 de ani şi aproape cinci luni. E vârsta la care… 
La care mă antrenez. Mă antrenez în fiecare zi cu un antrenor personal ca să nu-mi pierd condiţia fizică şi îmi doresc ca de la vară să joc din nou. Timpul trece greu până când îţi găseşti o echipă, dar se scurge şi mai greu dacă stai şi nu faci nimic în timpul ăsta. Din momentul în care se deschide perioada de transferuri, voi fi cu ochii-n patru pentru a-mi găsi o formaţie să joc. Şi eu am nevoie de o echipă, dar cred că şi multe echipe au nevoie de un fotbalist care poate aduce un plus de valoare şi de varietate în jocul unei formaţii de Liga 1.

E mai greu să ştii că te echipezi pentru un antrenament de unul singur sau pentru un meci în care ştii că vei termina partida lovit din cap până-n picioare?
E mai greu să te antrenezi singur, dar trebuie să fii foarte puternic din punct de vedere mental şi să ţi se imprime bine în creier faptul că după ce te vei lăsa de sport… tot sport vei face. Important este să-ţi reconfigurezi mereu traseul în viaţă în funcţie de obstacolele care-ţi apar. Şi să te adaptezi… Asta e viaţa. O continuă luptă pentru adaptare, iar în fotbal lucrul ăsta ţi se transmite de la juniori.

Ai învăţat asta de la juniori? 
Pot să spun că m-a călit viaţa la Poli Iaşi, nu am ars nicio etapă. Am început de la Divizia D, când echipa trebuia să aibă un junior în teren. M-a călit, jucam pe la ţară, pe terenuri denivelate, te mai loveau… Eu mă consider foarte puternic psihic şi sunt nişte etape care m-au oţelit! Am început la Iaşi, am promovat cu Poli în B, apoi în A şi m-a cumpărat Dinamo, dar m-a mai lăsat şase luni la Iaşi.

Cu ce antrenori ai lucrat cel mai bine în carieră? 
Cu Andone, cu Rednic, cu Walter Zenga. Walter a fost un antrenor foarte bun, a avut încredere în mine, îmi oferea libertate în joc. Cu Reghecampf… Şi cu Marius Baciu, la Chiajna, am colaborat foarte bine.

De ce ai plecat de la Chiajna?
N-am mai fost pe aceeaşi lungime de undă, n-a fost chimia bună între mine şi antrenor. Acolo e un aer păgubos, pesimist, se scaldă într-un bazin de mediocritate şi nu vor să-şi depăşească nicicum condiţia! Drept dovadă, după ce ne-am salvat de la retrogradare în ultima etapă, când ne băteam cu Gaz Metan Mediaş, tot nu şi-au fixat alte ţinte mai înalte. Eu am avut un aport considerabil în traseul echipei, având în vedere încrederea pe care mi-au acordat-o antrenorii şi felul în care am reuşit să influenţez jocul. După ce a venit Marius Baciu, un antrenor cu care am colaborat foarte bine, am jucat titular mai mereu. Nu vreau să fac din asta un titlu de glorie, dar când n-am mai jucat titular, echipa a pierdut sau a făcut egal. Poate că lumea va spune că este coincidenţă, dar contează enorm aportul unui fotbalist capabil să facă diferenţa asupra jocului per ansamblu.

Nu mi-ai răspuns. De ce-ai plecat?
După ce am reuşit să ne salvăm de la retrogradare, am crezut că-şi doresc mult mai mult, având în vedere condiţiile de care beneficiază. Au un teren de antrenament modern, sală de forţă, bazin. Dispun de un complex sportiv foarte bun pentru România, luând în calcul şi condiţiile de care beneficiază celelalte echipe. În plus, au o stabilitate financiară… cât de cât. N-a fost locul meu acolo! După ce ne-am salvat, eu mi-am pus bonus pentru performanţă: pentru câştigarea Cupei României, Cupei Ligii, pentru o calificare într-o cupă europeană. Dar ei tot acolo se scaldă! În mediocritate! E un aer care te trage în jos. Antrenorii vin cu o mentalitate de echipă de la ţară, de echipă mică. Aşa percep şi echipa.

„Alexa nu m-a vrut de la primul antrenament. Cu el e puţin riscant pentru Concordia, e un antrenor fără experienţă! Să lupţi la retrogradare e mai greu decât să te lupţi la titlu”

Să înţeleg că te-a dat afară primarul Mircea Minea?
Cu primarul n-am avut vreo discuţie, îl respect, îl apreciez pentru ce a făcut acolo. Dacă analizezi ce a făcut primarul şi te gândeşti că echipa nu participă în cupele europene, iar spectatorii nu cumpără bilete, poţi spune că a făcut asta ca să lase ceva în urmă pentru orgoliul lui şi pentru oamenii de acolo. E de apreciat.

Dacă nu ai avut discuţii cu Minea, înseamnă că antrenorul nu te-a vrut.
Alexa nu m-a vrut de la primul antrenament. Mi-a spus că nu se bazează pe jucătorii cu experienţă. E un antrenor nou, are puterea să dea afară de la echipă pe cine vrea… gândind logic. E un antrenor la o echipă nouă, normal ar fi fost să vezi ce marfă ai la dispoziţie, să-i ţii pe toţi 10 zile pentru a te edifica de potenţialul fiecăruia şi apoi te hotărăşti pe cine te bazezi. Dar antrenorii au această putere când preiau o echipă… să renunţe la tine fără să te analizeze. Cu Alexa e puţin riscant pentru Concordia, e un antrenor fără experienţă, la început de drum. A antrenat doar la Rapid şi Timişoara.
Sa lupţi la retrogradare e mult mai greu decât să te lupţi la campionat. Gândul că ai putea să pici te distruge psihic. Dar eu îmi doresc să se salveze pentru Minea, pentru foştii mei coechipieri.

Banii i-ai recuperat? 
Banii i-am recuperat. Mi-am dat seama că n-am fost pe aceeaşi lungime şi am preferat să plec. Eu am reziliat contractul cu ei după 20 februarie, data limită la care puteam să devin jucător liber. Nu mai avea rost să stau. Mi-era uşor să stau până la vară, să mă antrenez o oră şi să-mi iau salariul, dar n-am vrut să stau unde nu mi-e locul.

35 de lei a plătit Cristea pentru prima minge din copilărie. „Jucam în faţa blocului. Ţara asta are pepinieră mare, dar nimeni nu mai face din plăcere. Mulţi se gândesc direct la beneficii”

50 de lei a fost primul premiu în bani câştigat de Cristea din fotbal. „La un turneu de sală din Moldova, am fost declarat cel mai tehnic jucător”

90 de dolari a fost primul salariu pe care l-a avut Cristea la Poli Iaşi. „Ai mei nu au fost de acord să fac fotbal, dar apoi au fost alături de mine când au realizat că-l practic dintr-o pasiune imensă”

„Eu am cheltuit banii pentru că m-am bucurat şi de viaţă, şi de fotbal. Am dus o viaţă haotică! Eu am făcut totul din talent în fotbal, nu am fost un tip muncitor”. Cele două sfaturi pe care le oferă tinerilor fotbalişti

Aş vrea să te întreb dacă tu crezi că ai fi putut strânge mai mulţi bani de-a lungul carierei? 
Eu am cheltuit banii pentru că m-am bucurat şi de viaţă, şi de fotbal. Banii vin şi se duc. Trebuie să circule! Dar important e să fii puţin mai chibzuit. Acum, la vârsta pe care o am, dacă ar fi să-mi rezum viaţa într-o propoziţie aş spune că am jucat şi fotbal şi am dat tot ce am avut mai bun din mine şi încă pot să dau, dar mi-am trăit şi viaţa la intensitate maximă!

Şi ai simţit vreodată că-ţi găseşti un echilibru între cele două planuri?
Acum nu pot trăi în trecut şi nu mai pot întoarce timpul, ce-am face dacă tot am regreta lucruri? Îmi place să fiu bine ancorat în prezent. Dar ca să-ţi răspund la întrebarea asta, îţi spun că eu am făcut totul din talent în fotbal. Dacă mai şi munceam, poate atingeam alte zări, dar n-am fost un jucător muncitor. Nu pot spune că regret, dar mă mai gândesc la unele decizii luate. Asta e viaţa şi n-am ce face. Dar am ajuns în postura în care pot să le dau un sfat tinerilor fotbalişti.

Care e?
Trebuie să fie organizaţi atât în viaţa sportivă, cât şi în viaţa socială. Eu n-am fost organizat şi asta dăunează! Dăunează clar asupra cursului carierei tale! E important când şi ce mănânci, în ce interval orar te odihneşti, când mergi la sală… Eu am dus o viaţă puţin haotică şi talentul meu poate că ar fi fost valorificat altfel dacă aş fi avut un alt ritm de viaţă. Şi alt sfat pe care îl mai pot da tinerilor fotbalişti este să nu fie niciodată în coproprietate. Ori… ori! Niciodată să nu fie în proprietatea a două cluburi! Ori sută la sută, ori rămân!

Cum ţi s-a întâmplat ţie cu Dinamo şi Iaşi? 
Ştii, uneori mă gândesc că mai bine făceam şi eu parte din bizareriile vremii! Adică să fiu în proprietatea unui acţionar de la Dinamo… dintre cei şapte sau opt sau câţi erau. Aşa aş fi putut să mă fi transferat mai uşor. Fac haz de necaz acum… dar poate că ar fi fost mai bine. Să fi fost al lui Neţoiu, Badea, Borcea, Turcu! Aşa am devenit o minge de ping-pong între Ştefan cel Mare şi Iaşi. Când venea o ofertă de câteva milioane de dolari din Germania sau din Turcia, nu mă dădea Dinamo pentru că ideea lor de afacere era obstrucţionată de cota pe care ar fi trebuit să o livreze spre Iaşi! Şi îşi spuneau: „De ce să le dăm noi bani ălora!?„. Aşa gândeau! Şi tot sperau să aibă sută la sută. Cei de la Iaşi nu voiau să cedeze şi mie mi-a dăunat asta!

Şi când apărea o ofertă de afară?
Plecau oamenii rapid! Cine te aşteaptă pe tine!? Stai să ajungă la un numitor comun Dinamo cu Iaşi! Nimeni nu te aşteaptă!


„La Dinamo am fost primit foarte bine, erau jucători mari: Petre, Niculescu. Dinamo mi-a dat această mentalitate de învingător. La Dinamo, oriunde mergeam, cu cine jucam, trebuia să câştigăm!”

„Execut bine loviturile libere din instinct, din talent şi e important să exersezi mult”

„Bălan de la Voluntari execută cel mai bine loviturile libere în Liga 1. Are o lovire a balonului ca la carte”

Adrian Cristea

Dinamovistul Adrian Cristea (C) trece de trei adversari, in meciul cu Universitatea Cluj, din cadrul etapei a VIII-a a Ligii I, disputat in Bucuresti, duminica, 23 septembrie 2007. GEORGE FILIP / MEDIAFAX FOTO

 

„N-am avut noroc de bani în carieră”. Întrebare: „E adevărat că Borcea îţi dădea bani din propriul buzunar?” Răspuns: „Da, nu ascund lucrul ăsta, îmi dădea nişte prime, dar la ce salarii aveau unii…”

Pe ce salariu ai venit la Dinamo?
2.000 de dolari.

Şi ai ajuns până la 70.000 de dolari…
Pe acolo… N-am avut noroc de bani în carieră…

E adevărat că a apărut o doză de frustrare când ştiai că alţi colegi erau plătiţi mai bine ca tine? 
E vorba de management la echipă, pentru că lucrurile astea tot se află între jucători. A fost o eroare din partea managementului clubului. Erau jucători nemulţumiţi că unul ia atât, altul ia atât. Nu era supărarea mare între noi, ci pe oamenii care gestionau situaţia de o manieră lipsită de profesionalism.
Asta a făcut Gigi Becali când în Ghencea au reapărut performanţele. Factorul esenţial a fost că a echilibrat balanţa salariilor la toţi jucătorii. Dinamo a pierdut mult teren în lupta cu Steaua, la un moment dat, pentru că la clubul din Ştefan cel Mare erau discrepanţe consistente în privinţa banilor.

E adevărat că Borcea îţi dădea bani din propriul buzunar?
Da, nu ascund lucrul ăsta, îmi dădea, îmi dădea nişte prime, nu ascund, dar la ce salarii aveau unii…

Cu ce acţionar de la Dinamo te-ai înţeles foarte bine?
Cu Borcea, cu Walter. El m-a luat şi la Universitatea Cluj. Cu Nea Vasile! (n.r. Turcu). Dumnezeu să-l odihnească! Era un tip foarte sufletist, degeaba îl  înjurau suporterii. Era singurul care băga bani la Dinamo într-o perioadă. Nea Vasile era foarte sufletist, era unul dintre cei mai sufletişti acţionari din tot fotbalul românesc. Şi acum mă gândesc… în ce dezavantaj am fost că nu am aparţinut unui acţionar: trei la Borcea, patru la Neţoiu…

Îl înjurau suporterii pe Turcu, dar te înjurau şi pe tine de foarte multe ori. Îţi reproşau că eşti indolent şi că ar putea să pice ceva lângă tine şi tot nu te-ar fi deranjat.
Indolent….

Indolent! 
Ăştia sunt suporterii, nu-i poţi mulţumi pe toţi. Eu sunt tare din punct de vedere psihic, nu-mi tremură picioarele dacă ţipă unul la mine sau dacă mă înjură altul. Nu-i poţi împăca pe toţi. Ca suporter de fotbal trebuie să ai un tablou complet despre echipa ta. Să ştii ce poate face un jucător, cum te poate ajuta altul – în funcţie de calităţile pe care le posedă fiecare. La noi… hai să înjurăm. Ştii de ce mă înjurau pe mine?

De ce? 
Pentru că nu recuperam şi pentru că nu intram prin alunecare. Pe Mărgăritescu ştii de ce-l înjurau?

Zi-mi tu!
Pentru că nu dribla! Îţi dai seama care erau aşteptările…

„La Euro 2008 n-am jucat, dar a fost o experienţă unică. Sunt momentele care te validează ca fotbalist. Chiar dacă doar am simţit şi am văzut tot… N-am jucat”

„Oamenii pe care-i ai în jurul tău! Ăsta e un factor esenţial în cariera de fotbalist născut şi crescut în România”

„Cele mai frumoase goluri? Eu marchez mai rar, sunt un jucător de creaţie şi de ultimă pasă. Dar mi-aduc aminte de un gol cu Timişoara, cu Ceahlăul şi la Chiajna, un gol cu Petrolul. Frumos! Marchez mai rar, dar şi când marchez!”

Adrian Cristea

Răspunde cu o voce înceată. Îşi argumentează fiecare răspuns. Stabileşte contactul vizual cu interlocutorul. Şi nu driblează. Nu driblează întrebările. Stă în jumătatea lui preferată. Sus. Pentru că are încă ţeluri înalte. Stă pe terenul pe care şi-a lăsat urmele crampoanelor. Dar stă şi lângă acul Singerului ce-i dictează programul zilei.

>Temporar. Cât nu-şi pune iscălitura pe alt contract. E fotbalist liber de contract. Actual designer vestimentar. Îşi face antrenamentele fizice pe diferite stadioane sau printr-un parc mai primitor. Cu un preparator fizic ce-i ţine ritmul: 2/4 sau 4/4.

Adrian Cristea are puterea să vorbească despre erori şi gestionarea greşită a unor relaţii sau decizii. Ştie că greşelile recunoscute sunt pe jumătate iertate. Vorbeşte despre cum a driblat munca şi cum niciun adversar n-a reuşit să-l blocheze. Discută despre risipă, oameni nepotriviţi în momentele cheie ale carierei, cauzele căderii fotbalului românesc şi statui. Nu pentru Hagi – viitorul campion -, cum anticipează, ci pentru Ioan Becali.

El e Adrian Cristea. Stă mai mult pe la atelierul său de vestimentaţii de lux de pe strada Alexandru Philippide, colţ cu Polonă. Dar trăieşte fotbalul la prezentul continuu. Aşa arată şi vorbeşte „Prinţul”, la 33 de ani şi aproape 5 luni.

33 de ani şi aproape cinci luni. E vârsta la care… 
La care mă antrenez. Mă antrenez în fiecare zi cu un antrenor personal ca să nu-mi pierd condiţia fizică şi îmi doresc ca de la vară să joc din nou. Timpul trece greu până când îţi găseşti o echipă, dar se scurge şi mai greu dacă stai şi nu faci nimic în timpul ăsta. Din momentul în care se deschide perioada de transferuri, voi fi cu ochii-n patru pentru a-mi găsi o formaţie să joc. Şi eu am nevoie de o echipă, dar cred că şi multe echipe au nevoie de un fotbalist care poate aduce un plus de valoare şi de varietate în jocul unei formaţii de Liga 1.

E mai greu să ştii că te echipezi pentru un antrenament de unul singur sau pentru un meci în care ştii că vei termina partida lovit din cap până-n picioare?
E mai greu să te antrenezi singur, dar trebuie să fii foarte puternic din punct de vedere mental şi să ţi se imprime bine în creier faptul că după ce te vei lăsa de sport… tot sport vei face. Important este să-ţi reconfigurezi mereu traseul în viaţă în funcţie de obstacolele care-ţi apar. Şi să te adaptezi… Asta e viaţa. O continuă luptă pentru adaptare, iar în fotbal lucrul ăsta ţi se transmite de la juniori.

Ai învăţat asta de la juniori? 
Pot să spun că m-a călit viaţa la Poli Iaşi, nu am ars nicio etapă. Am început de la Divizia D, când echipa trebuia să aibă un junior în teren. M-a călit, jucam pe la ţară, pe terenuri denivelate, te mai loveau… Eu mă consider foarte puternic psihic şi sunt nişte etape care m-au oţelit! Am început la Iaşi, am promovat cu Poli în B, apoi în A şi m-a cumpărat Dinamo, dar m-a mai lăsat şase luni la Iaşi.

Cu ce antrenori ai lucrat cel mai bine în carieră? 
Cu Andone, cu Rednic, cu Walter Zenga. Walter a fost un antrenor foarte bun, a avut încredere în mine, îmi oferea libertate în joc. Cu Reghecampf… Şi cu Marius Baciu, la Chiajna, am colaborat foarte bine.

De ce ai plecat de la Chiajna?
N-am mai fost pe aceeaşi lungime de undă, n-a fost chimia bună între mine şi antrenor. Acolo e un aer păgubos, pesimist, se scaldă într-un bazin de mediocritate şi nu vor să-şi depăşească nicicum condiţia! Drept dovadă, după ce ne-am salvat de la retrogradare în ultima etapă, când ne băteam cu Gaz Metan Mediaş, tot nu şi-au fixat alte ţinte mai înalte. Eu am avut un aport considerabil în traseul echipei, având în vedere încrederea pe care mi-au acordat-o antrenorii şi felul în care am reuşit să influenţez jocul. După ce a venit Marius Baciu, un antrenor cu care am colaborat foarte bine, am jucat titular mai mereu. Nu vreau să fac din asta un titlu de glorie, dar când n-am mai jucat titular, echipa a pierdut sau a făcut egal. Poate că lumea va spune că este coincidenţă, dar contează enorm aportul unui fotbalist capabil să facă diferenţa asupra jocului per ansamblu.

Nu mi-ai răspuns. De ce-ai plecat?
După ce am reuşit să ne salvăm de la retrogradare, am crezut că-şi doresc mult mai mult, având în vedere condiţiile de care beneficiază. Au un teren de antrenament modern, sală de forţă, bazin. Dispun de un complex sportiv foarte bun pentru România, luând în calcul şi condiţiile de care beneficiază celelalte echipe. În plus, au o stabilitate financiară… cât de cât. N-a fost locul meu acolo! După ce ne-am salvat, eu mi-am pus bonus pentru performanţă: pentru câştigarea Cupei României, Cupei Ligii, pentru o calificare într-o cupă europeană. Dar ei tot acolo se scaldă! În mediocritate! E un aer care te trage în jos. Antrenorii vin cu o mentalitate de echipă de la ţară, de echipă mică. Aşa percep şi echipa.

„Alexa nu m-a vrut de la primul antrenament. Cu el e puţin riscant pentru Concordia, e un antrenor fără experienţă! Să lupţi la retrogradare e mai greu decât să te lupţi la titlu”

Să înţeleg că te-a dat afară primarul Mircea Minea?
Cu primarul n-am avut vreo discuţie, îl respect, îl apreciez pentru ce a făcut acolo. Dacă analizezi ce a făcut primarul şi te gândeşti că echipa nu participă în cupele europene, iar spectatorii nu cumpără bilete, poţi spune că a făcut asta ca să lase ceva în urmă pentru orgoliul lui şi pentru oamenii de acolo. E de apreciat.

Dacă nu ai avut discuţii cu Minea, înseamnă că antrenorul nu te-a vrut.
Alexa nu m-a vrut de la primul antrenament. Mi-a spus că nu se bazează pe jucătorii cu experienţă. E un antrenor nou, are puterea să dea afară de la echipă pe cine vrea… gândind logic. E un antrenor la o echipă nouă, normal ar fi fost să vezi ce marfă ai la dispoziţie, să-i ţii pe toţi 10 zile pentru a te edifica de potenţialul fiecăruia şi apoi te hotărăşti pe cine te bazezi. Dar antrenorii au această putere când preiau o echipă… să renunţe la tine fără să te analizeze. Cu Alexa e puţin riscant pentru Concordia, e un antrenor fără experienţă, la început de drum. A antrenat doar la Rapid şi Timişoara.
Sa lupţi la retrogradare e mult mai greu decât să te lupţi la campionat. Gândul că ai putea să pici te distruge psihic. Dar eu îmi doresc să se salveze pentru Minea, pentru foştii mei coechipieri.

Banii i-ai recuperat? 
Banii i-am recuperat. Mi-am dat seama că n-am fost pe aceeaşi lungime şi am preferat să plec. Eu am reziliat contractul cu ei după 20 februarie, data limită la care puteam să devin jucător liber. Nu mai avea rost să stau. Mi-era uşor să stau până la vară, să mă antrenez o oră şi să-mi iau salariul, dar n-am vrut să stau unde nu mi-e locul.

35 de lei a plătit Cristea pentru prima minge din copilărie. „Jucam în faţa blocului. Ţara asta are pepinieră mare, dar nimeni nu mai face din plăcere. Mulţi se gândesc direct la beneficii”

50 de lei a fost primul premiu în bani câştigat de Cristea din fotbal. „La un turneu de sală din Moldova, am fost declarat cel mai tehnic jucător”

90 de dolari a fost primul salariu pe care l-a avut Cristea la Poli Iaşi. „Ai mei nu au fost de acord să fac fotbal, dar apoi au fost alături de mine când au realizat că-l practic dintr-o pasiune imensă”

„Eu am cheltuit banii pentru că m-am bucurat şi de viaţă, şi de fotbal. Am dus o viaţă haotică! Eu am făcut totul din talent în fotbal, nu am fost un tip muncitor”. Cele două sfaturi pe care le oferă tinerilor fotbalişti

Aş vrea să te întreb dacă tu crezi că ai fi putut strânge mai mulţi bani de-a lungul carierei? 
Eu am cheltuit banii pentru că m-am bucurat şi de viaţă, şi de fotbal. Banii vin şi se duc. Trebuie să circule! Dar important e să fii puţin mai chibzuit. Acum, la vârsta pe care o am, dacă ar fi să-mi rezum viaţa într-o propoziţie aş spune că am jucat şi fotbal şi am dat tot ce am avut mai bun din mine şi încă pot să dau, dar mi-am trăit şi viaţa la intensitate maximă!

Şi ai simţit vreodată că-ţi găseşti un echilibru între cele două planuri?
Acum nu pot trăi în trecut şi nu mai pot întoarce timpul, ce-am face dacă tot am regreta lucruri? Îmi place să fiu bine ancorat în prezent. Dar ca să-ţi răspund la întrebarea asta, îţi spun că eu am făcut totul din talent în fotbal. Dacă mai şi munceam, poate atingeam alte zări, dar n-am fost un jucător muncitor. Nu pot spune că regret, dar mă mai gândesc la unele decizii luate. Asta e viaţa şi n-am ce face. Dar am ajuns în postura în care pot să le dau un sfat tinerilor fotbalişti.

Care e?
Trebuie să fie organizaţi atât în viaţa sportivă, cât şi în viaţa socială. Eu n-am fost organizat şi asta dăunează! Dăunează clar asupra cursului carierei tale! E important când şi ce mănânci, în ce interval orar te odihneşti, când mergi la sală… Eu am dus o viaţă puţin haotică şi talentul meu poate că ar fi fost valorificat altfel dacă aş fi avut un alt ritm de viaţă. Şi alt sfat pe care îl mai pot da tinerilor fotbalişti este să nu fie niciodată în coproprietate. Ori… ori! Niciodată să nu fie în proprietatea a două cluburi! Ori sută la sută, ori rămân!

Cum ţi s-a întâmplat ţie cu Dinamo şi Iaşi? 
Ştii, uneori mă gândesc că mai bine făceam şi eu parte din bizareriile vremii! Adică să fiu în proprietatea unui acţionar de la Dinamo… dintre cei şapte sau opt sau câţi erau. Aşa aş fi putut să mă fi transferat mai uşor. Fac haz de necaz acum… dar poate că ar fi fost mai bine. Să fi fost al lui Neţoiu, Badea, Borcea, Turcu! Aşa am devenit o minge de ping-pong între Ştefan cel Mare şi Iaşi. Când venea o ofertă de câteva milioane de dolari din Germania sau din Turcia, nu mă dădea Dinamo pentru că ideea lor de afacere era obstrucţionată de cota pe care ar fi trebuit să o livreze spre Iaşi! Şi îşi spuneau: „De ce să le dăm noi bani ălora!?„. Aşa gândeau! Şi tot sperau să aibă sută la sută. Cei de la Iaşi nu voiau să cedeze şi mie mi-a dăunat asta!

Şi când apărea o ofertă de afară?
Plecau oamenii rapid! Cine te aşteaptă pe tine!? Stai să ajungă la un numitor comun Dinamo cu Iaşi! Nimeni nu te aşteaptă!

Bild

„La Dinamo am fost primit foarte bine, erau jucători mari: Petre, Niculescu. Dinamo mi-a dat această mentalitate de învingător. La Dinamo, oriunde mergeam, cu cine jucam, trebuia să câştigăm!”

„Execut bine loviturile libere din instinct, din talent şi e important să exersezi mult”

„Bălan de la Voluntari execută cel mai bine loviturile libere în Liga 1. Are o lovire a balonului ca la carte”

Adrian Cristea

„N-am avut noroc de bani în carieră”. Întrebare: „E adevărat că Borcea îţi dădea bani din propriul buzunar?” Răspuns: „Da, nu ascund lucrul ăsta, îmi dădea nişte prime, dar la ce salarii aveau unii…”

Pe ce salariu ai venit la Dinamo?
2.000 de dolari.

Şi ai ajuns până la 70.000 de dolari…
Pe acolo… N-am avut noroc de bani în carieră…

E adevărat că a apărut o doză de frustrare când ştiai că alţi colegi erau plătiţi mai bine ca tine? 
E vorba de management la echipă, pentru că lucrurile astea tot se află între jucători. A fost o eroare din partea managementului clubului. Erau jucători nemulţumiţi că unul ia atât, altul ia atât. Nu era supărarea mare între noi, ci pe oamenii care gestionau situaţia de o manieră lipsită de profesionalism.
Asta a făcut Gigi Becali când în Ghencea au reapărut performanţele. Factorul esenţial a fost că a echilibrat balanţa salariilor la toţi jucătorii. Dinamo a pierdut mult teren în lupta cu Steaua, la un moment dat, pentru că la clubul din Ştefan cel Mare erau discrepanţe consistente în privinţa banilor.

E adevărat că Borcea îţi dădea bani din propriul buzunar?
Da, nu ascund lucrul ăsta, îmi dădea, îmi dădea nişte prime, nu ascund, dar la ce salarii aveau unii…

Cu ce acţionar de la Dinamo te-ai înţeles foarte bine?
Cu Borcea, cu Walter. El m-a luat şi la Universitatea Cluj. Cu Nea Vasile! (n.r. Turcu). Dumnezeu să-l odihnească! Era un tip foarte sufletist, degeaba îl  înjurau suporterii. Era singurul care băga bani la Dinamo într-o perioadă. Nea Vasile era foarte sufletist, era unul dintre cei mai sufletişti acţionari din tot fotbalul românesc. Şi acum mă gândesc… în ce dezavantaj am fost că nu am aparţinut unui acţionar: trei la Borcea, patru la Neţoiu…

Îl înjurau suporterii pe Turcu, dar te înjurau şi pe tine de foarte multe ori. Îţi reproşau că eşti indolent şi că ar putea să pice ceva lângă tine şi tot nu te-ar fi deranjat.
Indolent….

Indolent! 
Ăştia sunt suporterii, nu-i poţi mulţumi pe toţi. Eu sunt tare din punct de vedere psihic, nu-mi tremură picioarele dacă ţipă unul la mine sau dacă mă înjură altul. Nu-i poţi împăca pe toţi. Ca suporter de fotbal trebuie să ai un tablou complet despre echipa ta. Să ştii ce poate face un jucător, cum te poate ajuta altul – în funcţie de calităţile pe care le posedă fiecare. La noi… hai să înjurăm. Ştii de ce mă înjurau pe mine?

De ce? 
Pentru că nu recuperam şi pentru că nu intram prin alunecare. Pe Mărgăritescu ştii de ce-l înjurau?

Zi-mi tu!
Pentru că nu dribla! Îţi dai seama care erau aşteptările…

„La Euro 2008 n-am jucat, dar a fost o experienţă unică. Sunt momentele care te validează ca fotbalist. Chiar dacă doar am simţit şi am văzut tot… N-am jucat”

„Oamenii pe care-i ai în jurul tău! Ăsta e un factor esenţial în cariera de fotbalist născut şi crescut în România”

„Cele mai frumoase goluri? Eu marchez mai rar, sunt un jucător de creaţie şi de ultimă pasă. Dar mi-aduc aminte de un gol cu Timişoara, cu Ceahlăul şi la Chiajna, un gol cu Petrolul. Frumos! Marchez mai rar, dar şi când marchez!”

Adrian Cristea

Pe unde s-au evaporat cei 600.000 de euro, primă de la Gigi Becali, pentru Dinamo – CFR 1-0, în mai 2007. „Din păcate, jucătorii nu au mai contat. Au contat alte persoane”

Am fost pe stadionul Dinamo, pe 8 mai, acum 10 ani, când i-aţi învins pe CFR, eraţi deja campioni şi Steaua s-a dus în preliminariile Ligii Campionilor. Tu ai înscris şi ai stabilit scorul final: 1-0.
A fost un gol frumos, obişnuit, din lovitură liberă.

Ai bătut de pe loc.
Oarecum.

Şi golul tău a generat o imagine rară în fotbalul românesc. Gigi Becali a fluturat fularul echipei Dinamo. 
Nu a fost un spectacol de bun augur, trebuie să ai o decenţă, să arăţi caracter. A fost un spectacol pentru voi, pentru televiziuni!

8 mai 2007, o întâlnire lejeră pentru dinamovişti înaintea partidei cu CFR Cluj. Echipa antrenată de Mircea Rednic era pe primul loc în campionat, la 13 puncte distanţă de clujeni. O nouă victorie în faţa CFR-ului şi Dinamo se apropia cu paşi repezi de cel de-al 18-lea titlu din istoria clubului. 1-0 pe Ştefan cel Mare şi fularele alb roşii inundau “Groapa”.  Visul a devenit realitate, Dinamo a devenit campioana României, iar Steaua, de pe locul secund, a ajuns în preliminariile Champions League.

Atunci aţi avut 600.000 de euro primă din partea lui Gigi Becali… 
Nu ştiu din partea cui am avut.

A fost o primă mare…
O primă mare, dar chiar nu ştiu din partea cui am avut-o. De obicei, pe jucători nu-i interesează de unde vin banii. Să vină!

Şi au venit până la urmă, atunci?
(momente de pauză) ….

A fost o ceartă la oficială, una în care Bogdan Lobonţ le-a reproşat conducătorilor voştri că şi-au bătut joc!
Toţi aveam familii, copii… A fost o situaţie neplăcută, din păcate nu au mai contat jucătorii, au contat alte persoane.

La cine te referi?
E trecut, nu mai contează.

Înţeleg că n-au mai ajuns toţi banii la voi.
Mda.

Episodul „Microbuzul”. „Am luat atitudine faţă de unele nereguli care se întâmplau în sânul echipei. Conducătorii încercau să-i acopere pe alţii. Şi acum aş proceda identic”

Ai avut oameni care să te sfătuiască de-a lungul carierei? 
Chiar atunci când am venit de la Iaşi, mi-a recomandat cineva un impresar străin,  nu-i mai dau numele. A făcut transferul la Dinamo şi a luat omul vreo 10.000 de dolari. A plecat şi nici în ziua de azi n-a mai dat vreun telefon. Pe urmă eu n-am avut impresar, am mai fost cu Giovani Becali după o perioadă, dar având şi situaţia contractuală despre care ţi-am vorbit… Era greu.

Ce maşină ai?
Nu am maşină momentan. Am avut şi permisul luat… Am dat din nou examen ca să-mi iau permisul.

Ştii de ce te întreb asta?
Nu-mi dau seama.

Voiam să te întreb dacă-ţi mai place să mergi cu microbuzul?
Haha, ştiu unde baţi. Am luat atitudine faţă de unele nereguli care se întâmplau în sânul echipei faţă de unii dintre jucători, faţă de întreaga echipă. Conducătorii au încercat să-i acopere pe unii şi cu ceilalţi se purtau altfel. Să ştii că şi acum aş proceda identic.

15 aprilie 2010 a marcat istoria clubului din Ştefan cel Mare. Episodul “Lotul microbuzul” s-a desfăşurat la Cluj şi i-a avut ca protagonişti pe Bratu, Mărgăritescu, Zicu, Adrian Cristea, Boştină şi Alexe, iar ca actori într-un rol secund pe N’Doye, Kone şi Diabate. Totul a început după ce Dinamo a ratat Cupa României. În partida retur din semifinale, CFR Cluj a câştigat în Gruia, 2-1, iar tensiunea la Dinamo a atins cote maxime (în tur Dinamo – CFR Cluj a fost 1-1). După eliminarea din finală, cei trei străini de la echipă – N’Doye, Kone şi Diabate – au ales să-şi ridice glicemia cu ajutorul cuburilor de gheaţă din mixul whisky-RedBull. În toiul nopţii, Bratu a luat foc şi a fost la un pas să se ia la bătaie cu Prunea: “Suntem într-o situaţie delicată, iar nouă ne arde de cluburi acum?”. Alături de fostul atacant, s-au mai “răsculat” şi alţi dinamovişti: Mărgăritescu, Zicu, Adrian Cristea, Boştină şi Alexe. Enervaţi de lipsa de reacţie a oficialilor, dinamoviştii au dat ultimatum: „Ori el, ori noi! Dacă rămâne N’Doye la echipă, plecăm noi, ceilalţi. Toţi!”

La două zile distanţă, Dinamo avea meci în Liga I cu Gloria Bistriţa, iar câinii au anunţat că vor părăsi cantonamentul. Zis şi făcut. Solidari cu Bratu, care fusese trimis la echipa a doua după reacţia violentă la adresa lui Prunea, Mărgăritescu, Zicu, Adrian Cristea, Boştină şi Alexe au luat microbuzul şi au plecat din cantonamentul roş-alb. Alături de Bratu, la echipa a doua a fost trimis şi N’Doye şi a fost amendat cu 15.000 de euro. Kone şi Diabate au fost amendaţi cu 2.000 de euro, iar “dezertorii” au fost penalizaţi cu câte 5.000 de euro. În lot, pentru meciul cu Bistriţa, au rămas doar 13 jucători. Gloria Bistriţa – Dinamo s-a terminat 3-2.

Aţi fi putut trece de Lazio?
Greu.

Era destrămată echipa?
Toată echipa şi-a dorit acea calificare. Ce s-a mai auzit de atunci… Eu n-am simţit sau n-am văzut să fie discuţii în jurul meu.

Cum ţi se pare acum Dinamo?
Negoiţă nu are potenţă să ţină un club precum Dinamo, asta e maximum pentru el. Dinamo e o pălărie prea mare pentru el. A scos-o din insolvenţă, din păcate astea sunt vremuri grele. Nivelul societăţii din România se reflectă şi în stadiul în care se află fotbalul… şi sportul în general.

„Mi-am deschis atelierul de haine de lux pornind de la ideea că bărbaţii trebuie să se întoarcă la atitudinea, vestimentaţia şi comportamentul de gentleman”. Cât a investit

Aş vrea să vorbim puţin despre cariera ta pe un alt teren, al afacerilor. Ce te-a determinat să investeşti în atelierul de haine de lux pentru bărbaţi de pe strada Alexandru Philipide din centrul Bucureştiului?
Eu m-am gândit că, la un moment dat, se va termina cariera mea de fotbalist. Şi nu mă pasionează cariera de antrenor. Poate, undeva mai sus, în organigrama unui club. M-am tot gândit şi am încercat şi câteva business-uri pe lângă acesta cu costume. Atelierul pe care l-am deschis împreună cu un prieten, asociatul meu, a pornit de la ideea că bărbaţii trebuie să se întoarcă la atitudinea de gentleman. Şi aici mă refer la atitudine, vestimentaţie şi comportament în societate.

 

Cu câţi bani ai pornit Christian Tailoring?
Între 25.000 de euro şi 30.000 de euro, eu şi asociatul meu. Încercăm să creştem pas cu pas, facem totul pe măsurile clientului. Toate piesele vestimentare sunt personalizate până la ultimul detaliu, la serie e mai simplu – se fac mai mulţi bani.

De ce design vestimentar?
Pentru că-mi place să mă implic, să joc şi acest rol de designer vestimentar. Mie mi-a plăcut mereu moda, mi-a plăcut să am grijă de mine, să mă îmbrac cât mai bine.

Au stil bărbaţii din România?
A început să se dezvolte şi la noi această grijă de a te îmbrăca. La femei… nu mai spun, româncele se îmbracă foarte bine, sunt foarte frumoase. La bărbaţi mai trebuie să lucrăm, ca să-şi cultive această pasiune pentru îmbrăcăminte.

 

Bild

Întrebare: „Zi-mi o femeie frumoasă din România!?”. Răspuns: „Ştii că sunt într-o relaţie…!”. Actriţa care l-a impresionat pe fostul dinamovist

Ce rol are o femeie în viaţa unui fotbalist?
Un rol important, dacă doreşti ceva serios. Dacă eşti mai libertin şi nu pui preţ… Sunt vârste şi vârste…

Ai avut colegi care tânjeau după viaţa de burlac?
Mai glumeam între noi, erau fotbalişti cu familii şi nu mai puteau să vină cu noi la un şpriţ, dar fiecare cu viaţa lui.

Cum arată o femeie frumoasă?
Fiecare vede frumuseţea în felul lui. Importantă e chimia pe care o ai cu persoana respectivă. Frumuseţea e în ochii privitorului.

Ce nu-ţi place la o femeie?
Vulgaritatea, lipsa feminităţii, lipsa educaţiei.

Zi-mi trei femei frumoase din România!
Acum… sunt într-o relaţie… vrei să…!? (n.r. – Adrian Cristea se află într-o relaţie cu Maria Păuna, supranumită „Prinţesa Sprâncenelor”).

Atunci zi-mi doar una!
Ştii că sunt într-o relaţie…

Ştiu că eşti într-o relaţie, dar zi-mi o actriţă frumoasă!
Din România sau de afară?

Ştiu că eşti într-o relaţie, aşa că spune-mi de afară!
Monica Bellucci! Dar sunt multe şi în România.

Spune-mi trei fotbalişti străini cu stil!
David Beckham e fashion icon, dar are o armată de stilişti. Italienii se mai îmbracă foarte bine.

Balotelli!?
Haha, nu e pe stilul meu! Dar important e să te simţi bine în pielea ta şi atunci când pui o haină pe tine să-ţi dea un plus de încredere şi de siguranţă în propria persoană.

„Nu m-a impresionat niciun jucător străin care a evoluat în România. Nici Wesley, nici Adailton! Jucători buni, marcatori, atât”

„Jucătorii români când fac pasul de la o echipă mică la Steaua sau Dinamo au mari probleme. Te întrebi ce a păţit ăsta de nu mai joacă aşa cum o făcea înainte?”

Adrian Cristea

A câştigat la Steaua cât n-a câştigat la Dinamo. „Prima pentru calificarea în Champions League a fost foarte mare”. Cum a scăpat Becali de el. „Era în detenţie, i s-au picurat multe în urechi. Ce era să facă Reghecampf? Să sacrifice o întreagă echipă pentru mine?”

Hai să vorbim şi despre perioada Steaua. Cum ai ajuns acolo?
M-a vrut Gigi Becali, am vorbit cu el la telefon, dar şi cu Laurenţiu Reghecampf. Şi a fost un pas important pentru mine, trecerea la o echipă cu tradiţie şi cu o organizare excelentă. Peste Dinamo la toate capitolele.

De ce n-ai reuşit să te impui? 
Ba da, m-am impus, dar am stat foarte puţin. Reghecampf m-a băgat de câte ori a putut, din păcate, nu m-au vrut nişte oameni din anturajul lui Gigi. El pe atunci se afla în detenţie, vorbea la telefon mai mult. Îmi imaginez ce i-au băgat în cap oamenii lui… până când Gigi a zis: „Cristea – stop!„. Îţi dai seama că Reghecampf nu putea să sacrifice o echipă pentru mine! I s-au picurat în urechi vrute şi nevrute despre mine. Dacă ne uităm pe statistici, faţă de alţi jucători am avut cifre asemănătoare sau superioare.

E adevărat că ai câştigat la Steaua cât n-ai câştigat ani buni la Dinamo?
E adevărat că prima de calificare în Champions League a fost foarte mare.

Cum ai lucrat cu Neubert?
Neubert e un preparator foarte bun şi Steaua are de suferit pentru că nu mai este el. Mi s-a părut cel mai bun om cu care am lucrat. Nu făceam mai mult de jumătate de oră cu el, dar făcea foarte intens, 200 la sută şi perioade scurte în care spuneai că nu mai poţi, că nu termini exerciţiul respectiv, dar îl duceai până la capăt. Deveneai strong cu el.

„Un jucător de ultimă pasă, de creaţie, trebuie să anticipeze locul în care ajunge vârful de atac”

„Dacă eşti educat şi ştii să te comporţi în lume, niciodată nu te va arăta lumea cu degetul: uită-te la ăla! E român!”

Adrian Cristea

„Florin Niţă e un fotbalist pe care nu-l avantajează marketingul. Rar găseşti în lumea fotbalului un jucător ca el”. Cine e antrenorul care poate transforma rapid cota unui jucător şi cum stau în genunchi antrenorii în faţa patronilor

De ce nu mai trag la poartă fotbaliştii români? 
Am observat şi eu, mai ales la naţională, că ne-am pierdut identitatea. Românii sunt mingicari, talentaţi, ne place mingea, ne place să driblăm. Nu mai văd ce vedeam înainte. Ne plăcea să avem posesie, să avem ocazii de poartă, acum doar ne apărăm şi poate-poate facem ceva pe contraatac. Hagi are experienţă şi ştie foarte bine: jucăm „lungă şi pe a doua” şi vedem ce o ieşi! Ne-am pierdut identitatea.

Care e cauza?
Cauza provine şi din mentalitatea antrenorilor noştri. Probabil din frica de a nu fi demişi. Ei la ce se gândesc? În primul rând se gândesc ce să facă pentru a nu pierde un meci. Nicidecum ce să facă pentru a câştiga un meci!? E un detaliu care face diferenţa. Dacă nu pierd, mă duc în faţa patronului şi îi spun ce bine m-am apărat, ce puternici suntem. Dacă nu am dat gol, găsim noi scuze.

Spune-mi un antrenor român care poate transforma repede cota unui jucător de la 200.000 de euro la 1 milion de euro!
Acum e Hagi, care are un proiect foarte bun, chiar e de admirat şi îi doresc să câştige campionatul! N-au experienţă băieţii lui la meciurile mai tari, fiind tinerei se mai şi pierd. Mai sunt antrenori buni, nu contează doar antrenorul, sunt mai mulţi factori care-l fac pe jucător să crească. În acest plan contează şi echipa la care joci, şi marketingul.

Spune-mi un fotbalist român capabil să facă saltul la o echipă importantă, dar pe care nu-l avantajează marketingul! 
Florin Niţă de la Steaua! Marketingul nu-l avantajează. E un portar foarte bun. Îl ştiu şi cum se antrenează, e un caracter extraordinar, rar există în lumea asta fotbalist ca el. Dar n-are imagine, aşa s-a format el.

„Sunt fotbalişti români care ar trebui să-şi facă în faţa casei statuie cu Giovani Becali. Să-i mulţumească şi să-i pupe statuia! A dus afară jucători care nu făceau un dribling, i-a vândut pe casete şi pe CD-uri, pe şmecheria lui”

Ceea ce înţeleg din spusele tale e că sunt şi au fost foarte mulţi fotbalişti umflaţi. 
Sunt alţi jucători care au imagine şi au plecat pe imagine. Sunt unii jucători care ar trebui să-i facă o statuie lui Giovani Becali! Să-i facă o statuie, să şi-o pună în faţa casei şi să-i mulţumească. Pe mulţi i-a dus Giovani afară cu şmecheria lui.

Pe câţi? Dă-mi un exemplu! 
90 la sută! Ştim foarte bine cum îi ducea pe relaţiile lui. Au mai fost şi unii de valoare, bineînţeles!

Per total, fraţii Becali au făcut bine sau rău fotbalului?
Şi un bine, dar şi un rău! Rău – că n-au fost puţin mai selectivi în a vinde jucătorii, şi-au văzut interesul lor, dar trebuiau să se gândească şi pe viito. N-au gândit în perspectivă, au dus jucători care nu ştiau să tragă la poartă şi să dribeleze, i-au vândut pe CD-uri şi pe casete video. Ducând astfel de oameni, nivelul fotbalului românesc a scăzut.

Luăm în calcul norocul, fotbalişti români care prind vârf de formă şi scăderea de nivel a adversarilor din grupă. Ne calificăm la Mondialul din Rusia?
Greu, aproape imposibil! Nu există chimie între fotbaliştii români şi selecţioneri străini. Nu e o formulă bună, nu cunoaşte Daum jucătorii, mentalitatea noastră şi, drept dovadă, n-a făcut mare lucru. Orice antrenor român care venea, dacă nu reuşea mai mult, măcar cât a reuşit Daum… tot făcea şi el. Sau, pentru a merge pe varianta unui antrenor străin, aş fi mizat pe tehnicieni care au stat prin Liga 1, gen Walter Zenga.

„M-am inspirat şi de la Ilie Dumitrescu, şi de la Adrian Ilie”. Cine va câştiga campionatul şi idolii de afară

Spune-mi doi jucători de care nu ai putut să treci la antrenamente sau în meciuri prin dribling? 
Nu cred că au fost… Nu există să nu treci niciodată!

Niciodată?
Nu… nu există!

Un coechipier?
Coechipier!? Poate Mărgăritescu, e aşa, îndesat, mi-a plăcut pentru postul lui, e prietenul meu.

Dar ai furat driblinguri de la alţi jucători…
Toţi am crescut cu Hagi, Ilie Dumitrescu, Adi Ilie. Am luat şi de la Dumitrescu şi de la Adrian Ilie… Jucător foarte bun, cu simţul porţii, inteligent în joc, foarte tehnic. Acum suferim la angajament, la alte lucruri, dar la talent stăm bine. De afară mi-au plăcut Van Basten, Romario, brazilianul Ronaldo şi Zidane. Cum se mişcau, cum pasau…

www.prosport.ro

Intreruperi programate în alimentarea cu energie electrica a E-Distributie Muntenia

 

În municipiul Bucureşti

Între orele 08:00 – 16:00 în următoarele zone:

•strada Cameliei numerele impare de la numărul 31 până la numărul 39;

•strada Thomas Masaryk numerele pare, nr. 2, 6, 8;

Între orele 09:00 – 17:00 în următoarele zone

•strada Poiana Narciselor, nr. 8, bloc 8A;

Între orele 10:00 – 14:00 în următoarele zone

•strada Profesor Ion Ursu între strada Viitorului şi strada Radu de la Afumaţi şi strada Răsuri între strada Profesor Ion Ursu şi strada Doda Traian;

Între orele 10:00 – 18:00 în următoarele zone:

•strada Gării de Nord numărul 2-4, strada Gării de Nord numărul 6-8 scările 4,5 şi 6 şi Intrarea Luncani;

Între orele 10:30 – 16:30 în următoarele zone:

•strada Răspântiilor numerele fără soţ începând de la nr 19 până la strada Dogarilor;

În județul Ilfov

Între orele 08:30 – 16:30 în următoarele zone:

•localitatea Glina, strada LIbertăţii între strada Revolutiei şi strada Ilfov;

Între orele 09:00 – 15:00 în următoarele zone:

•localitatea Pantelimon, str. Olarilor, Trandafirilor, Curmalilor, Migdalilor, Ecaterina Mihaila, Branduselor, Mandarinilor, Lamaitei;

Între orele 09:00 – 16:00 în următoarele zone:

•localitatea Voluntari (Pipera), str. Bucuresti Nord, str. Petricani în incinta la SC Manor, firma Sprint , firma Soceco International, firma Manor;

Între orele 09:00 – 17:00 în următoarele zone:

•localitatea Ciorogarla, str. Gheorghe Doja, Cartonari, Ana Ipatescu şi străzile adiacente;

•localitatea Jilava, str. Ungureni, Gării, Toamnei, Verii, Primãverii, Merisor, Ciulini, Fagului, Piersicilor, Pantei şi străzile adiacente;

•localitatea Chiajna, str. 1 Decembrie, Praporgescu, Apeductului, I.L. Caragiale, Pãdurii, Libertatii, Viilor, Bacriului, Cârciumãreselor, Salcâmilor, Soarelui, Republicii şi străzile adiacente

•localitatea Nuci, str. Calea Bucuresti, str. Marului, str. Salciei, str. Ialomitei şi străzile adiacente;

Între orele 11:00 – 17:00 în următoarele zone:

•localitatea Mogoşoaia, str. Bucuresti-Targoviste, Intrarea Noua, 8 Martie, Viilor, 1 iunie, Ariei, Agricultori, Poieni, Ulmului, Cocorilor, Fagului, Paunului şi străzile adiacente;

În județul Giurgiu

Între orele 09:00 – 17:00 în următoarele zone:

•localitatea Branistari

Vineri, 27.01.2017

În municipiul Bucureşti

Între orele 10:30 – 16:30 în următoarele zone:

•strada Răspânţiilor numerele fără soţ începând de la nr. 19 până la strada Dogarilor;

În județul Ilfov

Între orele 08:30 – 16:30 în următoarele zone:

•localitatea Glina, strada LIbertăţii între str. Abatorului şi Centura, str. Cireşilor;

Între orele 09:00 – 17:00 în următoarele zone:

•localitatea Ciorogârla, str. Gheorghe Doja, Cartonari, Ana Ipatescu şi străzile adiacente;

•localitatea Pantelimon, str. Sfantul Pantelimon, str. Dimitrie Cantemir, str. Mihai Viteazu şi străzile adiacente;

•localitatea Chiajna, str. Tineretului, Drumul Osiei şi străzile adiacente, Nistor Florentina;

•localitatea Berceni, str. 1 Mai (Cartier Nou ), Padurea Craiului, Narciselor, Lalelelor, Branduselor, Crinilor, Miorita, Ghioceilor, Octavian Goga, Ion Agarbiceanu, Tudor Arghezi, George Topârceanu, Bega, Codrului, Sfânta Ana, Codrului, Macului, Vrajitorului şi străzile adiacente;

•localitatea Snagov, satul Ghermanesti , str. Alba -Iulia, str. Miraslau şi străzile adiacente;

•localitatea Chiajna, str. 1 Decembrie, Praporgescu, Apeductului, I.


L. Caragiale, Padurii, Libertatii, Viilor, Bacriului, Cârciumăreselor, Salcâmilor, Soarelui, Republicii şi străzile adiacente;

În județul Giurgiu

Între orele 09:00 – 17:00 în următoarele zone:

•localitatea Branistari

Între orele 09:00 – 18:00 ( întreruperi de scurtă durată) în următoarele zone:

•localitatea Bolintin Vale, str. Republicii – vor fi afectate blocurile din centrul localităţii, BCR, Raiffeisen Bank, CEC Bank, Spital pediatrie si gradinita copii;

Sămbătă, 28.01.2017

În municipiul Bucureşti

Între orele 09:00 – 17:00 în următoarele zone:

•sectorul 1, str. Meteorologiei, str. Jandarmeriei numerele 11,13,15, Unitatea Militara Ric Baneasa;

În județul Ilfov

Între orele 09:00 – 17:00 în următoarele zone:

•localitatea Cornetul, str. Zavoiului;

•localitatea Chiajna, str. 1 Decembrie, Praporgescu, Apeductului, I.L. Caragiale, Pădurii, Libertăţii, Viilor, Bacriului, Cârciumăreselor, Salcâmilor, Soarelui, Republicii şi străzile adiacente;

Luni, 30.01.2017

În județul Ilfov

Între orele 09:00 – 17:00 în următoarele zone:

•localitatea Chiajna, str. Apeductului, I.L. Caragiale, Pădurii, Libertatii, Viilor, Bacriului, Cârciumăreselor, Salcâmilor, Tineretului, Soarelui, Orhideelor, Rezervelor, Doctor Macovei şi străzile adiacente;

•localitatea Măgurele, str. Fecioarei, Leului, Racului, Capricornului, Călugareni, Intrarea Berbecului şi străzile adiacente;

Marţi, 31.01.2017

În județul Ilfov

Între orele 09:00 – 17:00 în următoarele zone:

•localitatea Chitila, str. Castanilor, Oxigenului, Rudeni, Nicolae Bălcescu şi străzile adiacente;

•localitatea Stefăneşti, str. Buşteni, Cireşului, Piersicului, Vişinilor, Caisului, Părului, Marului;

•localitatea Domneşti, str. Tudor Vladimirescu, Gemeni şi străzile adiacente;

•localitatea Chiajna, str. Apeductului, I.L. Caragiale, Pădurii, Libertatii, Viilor, Bacriului, Cârciumăreselor, Salcâmilor, Tineretului, Soarelui, Orhideelor, Rezervelor, Doctor Macovei şi străzile adiacente;

Miercuri, 01.02.2017

În județul Ilfov

Între orele 09:00 – 17:00 în următoarele zone:

•localitatea Bragadiru, str. Verii, Primăverii, Toamnei, Iernii, Ghioceilor şi străzile adiacente;

•localitatea Chiajna, str. Apeductului, I.L. Caragiale, Pădurii, Libertăţii, Viilor, Bacriului, Cârciumăreselor, Salcâmilor, Tineretului, Soarelui, Orhideelor, Rezervelor, Doctor Macovei şi străzile adiacente;

•localitatea Măgurele, str. Mărăşeşti, Sulfinei, Intrarea Sulfinei şi străzile adiacente;

curierulnational.ro

Masini de gunoi, blocate la descarcare la groapa din Chiajna. IRIDEX: Romprest refuza plata suprataxei / Romprest – Locuitorii Sector 1 nu vor ramane cu deseurile neridicate

36 de maşini Romprest, încărcate cu gunoi, sunt trase pe dreapta şi nu li se permite accesul, luni, la groapa de gunoi Chiajna din Ilfov după ce compania de colectare ar fi refuzat semnarea noului contract care prevede achitarea suprataxei de 80 lei pe tonă, susţin reprezentanţii IRIDEX

Luni dimineaţă, 36 de maşini încărcate cu gunoi au fost trase pe dreapta şi nu li s-a permis accesul pentru descărcare la groapa de gunoi Chiajna, administrată de IRIDEX, pe motiv că reprezentanţii Romprest, cei cărora le aparţin maşinile, ar fi refuzat să semneze noul contract unde se prevede achitarea suprataxei de 80 de lei pe tona de deşeuri, au declarat oficialii IRIDEX pentru agenţia MEDIAFAX.

„Nu e vorba despre nicio formă de protest din partea noastră. Pur şi simplu, operatorul Romprest, cel care este desemnat să facă salubrizarea în Sectorul 1, a refuzat să semneze noul contract, contract care prevedea şi achitarea taxei de 80 de lei pe tonă, taxă impusă de legislaţia românească emisă de Guvernul României. Refuză fără niciun motiv concret şi legal, doar afirmă că această taxă se va proroga, că urmează să se amâne, dar această eventuală amânare, deocamdată, nu este publicată în vreun act normativ şi nu are niciun temei. Pentru că există riscul ca această taxă să nu fie plătită de către cel care aduce gunoaiele, în speţă de către Romprest, şi atunci ne transformăm din oameni cinstiţi în potenţiali evazionişti fiscali sau infractori, prin faptul că nu avem de unde să plătim această taxă, trebuie să fie plătită de către cel care generează deşeurile, nu de cel care le elimină. Noi am înştiinţat din noiembrie anul trecut cu privire la obligativitatea acestei taxe, pe toată lumea, inclusiv în presă. Personal, cred că aşteaptă, speră ca aceea taxă să fie amânată sau anulată şi în această speranţă ei nu vor să semneze noul contract. Toţi ceilalţi operatori sau autorităţi publice locale au semnat şi au acceptat obligativitatea acestei taxe, singurul care a refuzat este operatorul Romprest. În momentul de faţă, toate maşinile Romprest sunt trase pe dreapta, nu îi primim.”, a declarat Sorin Matei, director tehnic al IRIDEX, pentru agenţia MEDIAFAX.

Primarul Sectorului 1, Dan Tudorache, a acuzat IRIDEX, în timpul comandamentului convocate de Primăria Capitalei, că încearcă să „forţeze mâna” autorităţilor locale

„Avem informaţii că la groapa de gunoi IRIDEX un număr de 36 de maşini sunt blocate.(…) Mi-e frică să nu fie blocată şoseaua de centură.(…) S-au hotărât ei acum să ne forţeze mâna, să blocheze depozitarea gunoiului, sugerând că avem acea taxă de plătit. (…)Până miercuri se va rezolva problema, dar sper să nu continue această luptă inutilă”, a spus Dan Tudorache, primarul Sectorului 1.

Primarul general susţine că a luat legătura cu ministrul Mediului pe această problemă şi că vor fi comunicate soluţii.

„Societatea IRDEX ţine gunoiul la poartă, lucru urât şi ilegal. Invocă că vor trebui să plăteaască suprataxa. Nu este adevărat, nu sunt în niciun pericol. Am luat legătura cu ministrul Mediului, Daniel Constantin, fireşte că nu poate să tolereze, sunt convinsă că a luat măsuri„, a adăugat Gabriela Firea.

Reprezentanţii Romprest susţin că locuitorii Sectorului 1 nu vor rămâne cu deşeurile neridicate, în contextul în care s-a refuzat plata suprataxei prin semnarea unui nou contract cu IRIDEX, la ora transmiterii acestei ştiri fiind purtate discuţii la sediul primăriei pentru a se găsi soluţii.

„Reprezentanţii Romprest se află în incinta Primăriei Sector 1 pentru a căuta soluţii alternative, garantând totodată că deşeurile vor fi ridicate de la locuitorii sectorului. Vom reveni cu mai multe detalii după ce se va termina această şedinţă.Se vor găsit soluţii alternative iar locuitorii sectorului sunt asiguraţi că nu vor rămâne cu deşeurile neridicate”, a declarat Adriana Calcan, purtător de cuvânt al Romprest, pentru agenţia MEDIAFAX.

36 de maşini Romprest, încărcate cu gunoi, sunt trase pe dreapta şi nu li se permite accesul, luni, la groapa de gunoi Chiajna din Ilfov după ce compania de colectare ar fi refuzat semnarea noului contract care prevede achitarea suprataxei de 80 lei pe tonă, susţin reprezentanţii IRIDEX. – mediafax.ro

STEAUA. Muta Becali echipa la Chiajna? Decizie de ultima ora: Ma intilnesc cu el!

 

 

UPDATE. Gigi Becali a anunţat că se va întîlni cu primarul din Chiajna în următoarele zile, dar nu mai doreşte să investească.

„O să mă întîlnesc cu primarul din Chiajna marţi sau miercuri, dar nu mai vreau să fac această mutare. Procesul o să mai dureze 3-4 ani şi nu are rost. Eu doream să fac asta pentru viitor. E posibil să fac acest artificu în vară, dar acum nu mai am nevoie. Acum o să iau jucători pe societatea asta. Nu mai pot să transfer jucătorii tineri pe care eu îi doream şi aşa îi puneam pe altă societate”, a spus Becali.

UPDATE / Gigi Becali a reacţionat după declaraţiile făcute de Marius Burcă şi a anunţat că a primit o propunere de la Mircea Minea, de la Chiajna: „Ce preşedinte? Are el vreo putere? Eu vorbesc cu patronul, nu cu Burcă! Patronul este prietenul meu demult, mi-a zis că facem cum vreau eu.

M-a sunat ăsta de la Chiajna, primarul. Şi mi-a zis că pentru ce să iau eu o echipă din B, C. A zis că îmi dă echipa lui şi am jucătorii în divizia A. Dacă, prin absurd se întîmplă, bag 20 de milioane, cîştig campionatul din primul an, direct. N-am nicio treabă cu numele, se schimbă. Voi avea parte de suporteri. Am primit nişte mesaje de la galerii, care au organizat deja la prefecturi să facă miting. O să fac eu un miting, iau aprobările, cu 500.000 de oameni, ca la revoluţie.”, a spus Becali la Digisport.

Marius Burcă, preşedintele celor de la Metaloglobus, a vorbit despre discuţia pe care Gigi Becali a avut-o cu patronul clubului în vederea achiziţionării acestuia:

„N-am luat parte la nici o discuție. E de notorietate faptul că patronul nostru este fan al Stelei, merge la meciuri și stă în apropierea domnului Becali. Am discutat cu patronul nostru despre asta și mi-a explicat. A fost o discuție acum o lună, o lună și ceva.

Gigi Becali l-a întrebat despre echipa de fotbal dacă o vinde și răspunsul a fost scurt. Nu! Discuția a durat 30 de secunde. Gigi Becali poate spune ce vrea el. Nu e asta o problemă”, a spus Burcă pentru GSP.RO

La Multi Ani 2017 !

– Aho…aho prieteni dragi,
Staţi puţin şi ascultaţi
Mâine anul se-noieşte
www.chiajna.com vă doreşte
Mult belşug şi sănătate
Numai reuşite-n toate
Ce să vă aducă anul?
Norocul să umple carul
Pace şi bucurie
Sănătate şi iubire!

Să vă spun ce vă doresc
Să v-arăt cât vă iubesc.
Vă doresc întâi de toate,
Un an nou cu sănătate,
Voie bună, trai uşor,
Bucurie şi mult spor!

Un an mai bogat in împliniri, mai inalt in aspiraţti si plin de succese.
Noul an sa va fie presarat cu realizari remarcabile, impliniri,fericire si nu in ultimul rand sanatate!

La multi ani!

Atentie, se opreste curentul electric! Vezi ZONELE care vor RAMÂNE în BEZNA;

 

Enel Distribuţie Muntenia anunţă că, urmare a lucrărilor planificate de revizii, reparaţii şi modernizări în reţeaua de distribuţie, alimentarea cu energie electrică va fi întreruptă în zonele şi în intervalele orare precizate mai jos

DUMINICĂ, 4 DECEMBRIE

 

În județul Ilfov

Între orele 08:30 – 16:30 în următoarele zone:

– localitatea Glina, str. Vaii, Intr. Vaii, str. Melodiei;

Între orele 09:00 – 17:00 în următoarele zone:

– localitatea Afumați, str. Șoseaua Ștefănești de la intersecția cu str. Imașului până la IASE Afumași și străzile adiacente, str. Decebal, str. Negru Pontes şi străzile adiacente, str. Coli şi străzile adiacente, str. Mărășești

– localitatea Chiajna, str. Rezervelor, Int. Dorului, Apeductului, Acvilei, Wainer Palada, Tineretului, Narciselor, Drumul Osiei, Orhideelor și străzile adiacente, Robu Iulian, Căpățână

– localitatea Vidra, str. Depozit de Lemne, Combustibilului, Gării, Prelungirea Gării, Câmpului și străzile adiacente;

– localitatea Cățelu, strada Libertății între metrou Palady și strada Viillor și strada Florilor;

– localitatea Snagov, str. Nuferilor şi străzile adiacente;

– localitatea Popesti Leordeni, şoseaua Olteniței nr. 11 până la numerele 15;

– localitatea Brănești, intrarea Unirii nr. 40-42, clienții dinspre strada Unirii;

Între orele 10:00 – 13:00 în următoarele zone:

– localitatea Snagov, satul Tâncăbești, str. București – Ploiești, str. Mihai Eminescu şi străzile adiacente;

În județul Giurgiu

Între orele 08:00 – 12:00 în următoarele zone:

– localitatea Vlad Țepeș, str. Iasomiei;

Între orele 08:00 – 16:00 în următoarele zone:

– municipiul Giurgiu, str. Grasse;

Între orele 12:30 – 16:30 în următoarele zone

– localitatea Vlad Țepeș, str. Adunării;

LUNI, 6 DECEMBRIE

În municipiul Bucureşti

Între orele 09:00 – 17:00 în următoarele zone:

strada Diaconu Coresi între strada Ardealului şi strada Măicănești;

strada Sălăjeni; calea Victoriei nr. 2;

În județul Ilfov

Între orele 08:30 – 14:30 în următoarele zone

– localitatea Glina, str. Melodiei

Între orele 09:00 – 17:00 în următoarele zone:

– localitatea Chiajna, str. Rezervelor, Int. Dorului, Apeductului, Acvilei, Wainer Palada, Tineretului, Narciselor, Drumul Osiei, Orhideelor şi străzile adiacente, Robu Iulian, Capatana;

– localitatea Tunari, sos. de Centura numerele 21 pana la 35 zona de langa Fan Courier, firma Puratos Prod, Lowe Auto si Prodcom;

– localitatea Otopeni, str. 23 August si strazile adiacente între str. Traian si str. I.C Bratianu;

– localitatea Berceni, str. Câmpului, Occidentului, Albatrosului, Pescarusului, Albatrosului şi străzile adiacente;

– localitatea Otopeni, strada Grivita între strada Marin Preda si strada Ciprian Porumbescu şi străzile adiacente;

– localitatea Popesti-Leordeni, soseaua Oltenitei între str. Paraul Rece si str. Laurentiu Raiciu;

– localitatea Branesti, intrarea Unirii nr. 40-42, clientii dinspre strada Negru Voda;

– localitatea Mãgurele – zona Varteju, str. Uranus, Eforie, Venus, Jupiter, Fulger, Drum Nou şi străzile adiacente;

În județul Giurgiu

Între orele 08:00 – 16:00 în următoarele zone

– localitatea Vlad Tepes, str. Bisericii;

municipiul Giurgiu, str. Grasse;

MARŢI, 8 DECEMBRIE

În municipiul Bucureşti

Între orele 00:00 – 05:00 în următoarele zone:

– zona Ferdinand, str. Mihai Bravu, Splaiul Unirii, bd. Unirii, Decebal, Calarasi, Vitan, Pache Protopopescu, Traian;

În județul Ilfov

Între orele 08:30 – 16:30 în următoarele zone:

– localitatea Glina, str. Vaii, Intr. Vaii;

Între orele 09:00 – 17:00 în următoarele zone:

– localitatea Chitila, str.Troitei, Nucului, Islaz, Zona Cartier Tineri Casatoriti şi străzile adiacente;

– localitatea Tunari, str. Vasile Lupu, I.L. Caragiale, Ion Slavici, Tudor Arghezi, Camil Petrescu, Ion Creanga, Nichita Stanescu, Maria Calimachi şi străzile adiacente;

– localitatea Chiajna, str. Rezervelor, Int. Dorului, Apeductului, Acvilei, Wainer Palada, Tineretului, Narciselor, Drumul Osiei, Orhideelor şi străzile adiacente, Robu Iulian, Capatana;

– localitatea Chiajna, str. Apeductului, Rezervelor, Narciselor, Tineretului, Flacara, Orhideelor şi străzile adiacente, Neagu Marcela;

– localitatea Nuci, satul Micsunesti-Mari, str. Orhideelor, str. Prunului, str. Iasomiei, str. Lacramioarei şi străzile adiacente;

– localitatea Vidra – zona Cretesti, str. Principala, Drum Mare, Gradinilor, Ciulinari, Bisericii, Cimitirului, Scolii, Veteranilor, Electricienilor, Valea Luncii, Sperantei, Izvor şi străzile adiacente;

– localitatea Branesti, intrarea Unirii prima intrare dupa strada Jiului spre strada Petre Ionel;

– localitatea Gruiu, satul Lipia, str. Malu Rosu, str.Lujerului, str. Dumbravei şi străzile adiacente;

– localitatea Peris, str. Ingerasilor, str. Potcoavei, str. Principala, str. Invatator Ion Dorobantu , str. Mihai Eminescu şi străzile adiacente;

– localitatea Chiajna, str. Apeductului, Rezervelor, Narciselor, Tineretului, Flacara, Orhideelor şi străzile adiacente, Neagu Marcela;

– localitatea Afumati, strada Mircea Voda, sos. Bucuresti-Urziceni între sos. Gãneasa si str. Trandafirului, strada Garoafelor şi străzile adiacente;

– localitatea Tanganu Mic, str. Principala;

În județul Giurgiu

Între orele 08:00 – 16:00 în următoarele zone

– municipiul Giurgiu, str. Lainici;

– municipiul Giurgiu, bd. 1907, str. Berzei, Intr. Linistei;

– localitatea Vlad Tepes, str. Crinului;

MIERCURI, 9 DECEMBRIE

În județul Ilfov

Între orele 08:30 – 16:30 în următoarele zone:

– localitatea Glina, str. Melodiei;

Între orele 09:00 – 15:00 în următoarele zone:

– localitatea Snagov, satul Vladiceasca , str. Snagov, str. Renasterii, str. George Enescu şi străzile adiacente;

Între orele 09:00 – 17:00 în următoarele zone:

– localitatea Branesti, strada Petre Ionel intre rond si gara, strada Dimitrie Cantemir;

– localitatea Branesti, stada I.C. Bratianu între rond intrare si strada Negru Voda;

– localitatea Tanganu Mic, str. Nicolae Iorga;

– localitatea Cornetu, str. Alexandria, Gladiolelor, Crinului, Livezi, Panselelor si strazile adiacente, str.Livezi;

– localitatea Chiajna, str. Rezervelor, Int. Dorului, Apeductului, Acvilei, Wainer Palada, Tineretului, Narciselor, Drumul Osiei, Orhideelor şi străzile adiacente, Robu Iulian, Capatana;

– localitatea Petrachioaia, satul Maineasca , str. Principala, str. Rodnei, str. Bucegi, str. Carpati şi străzile adiacente;

– localitatea Nuci, satul Micsunestii-Mari , str. Orhideelor, str. Viilor, str. Busuioc şi străzile adiacente;

În județul Giurgiu

Între orele 08:00 – 16:00 în următoarele zone

– municipiul Giurgiu, str. Lainici

– localitatea Vlad Tepes, str. Lalelelor;

JOI, 10 DECEMBRIE

În județul Ilfov

Între orele 08:30 – 16:30 în următoarele zone

– localitatea Glina, str. Vaii, Intr. Vaii;

Între orele 09:00 – 17:00 în următoarele zone:

– localitatea Chiajna, str. Vlad Tepes, Luceafarului, Nicolae Iorga, Eroului şi străzile adiacente

– localitatea Voluntari (Pipera), str. Costache Radu, str. Nita Pintea şi străzile adiacente , str. Pericle Papahagi, str. Simion Mandrescu, str. Chivu Dumitru;

– localitatea Branesti, intrarea Unirii nr.40-42;

– localitatea Pasarea, strada M. Sadoveanu, strada Aurel Vlaicu şi străzile adiacente;

– localitatea Chitila, str. Troitei, Nuferilor, Vasile Bideac şi străzile adiacente, N&B Dezvoltare;

– localitatea Snagov, satul Ghermanesti, str. Oituz, str. Marasesti, str. Tismana, str. Intrarea Tismana, str. Razoare, str. Ghermanesti şi străzile adiacente;

– localitatea Chiajna, str. Rezervelor, Int. Dorului, Apeductului, Acvilei, Wainer Palada, Tineretului, Narciselor, Drumul Osiei, Orhideelor şi străzile adiacente, Robu Iulian, Capatana;

– localitatea Branesti, intrarea I.C. Bratianu nr.121-125;

– localitatea Gradistea, str. Sperantei, str. Fierarilor, str. Garoafelor, str. Ghioceilor şi străzile adiacente;

În județul Giurgiu

Între orele 08:00 – 16:00 în următoarele zone:

– localitatea Vlad Țepeș, str. Morii;

Comunicat de presa – Consiliul Judetean Ilfov

Consiliul Județean Ilfov, alături de Primăria Municipiului București, titulari ai Planului de Mobilitate Urbană Durabilă pentru regiunea București-Ilfov, organizează o dezbatere publică pentru proiectul de plan propus.

Dezbaterea publică are loc pe 21 noiembrie 2016, ora 15.00, la Universitatea Politehnică București din Splaiul Independenței, nr. 313, Rectorat, Amfiteatrul AN 010, dezbaterea fiind difuzată live pe www.pmud.ro

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) își propune să realizeze, în perioada 2016-2030, un sistem de transport eficient, integrat, durabil și sigur, care să promoveze dezvoltarea economică, socială și teritorială și să asigure o bună calitate a vieții. Astfel, până în 2030 se vor construi 123 km de linii de metrou noi, 259 km de linii modernizate pentru tramvai, 490 Km de piste pentru biciclete, se vor achiziționa 250 de autobuze ecologice noi și se vor inaugura 450 de intersecții conectate la un centru de comandă inteligent

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă este elaborat pentru Municipiul București cu sectoarele sale și Județul Ilfov, format din 8 orașe (Bragadiru, Buftea, Chitila, Măgurele, Otopeni, Pantelimon, Popești-Leordeni și Voluntari) și 32 comune (1 Decembrie, Afumați, Balotești, Berceni, Brănești, Cernica, Chiajna, Ciolpani, Ciorogârla, Clinceni, Copăceni, Corbeanca, Cornetu, Dărăști-Ilfov, Dascălu, Dobroești, Domnești, Dragomirești-Vale, Găneasa, Glina, Grădiștea, Gruiu, Jilava, Moara Vlăsiei, Mogoșoaia, Nuci, Periș, Petrăchioaia, Snagov, Ștefăneștii de Jos, Tunari și Vidra).

Obiectivele PMUD cuprind accesibilitatea (atât conectivitatea între anumite puncte, cât și accesul oamenilor la numeroase oportunități de călătorie, în ciuda unor deficiențe fizice sau a unor factori sociali), îmbunătățirea siguranței și securității în timpul deplasărilor, protecția mediului (reducerea poluării, a emisiilor de gaze cu efect de seră și a consumului de energie), eficiența economică, calitatea mediului urban.

Documentele referitoare la Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pot fi consultate pe site-ul www.pmud.ro, la secțiunea ‘Informații utile’ (http://pmud.ro/pdf-files/proiect_pmud.pdf și http://pmud.ro/pdf-files/raport_mediu.pdf), pe site-ul Consiliului Județean Ilfov (http://www.cjilfov.ro/upload2/PMUD_BUC-IF/PMUD_BI_revizuit1.pdf) și pe pagina de Facebook a Consiliului Județean Ilfov (https://www.facebook.com/Consiliul-Judetean-Ilfov-180188392106371/?fref=ts).

Penny Market a deschis un nou magazin în Chiajna, reteaua se apropie de 180 unitati

Grupul german Rewe continuă extinderea în România cu brandul Penny Market, rețeaua ajungând la 179 de unități, după ce a deschis miercuri un nou magazin Penny Market în satul Dudu, comuna Chiajna, județul Ilfov.

Magazinul are o suprafață de vânzare de 1.396 metri pătrați,  80 locuri de parcare și 17 angajați.

Rewe România a înregistrat anul trecut cea mai mare creștere a afacerilor dintre cele cinci piețe unde grupul german Rewe este prezent, de 13,8%, până la 2,65 miliarde de lei (597 de milioane de euro). Totodată, profitul net al companiei a avansat cu 13%, la 12,8 milioane de lei (2,9 milioane de euro).

Grupul german a deschis primul magazin pe piața locală în 2005, iar alături de magazinele Penny Market, mai operează în România 8 magazine XXL Mega Discount.

La sfârșitul anului trecut, acționarii au decis ca activitatea grupului să se concentreze în viitor pe dezvoltarea business-ului de discount, după vânzarea supermarketurilor Billa grupului Carrefour.

De altfel, Rewe vrea să ajungă la o rețea de 200 de magazine Penny Market în România până la sfârșitul anului și să modernizeze 50 din cele existente, începând cu toate unitățile din București și Oradea. Noul design va fi implementat în toate magazinele din rețea până la sfârșitul anului 2018.

Principalul concurent al retailerului pe segmentul pe care activează este Lidl.

Fondat în 1927 în Koln, Rewe este unul dintre cele mai importante grupuri de retail și turism din Germania, dar și din Europa. Cu aproximativ 330.000 de salariați în 12 țări europene, grupul are 15.000 magazine iar în 2014 a înregistrat o cifră de afaceri de peste 51 de miliarde de euro.

CNADNR spune ca termina pana la iarna Centura Capitalei intre A1 si Chiajna

Lucrările la Centura Capitalei, între A1 şi Chiajna/Drumul Naţional 7 de modernizare şi extindere la două benzi pe sens şi circulaţie în regim de autostradă intră în linie dreaptă, iar circulaţia va fi deschisă spre finalul anului. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) lucrează în prezent la relocarea utilităţilor în zonele Titan Mar, Mega Company şi Remat Holding, execuţia lucrărilor necesare în vederea finalizării sensurilor giratorii de la Dragomireşti, Remat şi Petrom, rampa de la Pod Chitila şi la pasajul peste apeducte în zona Mega Company. Astfel, pe o lungime de 8,695 km stadiul fizic este de 55%.

„Deşi a fost un proiect cu foarte multe probleme, chiar blocat, lucrările evoluează destul de bine. Se putea şi mai bine. Am avut o întâlnire de lucru şi în momentul de faţă vorbim de un proiect deblocat. Sunt anumite zone unde activitatea poate fi intensificată. Stăm bine cu mobilizarea. Până la sfârşitul anului ne-am angajat să redăm traficului cele 4 benzi în zona pasajului peste apeductele Apa Nova.” a declarat directorul general al CNADNR, Cătălin Homor.

De asemenea, pentru cele două probleme majore care au stat în calea evoluţiei lucrărilor, respectiv eliberarea amplasamentelor de către diverşi proprietari persoane fizice/persoane juridice şi finalizarea lucrărilor de lărgire la patru benzi în zona pasajului peste apeductele Arcuda I, II şi III ale Apa Nova, km 57 plus 740, au fost identificate soluţii.

În acest sens, la începutul lunii septembrie 2016, se va finaliza procedura de expropriere prin emiterea încheierii de intabulare pentru coridorul de expropriere situat pe raza administrativă a UAT Chitila. În acelaşi timp vor fi defrişaţi pomii marcaţi şi a fost stabilită şi soluţia pentru devierea traficului în zona pasajului de la km 57 plus 740 în vederea finalizării lucrărilor de lărgire, la 4 benzi, a părţii carosabile.

Până la finele anului 2016, în zona pasajului de la km 57 plus 740 se va circula pe patru benzi, urmând ca aşternerea straturilor rutiere de mixtură asfaltică să fie executată imediat ce condiţiile meteorologice vor permite acest lucru. Recepţia întregului obiectiv se va face în luna mai a anului 2017.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 01.09.2016

Centura Bucuresti se inchide doua luni la Chiajna

Este vorba despre apeductul Arcuda V de la km. 59 care are un diametru de 2200 mm şi alimentează cu apă Capitala. Practic, aducţiunea Arcuda, intersectează oblic centura Bucureşti Nord iar pentru protecţia conductei CNADNR nu poate lărgi centura direct peste zona unde trece apeductul ci cu devierea circulaţiei pe un pod cu o lungime de aprox. 50 de metri a cărui construcţie durează aprox. două luni.

Compania de Drumuri a solicitat Poliţiei Rutiere aprobare pentru închiderea circulaţiei pe Centura Bucureşti Nord la Chiajna şi începe săptămâna aceasta mai multe verificări pe traseu pentru a vedea ce soluţii sunt pentru devierea circulaţiei.

Potrivit responsabililor proiectului din CNADNR amenajarea unui drum lateral pe care să fie deviată circulaţia ar putea dura chiar mai mult.

Dacă pentru traficul uşor rămâne varianta circulaţiei pe bulevardele Iuliu Maniu şi Uverturii, pentru transportatori este puţin probabil ca drumurile judeţene locale să poată prelua fluxul de trafic şi varinta de deviere va fi pe tronsonul de Sud.

Între intersecţia de la A 1 şi Chitila se circulă zilnic în coloană spre intersecţia cu DJ 601 dinspre Chiajna. La sensul giratoriu de lângă Chiajna de la patru benzi se intră din nou pe două benzi.

Modernizarea centurii Bucureşti pe tronsonul de 9 km. dintre Autostrada A 1 şi Chitila a început în 2014, costă 132 milioane de lei iar proiectul are termen de finalizare decembrie 2016. Potrivit datelor CNADNR, stadiul fizic de execuţie în luna iulie este de 50 %.

Cele mai multe întârzieri pe şantier au fost cauzate de exproprierile suplimentare şi mutarea reţelelor de utilităţi.

SURSA: RRA

Intreruperi programate in alimentarea cu energie electrica

Intreruperi programate în alimentarea cu energie electrica

Enel Distribuţie Muntenia S.A. anunţă că, urmare a lucrărilor planificate de revizii, reparaţii şi modernizări în reţeaua de distribuţie, alimentarea cu energie electrică va fi întreruptă în zonele şi în intervalele orare precizate mai jos:

 Luni, 03.10.2016
 În municipiul Bucuresti
Între orele 08:00 – 16:00,  în următoarele zone:
• str. Aron Cotruș;
• aleea Snagov;
 Între orele 09:00 – 16:00,  în următoarele zone:
• str. Feleacu, nr. 14;
Între orele 09:00 – 17:00,  în următoarele zone:
• str. Pridvorului nr 62, Calea Vacaresti 356-358;
Între orele 12:00 – 15:00,  în următoarele zone:
• perimetrul cuprins între Şoseaua Ştefan cel Mare, strada Polona, strada Ion Bogdan, calea Dorobanti, inclusiv zona din spatele blocurilor;
În judeţul Ilfov
 Între orele 08:00 – 15:00, în următoarele zone:
• localitatea Voluntari, str. Camil Petrescu;
Între orele 09:00 – 17:00, în următoarele zone:
• localitatea Domnesti, sos. Bucuresti – Domnesti, str. Tudor Vladimirescu, Principala şi străzile adiacente, Zona Statia Electrica;
• localitatea Chiajna, str. Rezervelor, Tineretului, Apeductului, Orhideelor, Gladiolelor şi străzile adiacente;
• localitatea Clinceni, sos. Bucuresti – Domnesti – Zona Statia Electrica, Putul Olteni, str. Mare, Loc. Camp Prodal şi străzile adiacente;
În judeţul Giurgiu
Între orele 09:00 – 16:00, în următoarele zone:
• localitatea Milcovatu, str. Mereni, Postei şi şos Gaiesti;
Între orele 09:00 – 17:00, în următoarele zone:
• localitatea Greaca Balta;
Marți, 04.10.2016
 În municipiul Bucuresti
Între orele 08:00 – 16:00,  în următoarele zone:
• strada Glinka Mihail;
• strada David Emanuel;
• strada Polonă;
Între orele 09:00 – 17:00,  în următoarele zone:
• calea Giuleşti nr.44 bl.7;
• str. Margeanului cu străzile laterale;
În judeţul Ilfov
 Între orele 09:00 – 17:00, în următoarele zone:
• localitatea Chiajna, str. Rezervelor, Tineretului, Apeductului, Orhideelor, Gladiolelor şi străzile adiacente;
• localitatea Magurele, Zona Dumitrana, Pruni în totalitate;
 În judeţul Giurgiu
Între orele 09:00 – 14:00, în următoarele zone:
• localitatea Mihailesti cartierul Tufa si satul Popesti, Loc Mihailesti cartier Tufa cu strazi afectate Chirculesti Morii, Viilor, sos. Principala Salciei si satul Popesti;
Între orele 09:00 – 17:00, în următoarele zone:
• localitatea Greaca Balta;
Miercuri, 05.10.2016
 În municipiul Bucuresti
Între orele 09:00 – 17:00,  în următoarele zone:
• calea Giuleşti nr.44 bl.7;
În judeţul Ilfov
Între orele 08:00 – 15:00, în următoarele zone:
• localitatea Dobroesti, str. Copacul cu Flori, str. Craitelor, str. Lalelelor, str. Orhideelor, str. Magnoliilor, str. Bujorilor, str.



Crinilor, str. Ghioceilor, str. Nuferilor, aleea Lacului, str. Trandafirilor, sos. Dobroiesti – Fundeni, str. Panselelor, str. Narciselor;

Între orele 09:00 – 17:00, în următoarele zone:
• localitatea Gruiu, satul Lipia, str. Malu Rosu, str Intrarea Dumbravei, str. Lujerului şi străzile adiacente;
• localitatea Chiajna, str. Rezervelor, Tineretului, Apeductului, Orhideelor, Gladiolelor şi străzile adiacente;
• localitatea Ciolpani, satul Izvorani, str. Nicolae Grigorescu, str Mihai Eminescu, str Vintila Bratianu, sos. Pacii, str. Gradinarilor, str. Maresal Averescu şi străzile adiacente;
• localitatea Nuci, satul Suditi, satul Merii Petchi, satul Nuci, sos.Calea Bucuresti, str. Brazilor, str. Narciselor, str. Crinilor, str. Rozmarin, str. Lalelelor, str. Pinului, str. Teiului, str. Trandafirilor, str. Macesului şi străzile adiacente;
În judeţul Giurgiu
Între orele 09:00 – 17:00, în următoarele zone:
• localitatea Greaca Balta;
Joi, 06.10.2016
 În municipiul Bucuresti
Între orele 09:00 – 17:00,  în următoarele zone:
• calea Giuleşti nr.44 bl.7;
În judeţul Ilfov
Între orele 09:00 – 17:00, în următoarele zone:
• localitatea Otopeni, str. Drumul Odaii şi străzile adiacente de la intersectia cu str. Ion Creanga până la DN 2;
• localitatea Măgurele, Zona Dumitrana, Pruni în totalitate;
• localitatea Chiajna, str. Rezervelor, Tineretului, Apeductului, Orhideelor, Gladiolelor şi străzile adiacente;
• localitatea Ciolpani, satul Izvorani, str. Jandarmeriei, str. Mihai Eminescu şi străzile adiacente;
În judeţul Giurgiu
Între orele 09:00 – 17:00, în următoarele zone:
• localitatea Greaca Balta;
Vineri, 07.10.2016
 În judeţul Ilfov
Între orele 09:00 – 17:00, în următoarele zone:
• localitatea Chiajna, str. Rezervelor, Tineretului, Apeductului, Orhideelor, Gladiolelor intrarea Nicolae Iorga, Luceafarului, locuinte Neagu Mrcela şi străzile adiacente;
• localitatea Găneasa, satul Moara Domnească, Firma Ferma Pomicola Moara Domneasca şi Statiunea Belciugatele;
• localitatea Chiajna, str. Rezervelor, Tineretului, Apeductului, Orhideelor, Gladiolelor şi străzile adiacente;
În judeţul Giurgiu
Între orele 09:00 – 17:00, în următoarele zone:
• localitatea Greaca Balta;

Primaria Sectorului 1 a sesizat Garda se Mediu în privinta gropii de gunoi Chiajna

 

Primăria Sectorului 1 a anunţat că a sesizat Garda de Mediu în privinţa gropii de gunoi Chiajna, după ce locuitorii din cartierele Pajura, Bucureştii Noi, Chitila, zona Şoselei de Centură şi Străuleşti au făcut sesizări privind calitatea proastă a aerului

„O echipă de specialişti ai Primăriei Sectorului 1 s-a deplasat în regim de urgenţă la faţa locului şi a constatat că toate sesizările sunt întemeiate. Disconfortul olfactiv din aceste zone este, cel mai probabil, provocat, de rampa ecologică Chiajna – Bucureşti (groapa de gunoi IRIDEX), care funcţionează din anul 1999, pe strada Poiana Trestiei nr. 17-27 din Sectorul 1 al Capitalei”, anunţă într-un comunicat de presă Primăria Sectorului 1.

”Solicit Gărzii de Mediu să ia în regim de urgenţă toate măsurile pentru a obliga proprietarii acestei gropi să nu pună în pericol sănătatea locuitorilor Sectorului 1. Groapa de gunoi IRIDEX trebuie să se încadreze, în cel mai scurt timp posibil, în parametrii de mediu prevăzuţi de legislaţia în vigoare”, a declarat Primarul Sectorului 1, Dan Tudorache.

În comunicatul instituţiei se precizează că „în urma monitorizării calităţii aerului iniţiată de Garda Naţională de Mediu, începând cu data de 23 mai 2016, s-a constatat depăşiri ale nivelului de hidrogen sulfurat în zonele afectate de disconfortul olfactiv”. MEDIAFAX

O masina a luat foc pe centura Capitalei. Circulatia a fost reluata, dupa ce fusese oprita intre Chitila si Chiajna

Circulatia rutiera pe soseaua de centura a municipiului Bucuresti este oprita miercuri intre Chitila si Chiajna, din cauza unui autovehicul care a luat foc.

UPDATE: Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Politiei Romane informeaza ca, incepand cu ora 13:05, circulatia rutiera pe soseaua de centura a municipiului Bucuresti a fost reluata pe ambele sensuri, intre Chitila si Chiajna.

Amintim ca, din cauza unui autovehicul care a luat foc, circulatia a fost oprita si ulterior s-a desfasurat pe un fir, alternativ, dirijat de politisti.

Nicio persoana nu a fost ranita in urma acestui incident rutier.

Potrivit sursei citate, nicio persoana nu a fost ranita.

Totodata, IGPR sfatuieste conducatorii auto sa manifeste intelegere fata de situatia creata si sa respecte indicatiile politistilor rutieri prezenti la fata locului. STIRILEPROTV.RO

VIDEO: Curtea din mijlocul strazii. Solutia pe care a gasit-o primarul

În localitatea Chiajna din judeţul Ilfov, o curte ocupă aproape jumătate dintr-o stradă nou construită. Proprietarul nu vrea să îşi mute gardul, aşa cum au făcut vecinii lui care acum se plâng că primăria nu i-a despăgubit şi nici nu a plătit lucrările. Primarul comunei a găsit o solutție: dacă nu îl va convinge pe om să-şi mute gardul, va face sens unic pe stradă.

Strada din localitatea Chiajna se îngustează, brusc, pe o porţiune de aproape 20 de metri. În locul trotuarului, sau al sensului de mers, pietonii şi şoferii dau de un gard înalt de doi metri.

Mi se pare o porcărie că nu s-a făcut şoseaua dreaptă. Aici o bandă dispare pentru 20 de metri. Este periculos şi este foarte incomod”, spune un șofer.

Totul a pornit în urmă cu un an. Locuitorii de pe stradă au primit un document prin care erau rugaţi să mute gardurile curţilor, ca să facă loc unui drum asfaltat.

Ne-au spus că este nevoie de un metru, am fost de acord, dar mi s-au luat doi metri. Nu am fost despăgubiţi”, spune un localnic.

Unul dintre oameni a refuzat să răspundă cererii, până nu primeşte asigurări că primăria va achita toate chletuielile.

Să facă primăria şi să suporte cheltuiala gardului, curentul, gazul şi să dea un termen şi să-l respecte. Vecinii au avut chestia asta şi nu s-a respectat niciun termen, nu pot să zic da”, spune el.

„S-a discutat cu domnul, se discută în continuare, să vedem cum se poate, ori expropriere, ori să mute. Dacă nu, de la anul o să fie sens unic acolo şi o să fie loc atunci. Ştiu că arată inestetic dar, asta este”, spune viceprimarul din Chiajna, Viorel Trifu.

E singura casă aflată în mijlocul drumului! Te pun cei de la Primărie în situaţia să fii rău”, spune un vecin.

Activiştii spun că proprietatea din mijlocul străzii are explicaţii.

Acea şosea trebuia făcută cu autorizaţie de construire şi trebuia ca proprietarul, Primăria Chiajna să fie proprietar pe şosea. Pentru toate curţile, Primăria nu are titlu de proprietate. Este doar o întâmplare că avem doar o curte că de fapt am putea să avem mult mai multe”, spune Nicușor Dan, președintele unui ONG.

Localnicii spun că zona nu este semnalizată şi, mai ales seara, există risc de accidente.

SURSA DIGI24

Al doilea proiect pe logistica anuntat în 2016: Lidl extinde cu un hectar centrul din Chiajna

Discounterul german Lidl, prezent pe piaţa locală cu aproape 200 de magazine, va extinde cu un hectar (10.000 de metri pătraţi) depozitul companiei din Chiajna, de lângă Bucureşti. Acesta este al doilea proiect logistic anunţat recent de companie după planul construcţiei celui de-al patrulea centru din România în Lugoj, judeţul Timiş,

În acest moment, Lidl România deţine trei centre logistice, cu o suprafaţă totală de circa 120.000 mp (12 hectare), situate în Chiajna (lângă Bucureşti), Nedelea (lângă Ploieşti) şi Iernut (lângă Târgu-Mureş).

„În plus, am început construcţia pentru cel de-al patrulea centru logistic în zona Lugoj, judeţul Timiş. Situat pe Strada Timişoarei, în Lugoj, noul sediu regional are o suprafaţă totală a terenului de 140.000 mp (14 hectare), dintre care 45.000 mp (4,5 hectare)  va fi suprafaţa construită“, spun reprezentanţii Lidl Romania. Autor: Cristina Rosca

Care este cea mai saraca localitate din Romania

O batrana cerseste pe strada

Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.

Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei.
Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro.
http://www.businessmagazin.ro/cover-story/care-este-cea-mai-saraca-localitate-din-romania-si-care-este-cea-mai-bogata-15282768

Alegeri 2016 – PNL Chiajna

Numele meu este Ofiteru Cornel Constantin, am 42 de ani si sunt unul dintre voi, un om care a copilarit aici, in Chiajna. Am trait alaturi de oamenii comunei, bucurii si necazuri, am avut ca fiecare, suisuri si coborasuri, reusite dar si clipe grele.

* Majoritatea dintre voi ma cunoasteti si stiti ca sunt, mai degraba, un cetatean decat un politician si ca sunt omul care intelege nevoile oamenilor.

* Sunt casatorit si sunt un om implinit profesional.

* Sunt licentiat in stiinte Administrative din 2009, Masterand in Politici Publice si Intregrare Europeana din 2012, absolvent a mai multor cursuri de specializare, Regionalizare si descentralizare in 2013, Accesare fonduri Europene in 2014, Menagementul performantei in administratie publica in 2015, iar din anul 2004 si pana in prezent sunt consilier judetean al Consiliului Judetean llfov.

* Cunosc bine valoarea vorbelor si a faptelor si nu am niciun motiv pentru a aluneca in viata corupta a celor care vaneaza functii publice pentru interese personale.

* Dincolo de toate acestea, si pentru mine Chiajna inseamna acasa. Si cu totii stim ca, acasa este locul pe care vrei sa-l stii curat, sigur si imbelsugat. 

Primaria nu este fabrica de bani. Bugetul se construieste, iar pentru asta trebuie sa incurajam mediul de afaceri, sa fim parteneri activi in proiecte si sa rezolvam rapid documentatiile necesare. Dar pentru asta e nevoie de un primar care sa nu ne vada ca pe o localitate a ambitiilor mici si proiectelor personale, ci de unul care, in urmatorii ani sa se implice si sa atraga proiecte din fonduri Europene pentru dezvoltarea comunei noastre. E simplu, trebuie sa stii, sa poti si sa vrei.

* Ma doare sufletul sa vad cum spatiul verde e doar o lozinca, iar blocurile cresc in locul caselor!!! Mediul, dezvoltarea si sanatatea noastra sunt privite cu nepasare. Cum ajung copiii nostri sa viseze la locuri de joaca in parcuri „electorale” doar in prag de campanie. Ce e de facut? Simplu: Chiajna are nevoie de un om harnic si pregatit. Nu de amatorisme si demagogii. Si ma bucur ca pot veni astazi in fata voastra, in postura de candidat la functia de primar al comunei noastre, alaturi de o echipa puternica, formata din oameni pregatiti ce vor si au puterea sa schimbe fata comunei

Chiajna merita un ALTFEL de PRIMAR!

PNL

Incendiu suspect intr-o locuinta din Chiajna. Trei persoane au suferit arsuri pe corp

Trei persoane s-au ales miercuri seara cu arsuri usoare pe corp, dupa ce au reusit sa fuga din calea unui incendiu izbucnit in comuna Chiajna, judetul Ilfov. Casa in care locuiau a fost cuprinsa brusc de flacari, povestesc martorii.

Pompierii au ajuns de urgenta cu opt autospeciale cu apa si spuma. Interventia a fost dificila, din cauza ca strazile in zona sunt foarte inguste, iar masinile abia au avut loc sa intre. Dupa mai bine de doua ore, pompierii au reusit sa stinga valvataia.

Intre timp, victimele – care au fost arse pe maini – au primit ingrijiri medicale. Starea lor este stabila, spun medicii. La fel si a celor doua animale din locuinta – o pisica si un caine – care au fost si ele salvate din parjol si duse la veterinar.

Deocamdata, cauza incendiului este necunoscuta, insa a fost inceputa o ancheta

Mirabela Dauer, criza de nervi în direct: Sunt niste nenorociti care îsi bat joc de oameni

Nici vedetele nu scapă de coşmarul zăpezii. Mirabela Dauer este revoltată că de aproape o jumătate de zi stă în frig, în beznă şi fără apă. Cântăreaţa a povestit în direct, la România TV, situaţia dramatică din localitatea în care locuieşte.

Zeci de oameni blocaţi în nămeţi, 14 drumuri naţionale închise, 20 de trenuri anulate, 130 de maşini distruse de copaci – sunt doar câteva dintre cifrele care au marcat ultimele ore. România se confruntă cu cel mai puternic viscol din această iarnă. Şcolile din Bucureşti şi Ilfov vor fi închise mâine.

Viscolul şi ninsorile au făcut prăpăd în Capitală. Peste 130 de maşini au fost avariate după ce zeci de copaci au căzut peste autoturisme. Se circulă infernal pentru că străzile sunt acoperite cu zăpadă. În Chiajna oamenii nu au căldură, apă şi lumină.

Toată Chiajna nu are lumina de la 1 noaptea. Problema e ca, avand centrale nu avem lumina, nu avem caldura, nu avem apa. Este inuman ce se intampla, i-au gasit din nou nepregatiti. În afara faptului ca nici nu raspund la telefon, sa ridice telefonul sa zica o minciuna, ca intotdfauna, nici macar nu au curajul sa raspunda la telefon. Atata timp cat tu incasezi milioane, miliarde de la oamenii astia tampiti care va platessc salariile. Ce ENEL? Ce RENEL? Sunt niste nenorociti care isi bat joc de oameni. Este minima, minimorum sa ai apa, cald si lumina”, a spus Mirabela Dauer.
Citeste mai mult pe RTV.NET: http://www.romaniatv.net/mirabela-dauer-criza-de-nervi-in-direct-sunt-niste-nenorociti-care-isi-bat-joc-de-oameni_268606.html#ixzz3ypqPhAHa

România, lovită de cel mai puternic viscol din acest an. Drumuri închise, copaci cazuţi şi maşini distruse

Din cauza condiţiilor meteo deosebite, a viscolului și căderilor masive de zăpadă (cod portocaliu), au fost afectate reţelele electrice din raza de activitate a societăţii Enel Distribuţie Muntenia.

Potrivit unui comunicat remis de ENEL, în data de 17 ianuarie, la ora 12:00, situaţia se prezenta astfel: Exista un număr de 4 linii de înaltă tensiune nealimentate, din care 3 sunt în gestiune comună cu alţi 2 operatori de distribuţie.

  • în Bucureşti situaţia energetică este normală, atât pe partea de înaltă tensiune cât şi pe medie tensiune. Există o serie de deranjamente punctuale pe joasă tensiune pentru remedierea cărora se intervine.
  • în judeţul Ilfov sunt parţial 7 linii de medie tensiune, precum şi 63 de posturi de transformare, fiind afectate 3 localităţi (Copăceni, Sinteşti, Chitila).
  • în judeţul Giurgiu există 10 linii electrice aeriene de medie tensiune nealimentate total şi 13 parţial, precum şi 307 posturi de transformare, fiind afectate 32 de localităţi (Grădiştea, Comana, Gostinari, Falastoaca, Prundu, Stăneşti, Hodivoaia, Vieru, Varlaam, Adunaţii Copăceni, Mogoşeşti, Budeni, Crânguri, Stejaru, Chirculeşti, Singureni, Tufa, Mihăileşti, Paslari, Dărăşti, Toporu, Tomuleşti, Oinacu, Balanu, Ghizdaru, Vedea, Gaujani, Malu, Greaca, Zboiu, Hotarele, Gorneni).

Printre cauzele care au dus la producerea incidentelor, pe fondul condiţiilor meteo deosebite, se numără izolatori sparţi şi conductori rupți, stâlpi rupţi, zăpadă depusă pe elemente de reţea, galopaj al conductoarelor ca urmare a vântului extrem de puternic (conductoarele se apropie din cauza vântului şi se produce arc electric, ceea ce conduce la întreruperea furnizării de electricitate).

În pofida condiţiilor meteo severe, cu rafale de vânt şi a condiţiilor de circulaţie rutieră dificile, a drumurilor blocate si a lipsei vizibilitaţii în teren (câmp) sub 50 metri, echipele Enel Distribuţie Muntenia şi ale contractorilor lucrează neîntrerupt, pentru restabilirea în cel mai scurt timp a alimentării cu energie electrică a consumatorilor.

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis o atenţionare COD GALBEN de ninsori începând de sâmbătă, pentru zona de sud şi sud-est a ţării, precum şi un COD PORTOCALIU de viscol pentru mai multe judeţe, inclusiv pentru Bucureşti. Vezi: HARTA zonelor afectate
Citeste mai mult pe RTV.NET: http://www.romaniatv.net/mirabela-dauer-criza-de-nervi-in-direct-sunt-niste-nenorociti-care-isi-bat-joc-de-oameni_268606.html#ixzz3ypqYB6kS

La Multi Ani 2016 !

La multi ani cu sanatate, Sa va dea Domnul de toate. Sa aveti belsug in casa, Tot ce va doriti pe masa. Sa primiti doar vesti de bine, In Noul An care vine.

Spune-i anului ce vine, Sa-ti aduca numai bine. Si mai spune-i ca sa-ti dea, Tot ce vrea inima ta. Fericire, sanatate, Si numai belsug in toate. „La Anul si La Multi Ani!”

ocolind Chiajna | pe Splaiul nou

… oare unde-o fi făcută poza asta?

… spre ce dealuri misterioase șerpuiește panglica de asfalt în zare?

… e mai aproape de noi decît credem. Dealul e groapa de gunoi de la Rudeni, iar panglica de asfalt este Splaiul Dîmboviței, pe raza localității Chiajna.

Chiajna este – cred – cea mai lipită localitate ilfoveană de București. Din Militari – pac! – treci de-un semafor și de-un podeț și te afli în altă jurisdicție.

E mare, Chiajna; și e destul de bine-ngrijită, ca localitate; multe drumuri arată impecabil aici și îngrozitor imediat ce intră la loc în Capitală. Splaiul acesta e proaspăt asfaltat, cu iluminat public – ba chiar și cu bănci de stat și de admirat canalul Dîmboviței… Poate e gîndit și ca o mică centură a localității; fiindcă toată lumea, vrînd-nevrînd, trebuie să taie Chiajna pe drumul ce serpuieste prin centru.

Cînd am drum în afara Bucureștiului și trebuie să ies spre Autostradă, mereu o iau prin Chiajna ca să scap de nenorcirea de pe „Armata Poporului”.

Da – e nevoie de acea legătură directă între Ciurel și Autostradă; e nevoie ca de aer. E nevoie ca Bucurestiul sa inceapa sa colaboreze cu Ilfovul. Și, mai ales, ca Ilfovul însuși să înceapă să se poarte ca ceva coerent: comune și orășele între ele, înfrățindu-se cu adevărat și construindu-și legături fiabile.

Nemultumire mare în autobuzul de Chiajna!

 

În multe dintre cartierele orașului, fără stadioane, ajung destul de rar. În schimb, drumul în afara orașului către vest îl bat destul de frecvent, cu taxi-ul, autobuzul de Chiajna sau pe jos, în această ultimă variantă când meciul se joacă la Roșu.

Ieri am fost la Roșu pentru un meci de juniori, dar am prins destul și din al doilea, până am umplut cardul de memorie. Dacă inițial am avut intenția să fac puțină mișcare la întoarcere, frigul și vântul m-au determinat să renunț la idee și am preferat să iau autobuzul până la Lujerului. Înghesuială mare ca de obicei, însă ce mai contează când cu 2 lei ajungi până la Cora să faci aprovizionarea în drum spre casă.

Astfel, am avut posibilitatea să aflu o informație extrem de importantă pentru foarte mulți dintre cetatenii județului Ilfov. De la 1 martie, liniile de autobuz județene vor avea capăt de linie comun cu liniile RATB. Ce înseamnă asta? Luând ca exemplu tot Chiajna, capătul liniei actuale nu va mai fi la pasajul Lujerului, ci la complexul comercial Apusului, unde se va face legătura cu 336 și 178.

Nemulțumirea călătorilor din Chiajna se manifestă evident, deoarece vor pierde legătura directă cu metroul. Nemulțumirea firmei de transport este ceva mai mare, deoarece va pierde mulți pacienți, în special pe cei din Roșu, care vor prefera o plimbare pe jos de 1-2 km, decât să achite noul tarif de 2,5 lei.

Din acest motiv am început să mă documentez cu privire la ultimele mișcări executate de autoritățile locale. La sfârșitul anului 2013 a avut loc o întâlnire a primarilor din Ilfov și a Consiliului Județean, în urma căreia s-a format o echipă de negociere cu Primăria Capitalei și Ministerul Transporturilor. Aleșii ilfovenilor doreau să obțină extinderea liniilor RATB în toate localitățile importante din județ la un cost cât mai mic. Însă, acest deziderat nu e posibil și nici corect până nu va fi înființată Zona Metropolitană București. Culmea e că există deja pe hârtie Autoritatea Metropolitană de Transport București, în subordinea Ministerului Transporturilor (aberant, dacă ținem cont că doamna ministru și al ei bărbate de la 6 au alte treburi mai importante, cum ar fi pupat Piața Independenței cu sputele regaliste). Din câte știu se încearcă trecerea AMTB în subordinea Primăriei Generale, însă din ce scrie pe site-ul instituției încă nu s-a reușit.

Deci, cel mai mare oraș din sud-estul european nu are o Zonă Metropolitană (în schimb, cătune precum Târgu Mureș au, pe o rază de peste 10 km), dar Ministerul are în subordine o Autoritate Metropolitană. Legile sunt făcute în țara asta cu curul pentru deliciul și bunăstarea unor politruci.

Orice individ normal la cap își dă seama că banii din București nu pot pleca în servicii care deservesc alte zone, decât dacă există un cadru legal. Iar acest cadru legal trebuie să fie o lege care să reglementeze, din toate punctele de vedere, teritoriul de aplicare.

Când vine vorba de o astfel de lege, ilfovenilor nu le mai convine situația. Vrem impozite mici, ca la țară, dar să beneficiem de servicii edilitare ca la Paris. Nu prea merge așa.

Mai mult,destui primari, dar și cei de la județ, vor pierde controlul absolut asupra unităților administrative pe care le conduc și asta iar nu le convine.

Președintele Consiliului Județean a învățat o poezie și o repetă cu fiecare ocazie. Nu e vorba de “un pitic atât de mic, a căzut într-un ibric”, ci de “60000 de ilfoveni muncesc în București și contribuie la bugetul Capitalei cu 150-200 de milioane de euro”. Deci numai directori de multinaționale, dacă fiecare dintre ei produce aproximativ 3333 de euro, doar impozit local. Iar apoi trece pe boceală: „Ce fac cei care câștigă 7-8 milioane pe lună? De unde plătesc aceștia transportul?” Scuză-mă, Gogule, că nu ți-am reținut numele, dar cam cât impozit încasează Capitala de la cel care câștigă 7-8 milioane pe lună? Sper că nu era vorba de lei noi …

Ninel Boșcu, primar de Domnești, spune una și mai bună: „În Domneşti sunt 500 de copii care merg zilnic la școală la București. Ministerul Transporturilor trebuie să țină cont și de ei.” Perfect de acord, dar mai-marele din Domnești uită să ne spună și cu ce contribuie instituția pe care o conduce la bugetul învățământului bucureștean și așa ciuntit în toate felurile? Pentru cei 500 de copii școlarizați…

Totul pe de-a moca sau mai bine zis pe spatele cetățeanului cu buletin de București, că e fraier și înghite. Personal, nu fac donații și nici nu sunt instituție de binefacere. Lunar îmi plătesc abonament pe RATB, pe toate linii, iar în perioadele cu activitate intensă și la Metrou. În total, 110 lei pe lună, iar când merg la Chiajna, Domnești, Berceni, Buftea, Mogoșoaia, Popești Leordeni, Cernica, Jilava, fie mă cuplez cu careva, fie îmi plătesc biletul de autobuz, fie îi fac ziua frumoasă unui taximetrist.

Transportul se plătește pe kilometru, nu pe vorbe frumoase de politician din Ilfov.

În ceea ce privește măsura de a pune capăt de linie comun, RATB – Ilfov, mi se pare foarte bună și corectă. În ceea ce privește linia pe relația Chiajna, deranjul nu era foarte mare cu întoarcerea de la Lujerului, în schimb la Obor e crimă și pedeapsă cu microbuzele care sunt parcate precum tractoarele pe câmp.

Înainte de a încheia, fac o remarcă pentru a corecta o imbecilitate spusă de un gagiu la emisiunea Raport de țară de la Digi 24, în urmă cu ceva timp. Dăștepul slobozi la un moment dat că Ilfovul nu are o tradiție pentru că existența sa ca județ e de scurtă durată. Fals! Ilfovul a fost județ și înainte de al doilea război mondial, până să fie transformat administrativ în sector agricol. București era capitala României și reședința județului Ilfov. Legătura e foarte strânsă între București și Ilfov, mult mai strânsă acum decât era în perioada interbelică, însă politicienii noștri se încăpățânează să nu țină seama de realitate.

Dacă dorim extinderea rețelei edilitare, atunci toți trebuie să contribuie la buget. Zonă Metropolitană, rețele edilitare, gândire strategică la nivelul întregului teritoriu. Ecuația e simplă și poate fi rezolvată extrem de ușor, dacă există puțină voință și un nivel mediu de inteligență.

SESIZARE – Primaria Chiajna ! Parcarea neregulamentara pe trotuare in Chiajna

Dl Primar va rugam frumos,daca se poate sa rezolvati problema du domnii care isi tin masinile (dubitele si camioanele)la poarta de ani de zile sau care parcheaza masiniile pe trotuar, Uitati-va numai pe langa cimintir sa vedeti cum se blocheaza trotuarul neregulamentar. Daca un cetatean este nevoit sa treaca pe acolo, atunci sa ocoleasca masiniile folosind soseaua ? .Copiii au crescut,vor sa iasa si iei la poarta…nu avem timp sa mergem mereu in parc… Va rugam frumos O zi buna !

www.chiajna.com

Lacul Morii, soarta tragica. Ce se întâmpla cu cel mai mare lac al Capitalei. GALERIE FOTO-VIDEO

FOCUS   • 17 August 2015 – 07:30   • Călin Cociș

Cel mai mare lac al Capitalei, Lacul Morii, arată deplorabil. Gunoaie plutind pe apă, deșeuri care înconjoară apa, mobilier stradal deteriorat sau inexistent, infrastructura pietonală dezafectată și foste zone de agrement lăsate în paragină – acesta este peisajul pe care bucureștenii îl întâlnesc când merg la Lacul Morii. Deși autoritățile au dezvoltat planuri de amenajare, acestea au rămas pe hârtie. Bucureștenii sunt nemulțumiți de starea în care se află zona și atrag atenția că potențialul imens al acesteia se va pierde. B365.ro vă invită să vedeți cum arată astăzi cel mai mare ochi de apă din oraș.  Așteptăm opiniile dumneavoastră, în comentarii.

Lacul Morii, cel mai mare lac din București, atrage sute de bucureșteni, care aleg să se plimbe pe aleea pietonală care înconjoară ochiul de apa. Cu toate acestea, cei care preferă această zonă pentru a se relaxa, sunt nemulțumiți de condițiile pe care arealul le oferă.

Imaginea zonei este una dezolantă, cu gunoaie care plutesc pe apă, deșeuri lăsate în spațiile din vecinătatea acestuia, mobilier stradal deteriorat, trotuare pline de gropi și crăpături, scări de acces denivelate și foste zone de agrement lăsate în paragină de autorități.

Autoritățile au venit, de-a lungul timpului, cu mai multe propuneri de amenajare a zonei. Acestea nu au fost, însă, implementate, fiind, de multe ori, uitate în sertare.

Lacul Morii (luciul de apă) este administrat de Administrația Națională Apele Române, care are în îngrijire și insula de pe lac, alături de baraj (digul interior). Aleea de promenadă din jurul apei și digul exterior se află în administrația Primăriei Sectorului 6.

Bucureștenii se plâng de faptul că autoritățile nu curăță zona în mod eficient, dar și de faptul că unii dintre cei care vin să se relaxeze în zonă nu păstrează curățenia.

Lacul Morii, cel mai mare lac din București, atrage sute de bucureșteni, care aleg sa se plimbe pe aleea pietonală care înconjoară ochiul de apa Cu toate acestea, cei care preferă această zonă pentru a se relaxa, sunt nemulțumiți de condițiile pe care arealul le oferă.

Imaginea zonei este una dezolantă, cu gunoaie care plutesc pe apă, deșeuri lăsate în spațiile din vecinătatea acestuia, mobilier stradal deteriorat, trotuare pline de gropi și crăpături, scări de acces denivelate și foste zone de agrement lăsate în paragină de autorități.

Autoritățile au venit, de-a lungul timpului, cu mai multe propuneri de amenajare a zonei.

Acestea nu au fost, însă, implementate, fiind, de multe ori, uitate în sertare.

Lacul Morii (luciul de apă) este administrat de Administrația Națională Apele Române, care are în îngrijire și insula de pe lac, alături de baraj (digul interior). Aleea de promenadă din jurul apei și digul exterior se află în administrația Primăriei Sectorului 6.

Bucureștenii se plâng de faptul că autoritățile nu curăță zona în mod eficient, dar și de faptul că unii dintre cei care vin să se relaxeze în zonă nu păstrează curățenia.

De asemenea, printre nemulțumirile oamenilor se numără faptul că cei care administrează zona (Apele Române și Primăria Sectorului 6) nu au implementat proiecte de amenajare a zonei.

INSULA DE PE LACUL MORII, PARADIS ÎN PARAGINĂ

Candva una dintre cele mai de succes zone de agrement din acest areal, insula de pe Lacul Morii, se află astăzi în paragină, fiind complet uitată de autorități. Spațiul izolat, înconjurat de apă, ar putea deveni o adevărată atracție turistică dacă ar fi amenajată, sunt de părere cei din zonă.

Insula, cu o arhitectură deosebită, a ajuns acum pajiște pentru cai și loc de depozitare al gunoaielor. Clădirile se apropie de dărâmare, iar buruienile și deșeurile fac acum parte din peisaj.

Administrația Apele Române susține că a demarat un proiect care prevede modernizarea lucrărilor hidrotehnice aferente Lacului Morii. Cu toate acestea, în răspunsul la solicitarea B365.ro, reprezentanții instituției susțin că insula nu este prevăzută în proiectul de modernizare a amenajării hidrotehnice.

Oamenii vin cu soluții și propuneri pentru insulă: parc, zonă de agrement amenajată modern și întreținută, sau chiar spațiu pentru festivaluri și alte evenimente culturale.

Cu toate acestea, reprezentanții Administrației Apele Române au precizat, pentru B365.ro, că zona nu este declarată zonă de îmbăiere, la acest moment: „În conformitate cu prevederile H.G. nr. 546/2008 privind aprobarea normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere, lacul de acumulare Lacul Morii nu este declarat zona de îmbăiere şi deci sunt interzise activităţi de îmbăiere sau scufundări în acest lac, nu are o zona amenajată pentru agrement nautic deoarece H.G. nr. 452 din 2003 privind desfăşurarea activităţii de agrement nautic, prevede la art. 3 că „activitatea de agrement nautic se poate desfăşura numai în zone de agrement nautic, stabilite în baza planului de urbanism al zonei, în perimetre delimitate ca spaţii pentru agrement stabilite de primari, cu avizul Ministerului Turismului, al Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, al Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, Ministerului Sănătăţii şi Familiei, Ministerului de Interne şi cu consultarea asociaţiilor profesionale din domeniul turismului şi federaţiilor sportive de specialitate, la solicitarea ti.tularului zonei respective”, iar în conformitate cu H.G. nr. 665/2008 pentru stabilirea nominală şi pe porţiuni a căilor navigabile interioare ale României, Lacul Morii nu este cale navigabilă interioară.”

SLALOM PRINTRE GUNOAIE

Una dintre problemele semnalate cel mai des de bucureșteni, în ceea ce privește zona Lacului Morii, este cea a gunoaielor și deșeurilor.

Într-un răspuns la solicitarea B365.ro, reprezentanții Primăriei Sectorului 6 dau asigurări că firma de salubritate care curăță zona intervine de două ori pe săptămână. Aceștia sunt, însă, contraziși de unii bucureșteni, care spun că nu se face curățenie și dacă se face, aceasta este ineficientă.

Nici barajul Lacului Morii nu este ferit de deșeuri. În imediata vecinătate a barajului pot fi observate peturi de plastic, pungi și alte deșeuri, care murdăresc apa și zona de promenadă din jur. 

Autorităție își pasează responsabilitatea între ele

Într-un răspuns la solicitarea B365.ro, Administrația Apele Române susține că deșeurile trebuie curățate de Primărie: „Deșeurile a căror prezență este semnalată pe suprafețele adiacente terenului administrat de instituția noastră sau în cuveta lacului de acumulare nu provin din activitatea noastră sau din resursa de apă a râului Dâmbovița, acestea fiind în totalitate „aportul” nedorit al concetățenilor noștri, fiind deșeuri provenite de la locuințele din zonă sau din depozitele ilegale existente pe terenurile neîmprejmuite din zona adiacentă. Precizăm că din art. 8, al O.G. nr. 21/2002 aprobată cu completări și modificări prin Legea nr. 515/ 2002 rezultă că menţinerea curăţeniei în zonele malurilor acumulării Lacul Morii revine autorităţilor locale, iar stoparea descărcării deșeurilor în aceste zone se poate face numai cu ajutorul organelor locale abilitate să constate și să sancționeze pe cei care comit asemenea fapte, readucând astfel spiritul civic în limitele normale”, se arată în răspunsul remis B365.ro.

În 2014, Admintrația Apele Române a acordat 276.365 lei pentru activitățile de întreținere luciu de apă, defrișare de arboret, întreținere platforme și cosire taluze și jardiniere aferente formației Lacul Morii.

De asemenea, într-un răspuns la solicitarea B365.ro, Primăria Sectorului 6 susține că „aleea de promenadă care mărgineşte Lacul Morii a fost amenajată de Primăria Sectorului 6, prin Administraţia Domeniului Public şi Dezvoltării Urbane (ADPDU) Sector 6 iar curăţenia în zonă este realizată de lucrătorii ADPDU 6, iar frecvenţa intervenţiilor este bisăptămânală„.

Cu toate acestea, se poate observa că marea parte a deșeurilor sunt mult mai vechi.

Aleea de promenadă care înconjoară luciul de apă este și ea plină de gunoaie, în timp ce spațiul din imediata vecinătate a aleii, în special în zona care merge spre insulă, are grămezi de deșeuri care seamănă cu adevărate gropi de gunoi. Acestea nu sunt doar inestetice, dar reprezintă un adevărat focar de infecție pentru locuitorii din zonă și pentru cei care aleg zona pentru a se recrea.

O mare parte a gropilor și canalelor sunt pline de gunoaie și nu sunt semnalizate.

MOBILIERUL STRADAL, INSUFICIENT ȘI AFLAT ÎN STARE PROASTĂ Aleea de promenadă din imediata vecinătate a apei (în zona Crângași a lacului) are un mobilier vechi și neîntreținut. Băncile sunt deteriorate de temperaturi și ploi iar unele coșuri de gunoi sunt rupte. Oamenii se plâng de faptul că acestea nu au mai fost schimbate de autorități de ani de zile.

Nici iluminatul public nu este punctul forte al zonei. Acesta există doar pe o porțiune mică a zonei, din dreptul blocurilor din zona Crângași, până la baraj. Stâlpii existenți, însă, sunt ineficienți, întrucât cei mai mulți dintre ei au becuri lipsă, despre care oamenii spun că au fost rupte sau furate. Nici acestea nu au fost, încă, înlocuite de primăria de sector.

INFRASTRUCTURA PIETONALĂ: TROTUARE CRĂPATE, SCĂRI DENIVELATE, ALEE PLINĂ DE BURUIENI Pe lângă scopul utilitar, pentru care a fost amenajat Lacul Morii, oamenii se raportează la zonă ca la un spațiu de recreere. Deși foarte mulți bucureșteni aleg să își petreacă timpul liber în acest areal, foarte mulți dintre aceștia sunt nemulțumiți de infrastructura pe care o au la dispoziție.

Trotuarele vechi, într-un stadiu avansat de degradare, pline de crăpături, la care se adaugă scările cu denivelări, trepte rupte, fac parte din peisajul unei zone despre care locuitorii Capitalei spun că ar putea fi amenajată pentru a deveni o atracție atât pentru bucureșteni, cât și pentru turiști.

Gardurile decorative sunt și ele rupte și ruginite, nefiind recondiționate de către autorități. De asemenea, mai multe guri de canal sau gropi din trotuare sunt nesemnalizate și pline de gunoaie.

DESPRE LACUL MORII

Cel mai mare lac din București, Lacul Morii, este un lac de acumulare de pe râul Dâmbovița. Principalul scop pentru care a fost construit inițial lacul, alături de baraj, este protecția Capitalei împotriva indundațiilor.

Construcția lacului a început în 1985, iar în 1986, apele râului Dâmbovița au început să se adune în spatele barajului, potrivit wikipedia.org.

Este cel mai mare lac din București, cu o suprafață de 246 hectare. Lacul se află la circa 6 km de centrul orașului și este situat între cartierul Crângași la est și sud-est, cartierul Giulești la nord și nord-est și satul Roșu (comuna Chiajna) la sud-vest.

Doamna Chiajna, singura românca; la conducerea armatei în razboi. Nepoata lui Stefan cel Mare a ucis boieri si a fost soacra de sultan

Doamna Chiajna, soţia voievodului muntean Mircea Ciobanul şi nepoata lui Ştefan cel Mare, a fost prima femeie care a condus o armată în bătălie. Chiajna a reuşit să pună pe scaunul domnesc doi voievozi, să conducă o ţară şi să asigure viitorul copiilor ei în vremuri tulburi. Vechile cronici vorbesc şi de cruzimea ei, decapitând în repetate rânduri boierii şi pretendenţii la tron.

În anul 1559, crudul voievod muntean Mircea Ciobanul murise. Boierii fugiţi de frica lui în Ardeal au strâns armată şi au plecat să ocupe Bucureştiul, unde se afla urmaşul minor al defunctului voievod şi soţia acestuia, doamna Chiajna. Credeau că au drum liber către capitala voievodutului, când la Româneşti sunt întâmpinaţi de oameni înarmaţi. În fruntea unei mici oştiri se afla văduva lui Mircea Ciobanul, domana Chiajna.

Îmbrăcată cu haine ostăşeşti şi în zale, soţia de domn s-a aruncat în luptă în fruntea gărzii domneşti, deschizând atacul. Soldaţii experimentaţi o ascultau orbeşte şi dădea chiar indicaţii tactite. Aşa ceva nu se mai văzuse în istoria poporului român. ”Chiajna se puse în fruntea oastei domneşti, o mână de oameni, şi e singurul exemplu din trecutul nostru al unei femei conducând o oştire în război”, scria Constantin Gane despre Chiajna în ”Trecute vieţi de doamne şi domniţe”.

Vitejia femeii care ataca cu sabia în mână o oştire de cinci ori mai numeroasă trebuie să-i fi uimit pe adversari. Chiajna este înfrântă, din cauza numărului prea mic de soldaţi. Nu se lasă păgubaşă, trebuia să-şi apere fiul în vârstă de 12 ani şi pe ceilalţi copii, care cu siguranţă ar fi fost ucişi de boierii răsculaţi. De altfel ar fi dorit în acest fel să se răzbune pentru tot ceea au pătimit în timpul domniei lui Mircea Ciobanul.

Chiajna mituieşte pe otomani şi îl convinge pe paşa de Rusciuc să-i dea trupe. Se întoarce în Ţara Românească cu mai mulţi oşteni şi tot în fruntea armatei intră în bătălia de la Şerpăneşti şi-i alungă din nou pe boieri peste munţi, salvând viaţa familiei şi tronul fiului ei. ”Boierii au venit cu oaste de-au făcut război cu boierii Mircii vodă( n.r. cu Chiajna, soţia lui Mircea Ciobanul), la satul Rumâneşti şi fu izbânda pribegilor. Iar doamna Chiajna a Mircii vodă şi cu fie-său Pătru-vodă au fugit peste Dunăre; iar boiarii ei au rămas la Giurgiu. Şi iar au venit al doilea rând de au făcut războiu cu pribegii la sat la Şărpăteşti, şi fu izbânda boiarilor Mircii. Atunci a pierit Badea clucerul şi alţi oameni de-ai pribegilor. Şi iar a venit doamna Chiajna cu fiul său Pătru Vodă la Bucureşti”, scria cronicarul Constantin Cantacuzino în ”Istoria Ţării Româneşti”.

Femeia războinică de pe tronul Munteniei din stirpea lui Ştefan cel Mare

Vitejia şi ”bărbăţia” doamnei Chiajna nu sunt întâmplătoare pentru istorici. Doamna Chiajna se naşte în 1525 în Polonia, fiind fiica voievodului moldovean Petru Rareş şi a doamnei Maria prima lui soţie. Ca atare Chiajna, numele slavizat al Despinei, era nepoata lui Ştefan cel Mare, marele voievod al Moldovei. ”Sângele războinicilor strămoşi clocotea în vinele Chiajnei şi, în această privinţă a energiei, nu era să o dea de ruşine”, preciza Gane. Totodată copilăria şi tinereţea Chiajnei au făcut din ea o ”doamnă de fier”, un caracter puternic şi unic în istoria românilor.  Este singura femeie care a reuşit într-o lume a bărbaţilor să se impună şi să-şi impună favoriţii chiar pe tronul Ţării Româneşti.

Rămâne orfană de mamă la vârsta de doi ani şi este crescută de Elena Brankovici, cea de-a doua soţie a lui Petru Rareş. Copila s-a născut în pribegie, se învaţă cu moartea celor dragi din copilărie şi pleacă din nou în exil cu întreaga familie în 1539, când tatăl ei pierde domnia. Când Petru Rareş se întoarce pe tron, Chiajna este căsătorită cu voievodul Ţării Româneşti, Mircea Ciobanul, un domn crud şi al cărui tron se clătina în faţa trădărilor boiereşti. Tânăra de 21 de ani nu a văzut în acest mediu decât sânge, decapitări şi trădări. Prima grijă a noului domn, Mircea, poreclit ”Ciobanul” fiindcă a făcut avere din oierit şi vânzarea oilor peste Dunăre, a fost să ucidă pe aproape toţi marii boieri.  După numeroase exiluri şi reîntoarceri, domnia lui Mircea Ciobanul era de fapt o uriaşă baie de sânge, după cum arată cronicarii.

”Mircea-vodă iar a venit domn al treilea rând. Şi a trimis la boiarii carii era pribegi în Ţara Ungurească( n.r. Transilvania), de i-au  chemat, făcând mare jurământ. Deci ei crezându-l, au venit, Stănilă vornicul, şi cu toţi boiarii, şi cu toată curtea, de s-au închinat la Mircea-vodă, de credinţă şi legătură ce-au făcut. Iar când a a fost la 3 martie,  cu meşteşug mare a chemat (n.r. Mircea Ciobanul) pre Stănilă vornicul, şi pre toţi boiarii, şi pre amândoi episcopii şi toţi egumenii cu mulţime de călugări, în cetate în Bucureşti. Şi aşa fără veste au năpustit într-înşii pre beşliii(n.r. oştenii) lui şi pre mulţi turci, de i-au tăiat pre toţi, vărsându-se mult sânge nevinovat. Da-va seama înaintea lui Dumnezeu!”, scria oripilat cronicarul Constantin Cantacuzino în ”Istoria Ţării Româneşti”, despre masacrul care a avut loc la întoarcerea în a treia domnie a lui Mircea Ciobanul. În tot acest timp, Chiajna s-a oţelit arată şi cronicarii şi istoricii. A făcut şapte copii şi toată afecţiunea s-a revărsat-o asupra acestora.

Doamna Chiajna, femeia care şi-a făcut soţul şi fiul voievozi

Dacă de obicei în istoria Evului Mediu european femeile erau cele care se bucurau de putere şi accedeau social şi politic prin intermediul soţilor atot-puternici, inclusiv ajungând regine, în cazul doamnei Chiajna sau ”Mircioaia” cum îi spunea cronicarii lucrurile stăteau tocmai invers. Ea este cea care punea domni pe tronul Ţării Româneşti şi scăpa de rivali. Cronicarii arată că în 1554 soţul ei Mircea Ciobanul a fost înlocuit de la domnie de turci, fiind bănuit de legături cu împăratul Germaniei, duşmanul sultanului Soliman. În acel moment Chiajna, mama a 7 copii, nepoata lui Ştefan cel Mare, orfana şi pribeaga îşi arată toată priceperea.

Aflată cu soţul ei la Istambul, ea dovedeşte o inteligenţă sclipitoare. Realizează că drumul către inima sultanului trece prin harem, Chiajna se împrieteneşte cu cadânele lui Soliman. Le-a mituit, le-a fermecat, amândouă la un loc, nu se ştie cu certitudine. Le convinge însă să-i susţină cauza şi sultanul îl confirmă pe tronul Ţării Româneşti încă odată pe soţul acestei Mircea Ciobanul. După 1559, voievodul muntean moare, iar Chiajna rămâne singură să facă faţă boierilor de peste munţi care aşteptau ceasul răzbunării, dar şi pretendenţilor. Caz unicat în istoria românilor, Chiajna decide să-şi apere familia cu orice preţ.

”Viaţa acestei femei nu a fost marcată de pasiuni devastatoare şi aventuri erotice, ci asta sub semnul unei exemplare iubiri şi îngrijiri materne”, preciza Cezar Straton în lucrarea „Ecologia iubirii”. În primul rând pe fiul ei, de 12 ani, care-l pune pe tronul Ţării Româneşti, mituindu-i bineînţeles pe turci şi apelând la cunoştinţele ei din haremul sultanului. Era al doilea domn, făcut de Chiajna. Aşa cum am amintit, Chiajna pune mâna pe arme şi îşi conduce oastea de două ori împotriva boierilor trădători. Reuşeşte să-şi menţină fiul la tron.

Este însă alungată din nou şi fuge cu toată familia în Istambul. Acolo începe aceeaşi strategie de intrigi şi momeli. Istoricii ne prezintă o femeie atât de puternică încât ”învârtea” după bunul plac pe înalţii funcţionari otomani. ”Nurbani, evreica şi şafigi, veneţianca, cadâne imperiale, se înfruptară din dărnicia Chiajnei, şi în nopţile fermecate ale Bosforului, şoptiră la urechea bătrânului Suleiman, că Petru, fiul Chiajnei, este un copil deştept şi mamă-sa o femei destoinică”, scria Constantin Gane. Petru este pus din nou pe tronul Ţării Româneşti, iar Chiajna triumfa din nou. Era un miracol ca o femei să se descurce în hăţişurile politici otomane şi să joace un joc dur, într-o ţară unde domnia însemna revolte, pretendenţi şi moarte la tot pasul. Petru, fiul Chiajnei, domneşte şapte ani.

 Cât de sângeroasă a fost Chiajna

Despre Chiajna, cronicarii Radu Popescu şi Stoica Ludescu spun că era o întrupare a răutăţii şi cruzimii. Este descris chiar şi un episod. Reprezentantul veneţian în Imperiul Otoman o descrie în 1568 ca pe o femeie cu pofte monstruoase. Totodată este descris un episod extrem de sângeros. Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei, ajutat de Chiajna să ia domnia, îi trimite drept cadou pe Dumitru, fratele adoptiv al fostului domn al Moldovei, Despot Eraclid. Acest Dumitru a fost pretedent la tronul Ţării Româneşti şi încercase să îl ucidă pe fiul Chiajnei.

Adus la Bucureşti, Dumitru, este decapita,t iar Chiajna îi cere capul. Adus pe un platou la un mare ospăţ, Chiajna îl ridică şi îl aruncă printre bucate, aşa plin de sânge cum era şi îl scuipă. Totodată mulţi boieri trădători prinşi au fost executaţi de Chiajna, chiar şi în timpul ospeţelor, fără avertisment. Specialiştii spun că doamna Ţării Româneşti nu dorea decât să-şi protejeze familia în acele vremuri tulburi. ”Ambiţia ei se mărgini însă la viitorul strălucit pe care vroia să-l pregătească copiilor”, adaugă Gane.

Şi-a pierdut puterea de dragul fetei

Chiajna reuşeşte să piardă sprijinul turcilor şi tronul tocmai din dragoste pentru una dintre fetele ei, Marina. După ce a reuşit să le asigure un viitor băieţilor, pe lângă Petru care era domn, doi dintre aceştia au fost băgaţi prin relaţiile pe care le avea Chiajna în sistemul funcţionăresc otoman, iar doamna Ţării Româneşti mai avea o singură dorinţă: ”căpătuirea” fetelor. Două dintre acestea au fost căsătorite, mai rămâneau Dobra şi Marina. Pe Marina dorea să o căsătorească cu Mihai Cantacuzino, un om cheie în admnistraţia imperială otomană şi de o rară isteţime, fiind numit de turci ”Şaitanoglu” adică ”fiul dracului”.

Bărbatul avea însă 50 de ani şi pe deasupra era şi urât, în timp ce fata Chiajnei, considerată deosebit de frumoasă, avea doar 16 ani. A refuzat să se mărite. Chiajna se afla între ciocan şi nicovală. Dacă îl refuza pe Cantacuzino, pierdea sprijinul turcilor. A recurs la un şiretlic. Povestea este redată de Ion Mihai Cantacuzino în lucrarea ”O mie de ani în Balcani. O cronică a Cantacuzinilor în vâltoarea secolelor”. Marina face nunta cu Mihai Cantacuzino, dar, înainte de a se consuma noaptea nunţii, oamenii trimişi de Chiajna o răpesc de la Rusciuc, acolo unde înoptase Cantacuzino, chiar din cortul nupţial.

Iau înapoi şi zestrea, dar şi o parte din cadourile mirelui lăsat cu buza umflată. Ca să-şi vadă fiica fericită o lasă să se căsătorească cu băiatul de care se îndrăgostise, un tânăr frumos din familia Paleologilor, care se numea Stamate. Urmările sunt devastatoare. Mihai Cantacuzino se plânge sultanului. Petru, fiul Chiajnei, este mazilit, iar familia acestuia ajunge la Istambul, fără surse de venit.

Chiajna îşi mărită fiica cu sultanul

Chiar şi în aceste condiţii, Chiajna nu-şi pierde cumpătul şi îşi foloseşte din nou inteligenţa şi influenţa. Îşi mărită fata, pe Ana, de o frumuseţe răpitoare, cu Murad, fiul sultanului şi moştenitorul tronului. Petru, fostul domn, este şi el inclus în administraţia otomană, iar în cele din urmă Chiajna, pentru a se întreţine, ajunge să facă negoţ cu pietre preţioase în Siria. ”Era o femeie pricepută. Cunoştea foarte bine limba turcă şi arabă”, spunea L. Rauchwolfen, care a întâlnit-o la Alep în Siria în 1569. Practic Chiajna şi-a atins obiectivul, ”şi-a căpătuit copii”.

Divertiland Chiajna s-a redeschis. Cum arata parcul de distractii si cât costa biletele

Parcul acvatic Divertiland Chiajna s-a redeschis de vineri. Bucureştenii pot ajunge cu trenul la parcul de distracţii Divertiland Chiajna, în 20 de minute, preţul călătoriei cu trenul din Gara de Nord până la destinaţie fiind de patru lei pentru adulţi şi doi lei pentru elevi şi studenţi.

Divertiland Chiajna s-a redeschis. Cum arată parcul de distracţii şi cât costă biletele (Imagine: www.divertiland.ro)

CFR Călători a anunţat că trenurile din Bucureşti Nord spre parcul acvatic Divertiland Chiajna circulă de vineri. Astfel, trenul Regio 9001 pleacă din Gara de Nord la ora 07.45 şi ajunge la Chiajna în aproximativ 20 de minute, la ora 08.03, iar trenul R 2021 pleacă la ora 08.45 şi ajunge la intrarea în parcul Divertiland la ora 08.59.

De asemenea, trenul Regio 9006 pleacă de la Divertiland la ora 17.17 şi ajunge la staţia Bucureşti Basarab la ora 17.42, iar trenul R 9308 pleacă la 17.59 de la staţia Divertiland şi ajunge la Bucureşti Basarab la ora 18.23.

Preţul unui bilet de tren la clasa a doua este de 4 lei, iar elevii şi studenţii beneficiază de 50% reducere.

De asemenea, pasagerii care aleg să meargă spre Divertiland cu trenul pot beneficia şi de alte reduceri la tarifele de călătorie, respectiv 25 la sută prin Cardul Tren Plus, între 10 şi 25 la sută prin oferta Minigrup 2 – 5 şi 10 la sută pentru călătoria dus-întors.

Divertiland s-a redeschis de vineri şi va avea program zilnic, între orele 11.00 şi 18.00, pentru toboganele din parcul acvatic şi de la 10.00 la 20.00 pentru celelalte activităţi din parc. Parcul de distracţii este pe strada Divertismentului nr. 1, la kilometrul 13 al autostrăzii Bucureşti-Piteşti, în comuna Chiajna, judeţul Ilfov.

Preţurile pentru biletele de intrare la Divertiland sunt, pentru adulţi, de 40 de lei în zilele de luni până vineri şi de 65 de lei sâmbătă şi duminică. Elevii, studenţii şi copiii cu vârsta peste 10 ani plătesc 30 de lei de luni până vineri şi 50 de lei sâmbătă şi duminică, iar pentru copiii sub 10 ani, preţul unui bilet este de 25 de lei în orice zi a săptămânii, reducerea fiind acordată în baza carnetului de elev sau a legitimaţiei de student. Copiii cu vârsta până în trei ani au acces gratuit, potrivit site-ului Divertiland.

De asemenea, persoanele cu vârsta peste 60 de ani vor plăti pentru un bilet 30 de lei, în orice zi a săptămânii, reducerea fiind acordată în baza prezentării unui document de identitate. Şi persoanele cu dizabilităţi beneficiază de reducere, costul biletului de intrare pentru acestea fiind de 25 de lei, în baza unui document care atestă dizabilitatea.

Persoanele care merg la Divertiland după ora 17.00 plătesc bilete cu reducere, respectiv 25 de lei. Biletele de jumătate de zi sunt valabile exclusiv de luni-vineri, după ora 17.00 şi includ accesul la tobogane până la ora 18.00 şi la piscine până la ora 20.00.

Situat la 13 kilometri de centrul Capitalei, la Divertiland se poate ajunge şi cu microbuze puse la dispoziţie gratuit, între orele 10.30 şi 20.00. Acestea pleacă la intervale de 30 de minute, din staţia de metrou Preciziei – Bucureşti, opresc la statia de metrou Păcii şi de la parcul de distracţii din Chiajna se întorc pe acelaşi traseu. Şi autobuzele RATB ale liniei 236 ajung la Divertiland.

Primarul Sorin OPRESCU anunta un nou PROIECT pentru Bucuresti

Chiajna

un TUNEL de 14 km intre Podul Ciurel si autostrada spre Bucuresti-Pitesti

Sorin Oprescu, primarul Capitalei, a declarat, intr-un interviu acordat HotNews.ro, ca primaria Capitalei nu va mai face la sol drumul expres spre autostrada A1, ci va construi un tunel de 14 km intre Podul Ciurel si autostrada Bucuresti-Pitesti. Oprescu a mai precizat ca acest tunel nu va costa mult mai mult decat varianta la sol deoarece aceasta implica foarte multi bani pentru exproprieri. 

„Cetatenii din zona pot sa stea linistiti. Am inteles ca se gandeau cu groaza ca intram cu exproprierile dupa ce trecem cu lucrarea de Sos. Virtutii. In conditiile in care cetatenii nu vor, cred ca este mai intelept sa procedam asa. Vom termina podul de la Ciurel. Anul acesta voi face si  o alta licitatie ca sa fac un tunel ce ar putea avea o lungime cuprinsa intre 7,8 si 14 km, nici eu nu stiu ce lungime va avea. Acest tunel  va porni de la Podul Ciurel si va ajunge la Autostrada A1. Problema cu lungimea tunelului este ca nu poti sa-l bagi pe roman, pe bucurestean, intr-un tunel de 14 km. Este o problema medicala. Acolo in tunel soferii pot face atacuri de panica, nu poti sa mergi cu copiii in masina 14 km prin tunel, nu sunt obisnuiti. Astfel o sa incercam sa il facem mai scurt si o sa iesim cu el din subteran acolo unde am de expropriat 3 mp dreapta si 3 mp pe stanga, din pamanturi, nu din case, si atunci nu se mai supara nimeni”, a declarat Oprescu, spunand ca acest tunel va decongestiona bd-ul Iuliu Maniu, dar va feri de poluare si uzina de apa de la Rosu.
In ceea ce priveste costurile, edilul spune ca tunelul va costa putin mai mult decat varianta de drum facuta la sol pentru ca nu mai este nevoie de exproprieri, acestea fiind foarte costisitoare. Chiar si asa, mai bine nu ii deranjez pe oameni, ma duc la 17-18 metri pe sub pamant, cu intrarile/iesirile pietonale in caz de ceva, ca sa pot iesi dupa Carrefour-ul din Militari si sa intep autostrada A1″, a declarat Oprescu

In varianta la sol, drumul expres urma sa porneasca de la intersectia bd. Virtutii cu Splaiul Independentei, mergea pe langa Lacul Morii pana la intersectia cu bd. Uverturii, dupa care trecea pe langa statia de tratare a apei Rosu-Militari si iesea din Bucuresti prin comuna Chiajna. TraversaCentura Capitalei, trecea prin Comuna Dragomiresti-Vale si iesea in A1, la km 13, Pod Ciorogarla.

Pe parcursul lucrarii erau prevazute trei pasaje supraterane: la intersectia sos. Virtutii cu Splaiul Independentei (Pod Ciurel), la intersectia Penetratia A1 – Bd. Uverturii si la intersectia cu Soseaua de Centura si in zona Pasajului CFR de la Ciorogarla.
In ceea ce priveste podul hobanat de la Ciurel, lucrare in derulare ce prima parte a drumului expres catre autostrada A1, Oprescu spune ca va fi gata pana la sfarsitul lui 2015, in prezent fiind realizat circa 10% din pasaj. Acest pasaj trebuia sa fie gata de acum doi ani. Timp de patru ani fostul CGMB nu a aprobat finantarea acestei lucrarei decat cu taraita. Zece milioane lei, 15 milioane lei, samd. Am reusit sa facem stalpul principal unde vine podul hobanat si cate ceva pe partea dreapta a Dambovitei, mergand catre Ciurel.Vom termina podul de la Ciurel pana la sfarsitul acestui an fiindca nu mai este mult de facut. Odata terminat pilonul principal care prin hobane tine constructia, ramane de facut constructia metalica si se largeste cat se poate strada de pe dealul Tugulea ca sa pot sa ies catre Iuliu Maniu”, a declarat Oprescu.
In ceea ce ii priveste pe cetatenii care au suspendat in instanta si chiar au anulat una dintre autorizatiile date de Primaria Capitalei pentru acest pasaj, Oprescu le spune sa stea linistiti fiindca nu mai expropriaza nimic.Asociatiei Salvati Bucurestiul ii spun ca nu este niciun sit istoric, iar cetatenilor le spun sa stea linistiti pentru ca nu mai expropriez nimic de pe malul Lacului Morii si din spatele Dealului Tugulea. Acest drum trebuie facut, gasit o solutie. El nu aduce masini in centrul orasului ci le imprastie pe inel”, a mai spus edilul.
Istoric drum expres spre autostrada A1

Primaria Capitalei a demarat lucrarile la drumul expres spre Autostrada Bucuresti-Pitesti in 2010, iar potrivit documentelor prezentate la vremea respectiva, artera, de 8,3 km, ar fi urmat sa faca legatura intre Splaiul Independentei si autostrada A1.

Licitatia pentru executarea lucrarii a fost castigata de catre consortiul JV Bogl – Astaldi – Euroconstruct -Tehnologica si Proiect Bucuresti, termenul estimat pentru finalizare fiind de 35 luni, de la inceperea lucrarii, respectiv anul 2014. Costurile lucrarii se ridica la 138 milioane de euro.
Lucrarile la pasajul de la Ciurel au inceput, in baza unei autorizatii emise in regim de urgenta, si fara sa existe un Plan Urbanistic Zonal aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucuresti (Planul urbanistic a fost aprobat abia in august 2012) care sa stabileasca exact traseul bulevardului, asa cum prevede legea, si fara sa existe o dezbatere publica serioasa asupra necesitatii proiectului si daca cetatenii din zona doresc sau nu un asemenea proiect. In plus, desi reprezentantii municipalitatii au spus ca se vor expropria 40 de hectare de teren, cetatenii din zona nu stiau cine va fi expropriat si nici in ce conditii. De asemenea, lucrarile au inceput fara sa existe banii necesari, iar la cateva luni dupa ce a inceput santierul, au fost sistate din lipsa de fonduri, din pasaj fiind realizat doar un pilon si fundatia pentru altul.

Consilierii generali ai Capitalei au aprobat, la sfarsitul lunii august 2012, traseul noului drum expres spre Autostrada Bucuresti-Pitesti (penetratia Splaiul Independentei – Ciurel – Autostrada Bucuresti – Pitesti), desi lucrarile la Pasajul Ciurel, parte din proiect, erau incepute inca din 2010.

Potrivit Planului Urbanistic Zonal aprobat de consilieri in 2012 drumul expres urma sa porneasca de la intersectia bd. Virtutii cu Splaiul Independentei, merge pe langa Lacul Morii pana la intersectia cu bd. Uverturii, dupa care trece pe langa statia de tratare a apei Rosu-Militari si iese din Bucuresti prin comuna Chiajna. Traverseaza Centura Capitalei, trece prin Comuna Dragomiresti-Vale si iese in A1, la km 13, Pod Ciorogarla.

Pe parcursul lucrarii erau prevazute trei pasaje supraterane: la intersectia sos. Virtutii cu Splaiul Independentei (Pod Ciurel), la intersectia Penetratia A1 – Bd. Uverturii si la intersectia cu Soseaua de Centura si in zona Pasajului CFR de la Ciorogarla.

Cetatenii din zona si societatea civila au declarat in nenumarate randuri ca se opun proiectului din urmatoarele motive:
este inutil, existand variante mai ieftine si care s-ar putea realiza mult mai rapid.Printre solutii se numara realizarea unei strapungeri care sa continue strada Preciziei pana in centura Capitalei, realizarea unei strapungeri pe strada Liniei, unde se afla o cale ferata abandonata si unde nu ar fi nevoie de expropieri pentru realizarea drumului pana la centura. O alta solutie ar fi realizarea unei strapungeri in continuarea bulevardului Timisoara, aceasta ar avea cateva sute de metri pana la centura si s-ar putea realiza foarte rapid. Toate aceste rute alternative ar duce la decongestionarea bulevardului Iuliu Maniu, fara sa fie nevoie de acest proiect megalomanic (drumul expres spre autostrada A1, n.r.)„, a declarat Victor Rausse, unul dintre cetatenii afectati de proiect.
nu va duce la rezolvarea problemelor de trafic, aglomerand centrul Capitalei. „Acest PUZ decongestioneaza intr-adevar bd-ul Iuliu Maniu, dar va conduce tot traficul spre centrul Capitalei, deoarece soferii care vin de pe A1 si de pe soseaua de centura vor trece podul de la Ciurel, vor merge pe Splaiul Independentei si vor trece prin zona Unirii spre autostrada Bucuresti – Constanta. De asemenea, drumul va crea o descarcare majora pe soseaua Virtutii, un drum important care leaga Drumul Taberei de nordul Capitalei”, a mai declarat Rausse.
– trece la doar 7 metri de uzina de apa de la Rosu, unde sunt niste bazine imense de apa descoperite pe care smogul facut de masinile de pe drum le vor polua.
– proiectul nu are studiu de trafic, singurul studiu in acest sens fiind JICA, un studiu realizat de japonezi in 2000 si care nu recomanda acest proiect drept o solutie viabila.
Istoric decizii instanta

Tribunalul Bucuresti a anulat, in iulie 2012, prima autorizatie de construire pentru pasajul de la Ciurel, emisa de Primaria Capitalei in regim de urgenta. Procesul a fost pornit de un proprietar din zona, Danes Mihai. In noiembrie 2013, sentinta a devenit definitiva. Intre timp insa, sfidand cetatenii si instanta, Primaria Capitalei a emis o noua autorizatie pentru acest pasaj, in august 2013.
In februarie 2013, si Planul Urbanistic Zonal care stabileste traseul drumului a fost suspendat in instanta, de un grup de cetateni din zona  care nu sunt de acord cu acest proiect.
Tribunalul Bucuresti a anulat pe 4 noiembrie 2014 Planul Urbanistic Zonal care stabileste traseul drumului expres spre Autostrada A1. In acest PUZ este trecut inclusiv Pasajul de la Ciurel. Procesul a fost intentat de mai multe familii care detin proprietati pe traseul acestei artere. Sentinta nu este definitiva.

15.01.2015

Accident la un transport de rachete sol-aer, in gara Chiajna.

Un militar in varsta de 31 de ani a ajuns vineri la spital, cu arsuri, dupa ce s-a electrocutat. Incidentul a avut loc in gara din Chiajna, in timp ce sublocotenentul verifica tehnica militara transportata cu un tren.

Militarul din cadrul Brigazii 1 Rachete Sol-Aer „Nicolae Dascalescu” e seful dispozitivului si se ocupa de paza transportului de tehnica militara. Rachetele sol-aer aveau ca destinatie Poligonul de trageri de la Capu Midia, pentru un exercitiu de antrenament. Aseara, in statia CFR Chiajna din Ilfov, in timp ce verifica incarcatura, in apropierea liniei de inalta tensiune, s-a format un arc electric.

„A bubuit, s-a auzit de la mine din casa.”, spune un martor. „M-am speriat, am iesit pe balcon si l-am vazut pe omul ala si m-am dus acolo cu scara, m-au oprit, nu te sui ca mori si tu. Eu am stat acolo, am zis stai acolo, stai linistit, nu te misca, sa nu cazi.”

Martorii au sunat imediat la 112, iar zona a fost impanzita de medici si politisti. In cele din urma, dupa mai mult de jumatate de eforturi.barbatul in varsta de 31 de ani a fost coborat de pe vagon si a primit ingrijiri medicale. „A coborat pe picioarele lui, dar era ars total”, spune un martor

Sublocotenentul s-a ales cu asuri si a fost dus la spital pentru mai multe investigatii. Intre timp, o comisie a Statului Major al Fortelor Aeriene a inceput cercetarile pentru a lamuri cum s-a petrecut totul.

Chiajna are propriul Serviciu de Evidenta a Persoanelor

Pe 13 august a.c., la două zile după aprobarea de către consilierii județeni ilfoveni a proiectului de hotărâre privind arondarea comunei Chiajna la Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor (SPCLEP) al comunei Chiajna (înființat cu două luni în urmă), în fostul sediu al Serviciului de canalizare, reamenajat, și amplasat lângă Primăria Chiajna, pe str. Păcii, nr. 75 – a început efectiv să funcționeze acest serviciu. 

Arondarea a fost posibilă prin desprinderea comunei Chiajna de la Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor Buftea și prin reorganizarea Biroului Administrație Publică Locală, Stare Civilă, Secretariat din cadrul aparatului de specialitate al primarului comunei Chiajna.

Concret, acum, locuitorii din Chiajna nu vor mai traversa Capitală, în drum spre Buftea, ci vor putea merge la acest sediu nou pentru a-și obține documente precum cartea de identitate sau acte de stare civilă, înaintea căsătoriei. Valentina Petre, coordonatorul Serviciului de Evidență și Stare Civilă ne-a vorbit despre programul de lucru cu publicul, dar și despre numărul de telefon/fax la care cetățenii pot solicita informații (021.436.00.67). Așadar, pentru Compartimentul de evidență a populației – programul este de luni, miercuri și joi – 9.30 – 13.30 și marți de la 13.30 la 18.30. Vineri nu se lucrează cu publicul. Pentru Compartimentul de stare civilă – ghișeul este deschis de luni până joi, între orele 8.00 și 16.00.

Primarul, cu urări, la buletin!

Primul cetățean sosit la Serviciul din str. Păcii 75, pentru depunerea actelor în vederea obținerii unei noi cărți de identitate – a fost chiar primarul din Chiajna, Mircea Minea. Edilul a tăiat panglica înainte a păși în sediu și, încântat de modul cum a fost amenajat acesta, dar mai ales de funcționalitatea și utilitatea lui pentru cei din Chiajna, a urat, scurt și cuprinzător, locuitorilor şi lucratorilor Serviciului: ” mulţi gemeni și multe buletine!”.

Dragomirești, interesată de SPCLEP

Cornel Sârbu, șeful Serviciului Public Comunitar de Evidență a Persoanelor al județului Ilfov, prezent la eveniment, ne-a declarat că, în funcție de solicitări – și alte localități ilfovene pot avea, pe raza lor administrativă, un astfel de serviciu. Spre exemplu, la Măgurele ar fi nevoie de un astfel de serviciu, pentru ca locuitorii orașului să nu se mai ducă până în Bragadiru pentru documentele necesare, iar dacă autoritatea locală va solicita arondarea unui SPCLEP, aceasta va fi posibilă.

În același context, Cornel Sârbu ne-a mai spus că, autoritatea locală din Dragomirești și-a exprimat interesul pentru înființarea unui SPCLEP și desprinderea de Buftea. (C.I.)

În atenția cetățenilor!

Cererile pentru eliberarea actelor de identitate se depun personal, iar cărţile de identitate se eliberează titularilor. În situaţia în care solicitantul nu se află în ţară, mandatarul va prezenta procură pe care se află aplicată fotografia titularului, autentificată de misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României din statul în care se află solicitantul. În cuprinsul procurii este necesar să se regăsească referirea expresă la obiectul mandatului. Cetăţenii români aflaţi în străinătate pot depune cererea pentru eliberarea primului act de identitate împreună cu documentele prevăzute de lege la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din statul respectiv. Documentele cu care se face dovada numelui, prenumelui, cetăţeniei și a domiciliului, necesare eliberării actului de identitate, se prezintă în original și copie.

De pe site-ul Primăriei Chiajna (www.primariachiajna.ro) pot fi descărcate formularele specifice Serviciului Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor.  

Evenimente

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a sfințit în Duminica dinaintea Înălțării Sfintei Cruci, pe 7 septembrie, biserica Parohiei Dudu II din satul Roșu, comuna Chiajna. Din soborul slujitor a făcut parte Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, preoți și diaconi.

Noua biserică are hramurile Naşterea Maicii Domnului, Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României şi Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena și a fost ridicat la solicitarea credincioşilor din zonă.

La eveniment au participat reprezentanţi ai adminstraţiei locale, între care viceprimarul localităţii,Trifu Viorel, secretarul comunei,Nae Ionel,numerosi invitati precum şi un mare număr de credincioşi din parohia Dudu II dar şi din cele învecinate.

Sărbătoarea Parohiei Dudu II a început încă de dimineață, cu slujba de sfinţire a apei şi a continuat cu Utrenia și Sfânta Liturghie oficiată de către Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul.

În cuvântul de învățătură rostit la finalul slujbei de sfințire, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a arătat: „Cu ajutorul lui Dumnezeu am sfinţit această biserică nouă într-un moment deosebit de semnificativ, în Duminica dinaintea Înălţării Sfintei Cruci. De aceea şi Evanghelia a vorbit despre Înălţarea pe Cruce a Mântuitorului răstignit, asemenea şarpelui pe care l-a înălţat în pustie Moise Prorocul pentru a izbăvi de veninul şerpilor pe cei care priveau şarpele de aramă. În acelaşi timp, duminica de azi este ziua premergătoare sărbătorii Nașterii Maicii Domnului, hramul principal al acestei biserici. Ambele aceste sărbători au o semnificaţie deosebită nu doar pentru biserica aceasta, ci pentru Biserică în general”, a mai spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, potrivit basilica.ro.

Preafericirea Sa a vorbit și despre binecuvântarea pe care o are comunitatea ortodocșilor ocrotită de Maica Domnului: „Sfinţirea acestei biserici are o legătură strânsă cu Maica Domnului întrucât este pusă în primul rând sub ocrotirea sărbătorii Naşterii Maicii Domnului. Maica Domnului este icoana Bisericii, care poartă pe Hristos în ea, Îl naşte, Îl creşte, Îl ţine pe Pruncul Iisus pe braţul stâng lângă inimă, arătându-l cu mâna dreaptă şi zicând în taină ceea ce a spus la nunta din Cana Galileei: Faceţi tot ceea ce vă spune El, adică Hristos. Maica Domnului este icoana vie a Bisericii întrucât poartă în ea pe Hristos, de aceea Sfântul Maxim Mărturisitorul a spus că Sufletul fiecărui creştin trebuie să fie asemănător Maicii Domnului, să fie feciorelnic prin fidelitate sau credincioşie în dreapta credinţă faţă de Hristos şi să fie roditor părintesc prin virtuţile şi faptele bune pe care sufletul le naşte. Noi când păstrăm dreapta credinţă şi dreapta vieţuire avem suflet de fecioară curată, iar când săvârşim fapte bune şi dăm naştere al gânduri bune, la cuvinte frumoase şi la fapte bune ne asemănăm Maicii Domnului care L-a născut pe Hristos şi L-a arătat lumii, iar noi arătăm lumii pe Hristos lucrând în noi, prin gândul bun, prin cuvântul frumos şi prin fapta bună, milostivă, de ajutorare a semenilor. Deci, fie că este laborator al învierii, fie că este icoană a Maicii Domnului rugătoare pentru întreaga lume, dar mai ales pentru creștinii dreptmăritori, biserica aceasta este locul de sfinţire, locul în care primim iertarea păcatelor, locul în care primim arvuna vieţii veşnice când ne împărtăşim din Sfânta Euharistie. Se spune: Trupul lui Hristos primiţi şi din izvorul cel fără de moarte gustaţi”.

La finalul slujbei de sfințire, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a hirotesit iconom stavrofor pe părintele paroh Narcis Mihail Ursuleasa și a dăruit Diploma și medalia omagială Sfinţii Martiri Brâncoveni părintelui co-slujitor Ilie Chişcari. De asemenea, Preafericirea Sa a acordat Ordinul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena pentru mireni ctitorilor bisericii Parohiei Dudu II, Constantin Căpăţână şi Iulian Robu, Ordinul Maria Brâncoveanu doamnei Stela Elena Căpăţână şi Diploma omagială Sfinţii Martiri Brâncoveni cu medalie consiliului şi comitetului parohial. Noii biserici, Patriarhul României a mai dăruit o cruce de binecuvântare şi mai multe cărţi liturgice şi duhovniceşti.

La rândul său, în semn de mulţumire, părintele paroh Narcis Mihail Ursuleasa a dăruit Preafericitului Părinte Daniel un omofor, o icoană cu chipul Sfântului Proroc Daniel şi un coş cu flori, iar Preasfinţitului Părinte Episcop Varlaam Ploieşteanul o icoană cu chipul Maicii Domnului, iar ctitorilor icoane ale Maicii Domnului, precum şi două Sfinte Scripturi.

Cristina Bobe

By cristian  on September 16, 2014   ILFOV, Social

Primarul Mircea Minea a promis ca va ridica un bazin de înot în Chiajna


Printre invitații de onoare la Gala Natației, prilejuită de aniversarea a 85 de ani de existență a Federației Române de Natație și Pentatlon Modern (FRNPM), s-a aflat și primarul localității ilfovene Chiajna, Mircea Minea. Acesta a efectuat premierea unor antrenori și sportivi, primind la rândul său o plachetă din partea campioanei olimpice la înot, actualmente președinte al FRNPM, Camelia Potec.

Mircea Minea a mulțumit pentru invitația ce i-a fost făcută, declarând că este onorat să se afle alături de cei care au scris istorie în natația românească și mondială. Totodată, primarul din Chiajna a promis că va ridica acolo, cât mai curând, un bazin de înot.

Organizată în Sala Paris de la Militari Residence BallRoom, Gala Natației a debutat prin proiectarea unui film realizat de antrenorul constănțean Octavian Tileagă, prin care s-au punctat principalele momente din istoria de 85 de ani a acestui sport în țara noastră, aducându-se un omagiu celor care au marcat-o prin reușitele lor în competițiile internaționale (Jocurile Olimpice, Campionate Mondiale și Europene).

În atribuirea premiilor, FRNPM i-a inclus pe sportivi și antrenori în ”Tribuna de Onoare a Natației și Pentatlonului Modern din România” (TONPMR). ”Acest act, aprobat de către Biroul Federal al FRNPM, presupune, conform performanțelor sportive, stratificarea valorilor în nouă clase distincte, cu sistem de promovare-retrogradare. În primul val de figuri introduse în TONPMR se află 42 de sportivi și 15 antrenori. În clasa I se regăsesc cele două campioane olimpice Diana Mocanu și Camelia Potec, la categoria sportivi, iar la antrenori, în clasa corespunzătoare, se află Laura Sachelarie, respectiv Doina Sava”, se arată pe site-ul oficial al Federației Române de Natație și Pentatlon Modern.

Pe lângă primarul din Chiajna, printre invitații de marcă s-au aflat Gabriela Szabo, campioană olimpică la atletism și fost ministru al tineretului și sportului, Alina Dumitru, campioană olimpică la judo, Florin Mișcă, secretar general adjunct al Comitetului Olimpic și Sportiv Român, Carmen Tocală, secretar de stat în Ministerul Tineretului și Sportului, Helmuth Duckadam, portarul echipei de fotbal Steaua București care s-a remarcat în finala Cupei Campionilor Europeni din 1986, Liviu Răducanu, președintele Federației Române de Polo, Norris Măgeanu, președintele Federației Române de Automobilism Sportiv și jurnalistul sportiv Ovidiu Ioanițoaia.

Biserica Sfantul Nicolae – Chiajna

Biserica Sfantul Nicolae, din localitatea Chiajna, se afla la o distanta de numai cinci kilometri de Bucuresti, in partea nord-vestica a judetului Ilfov, pe malul drept al raului Dambovita. Spre slava lui Dumnezeu, toti locuitorii comunei sunt crestin-ortodocsi.   

„Cel ce versi mir de mult pret la toata lumea si mie, celui nevrednic si mai mult decat toti pacatos, daruieste-mi sa-ti aduc tie cantare, Parinte Nicolae. Tu, ca cel ce ai indraznire catre Dumnezeu, slobozeste-ma din toate necazurile, ca sa cant tie: Bucura-te, Sfante Ierarhe Nicolae, mare facator de minuni!”   

Biserica Sfantul Nicolae – Chiajna   

Pisania originala a vechii biserici marturiseste faptul ca primul locas a fost construit din lemn, in cinstea Sfantului Mare Mucenic Gheorghe, iar mai tarziu, invechindu-se, acesta a fost construit din caramida, de catre o comunitate de crestini bulgari. Despre asezarea bulgarilor in acest loc nu s-au aflat inca suficiente informatii. Se crede, insa, ca acestia ar fi fost adusi in acest loc spre sfarsitul secolului al XVIII-lea, in vremea stapanirii otomane, pentru a lucra pe mosiile Doamnei Chiajna, sotia principelui Constantin Cernica.  

Biserica Sfantul Nicolae – Chiajna   

Biserica Sfantul Nicolae a fost construita in vara anului 1831, de cativa mesteri anonimi, in forma de nava, fara pridvor si abside, care vor fi adaugate ulterior. Biserica este incununata cu doua turle, asezate pe naos si pronaos. Initial, in jurul bisericii s-a aflat cimitirul satului, insa, in anul 1890, acesta a fost mutat intr-un loc special amenajat, unde se afla inca si astazi.   

Spre jumatatea secolului al XIX, in jurul anului 1835, mosiile Doamnei Chiajna au fost cumparate de catre printul Manuc, dupa plecarea sa din Constantinopol, impreuna cu alte cateva hanuri din Bucuresti. De acest print strain aminteste si „Hanul lui Manuc”, pastrat pana astazi in centrul orasului. El nu va ramane multa vreme in acest loc, ci va pleca in Paris, mosiile sale cumparandu-le boierul Isvoranu.   

Incepand cu data de 2 mai 1864, cand domnitorul Alexandru Ioan Voda a aplicat noua Lege Agrara si a reimproprietarit localnicii, acestia au putut sa-si contruiasca locuinte noi si cladiri sociale. Biserica din localitatea Chiajna a primit si ea aproape zece hectare de teren arabil, insa, in anul 1949, acestea au fost retrocedate statului.        

Biserica Sfantul Nicolae – Chiajna   

Nu se cunosc multe informatii privitoare la vechea biserica, inchinata Sfantului Nicolae. Se stie, insa, ca aceasta a fost repictata in anul 1925, in ulei, de catre pictorul Colonitiu. Al treilea strat de pictura, in fresca, a fost asezat intre anii 1949-1951, de catre zugravii Gheorghe Vasilescu si Petre Achitenie. Ultima pictare a bisericii, tot in fresca, a avut loc intre anii 1980-1983, ea fiind realizata de catre zugravul Taflan Nicolae.   

Astazi, in grija bisericii se afla un clopot mare, avand o greutate de peste doua sute de kilograme. Lucrat pe cheltuiala episcopului din Buzau, in anul 1811, in vremea domnitorului Alexandru Ipsilanti, acest clopot a fost daruit parohiei Chiajna in urma Primului Razboi Mondial, pentru a-l inlocui pe cel original, furat de soldatii germani.   

Cea mai mare bogatie a acestei biserici raman, insa, Sfintele Moaste, care sunt pastrate in racle frumos impodobite: particele din Moastele Sfantului Mare Mucenic Pantelimon, ale Sfantului Ierarh Visarion, ale Sfantului Mare Mucenic Haralambie si ale Sfantului Ierarh Nicolae.        

Biserica Sfantul Nicolae – Chiajna   

Deoarece, in urma unor studii tehnice, efectuate in anul 2002, s-a constatat ca lucrarile de consolidare nu se justifica, mai ales din punct de vedere financiar, s-a luat hotararea de a se construi o noua biserica, mult mai incapatoare, o capela si o clopotnita. Noua biserica, sfintita in data de 21 noiembrie 2008, a pastrat vechiul hram, Sfantul Ierarh Nicolae, si a primit alte doua hramuri: Sfantul Voievod Neagoe Basarab si Sfintii Apostoli Petru si Pavel.   

Biserica a fost zugravita in fresca intre anii 2011-2012, de catre pictorul Botezatu Petru, lucrarile fiind sfintite in ziua de 6 decembrie 2012, de catre Preafericitul Parinte Patriarh Daniel. Aceste ultime lucrari de constructie si infrumusetare au fost realizate prin purtarea de grija a parintelui paroh Romica Macovei.   

Teodor Danalache   

Biserica Sfantul Nicolae – Chiajna  

Reportaj special pentru edilii orasului Buzau

Expresia „omul sfinţeşte locul” îşi găseşte pe deplin justificarea în localitatea ilfoveană Chiajna, de la marginea Bucureştiului. Iniţial, am privit cu suspiciune această deplasare, crezînd că adversarul şi localitatea nu sînt de nasul Gloriei Buzău. Dar ceea ce a reuşit să facă pentru sport primăria de aici, ne-a lăsat pe noi, buzoienii, cu gura căscată. Primarul Mircea Minea este un mare iubitor al sportului, în tinereţe jucînd fotbal la Steaua, dar şi un manager desăvîrşit. „Am vizitat Anglia şi fiecare orăşel avea baze sportive de vis pentru noi, românii. Atunci m-am ambiţionat să fac şi eu acasă, în România, aşa ceva”. Şi omul a purces la treabă. În numai doi ani, exclusiv pe banii primăriei, la care se adaugă evident munca şi priceperea gospodarilor din primărie, la Chiajna s-a ridicat un complex sportiv ca în Occident. Pe fostul teren comunal s-a amenajat acum un stadion cu tribune din ciment, evident dotate cu scaune de plastic. Pe o latură s-a inaugurat şi un teren de minifotbal sintetic, de asemenea cu tribună, şi ea cu scaune. Sediul clubului şi sala de sport sînt de lux Dar piesele de rezistenţă le reprezintă sala de sport şi sediul clubului, ambele cum rar găseşti în România. Sala de sport, cu o capacitate nu foarte mare, străluceşte şi la propriu şi la figurat. Construită după un proiect modern este la exterior îmbrăcată în termopan. O latură este paralelă cu marginea terenului de fotbal, iar de la etaj poţi vedea meciul din faţa termopanelor ca-n lojă la Ghencea, ferit de ger, iarna, şi de caniculă, vara. Are grupuri sanitare pe ambele părţi, sală de forţă, cabinete metodice, centrală proprie, cîte patru calorifere pe fiecare latură a sălii. Totul nou şi cu mult bun gust. „Sîntem în discuţii cu investitori privaţi interesaţi de sport pentru a înfiinţa echipe de handbal şi baschet. Noi le punem sala gratis la dispoziţie cu obligaţia de a purta numele Concordia Chiajna. Cum în Bucureşti nu sînt săli ca aceasta am fost contactaţi şi de Steaua ca să joace aici cu echipele de volei şi handbal”, ne-a spus primarul. Sediul clubului de fotbal este şi el deosebit. Vestiarele, camerele cantonamentului, birourile angajaţilor, sala de conferinţe, bucătăria, magazia, diferite alte camere şi oficii, toate sînt noi şi cochete. Plimbîndu-te pe vastele culoare ale sediului clubului şi ale sălii de sport uiţi că eşti în România. Teren sintetic cu nocturnă Stînd de vorbă cu primarul am aflat alte lucruri interesante. Clubul mai are o locaţie, „La Roşu”, cum îi spun localnicii, în alt colţ al comunei. Acolo se află un hotel unde sînt cazaţi jucătorii, condiţiile fiind de asemenea la superlativ, dar şi un teren sintetic de mărimea unuia normal, cu gazon, dotat cu instalaţie de nocturnă, plus alte trei terenuri mai mici, tot sintetice. În Chiajna mai există o sală de sport, făcută în perioada guvernului Năstase după pariul celor 400 de săli de sport. Proiecte ambiţioase Proiectele pentru acest an sînt la fel de ambiţioase. Acoperirea tribunelor stadionului, dotarea cu instalaţie de nocturnă, un bazin de dimensiuni olimpice, saună, încă o parcare, un hotel pentru echipele oaspete… şi de aici am pierdut firul spuselor primarului care-mi arăta noile lucrări, unele deja începute. Cînd mi-am revenit, am întrebat şi cît au costat toate acestea. „56 de  miliarde pînă în prezent. Dar nu sînt toţi banii noştri. Am accesat toate fondurile europene posibile, plus cîteva credite la bănci”. Pentru că la noi, la Buzău, se discută despre cîţi bani se merită să bage primăria în Gloria, l-am întrebat şi cît e decontul pe un an numai cu echipa de fotbal. „10 miliarde minim! Dar dacă promovăm în B vom mări evident suma”. Cu siguranţă, în curînd, veţi auzi cel puţin în sport pomenit şi numele de Chiajna, iar cei care nu cred în aceste realizări sînt invitaţi la faţa locului.

Primarul Mircea Minea a construit o noua sala de sport


La inceputul acestei luni, Primaria Chiajna si Grupul Scolar Doamna Chiajna din localitate au fost amfitrionii unui eveniment de exceptie. Cu invitati de seama, intr-un cadru festiv, primarul Mircea Minea si directoarea unitatii de invatamant, Gabriele Ilisie, au inaugurat o moderna sala de sport. Printre numerosii invitati la taierea panglicii s-au numarat presedintele Agentiei Nationale pentru Sport, Octavian Belu, secretarul de stat Marin Petrache, comandantul Clubului Sportiv Steaua, George Boroi, directorul Directiei Sportive Ilfov, Dan Radulian, si inspectorul scolar general, Ion Cornaciu. Pentru invatamantul din judetul nostru evenimentul a avut dubla insemnatate. Cu aceeasi ocazie a fost lansata si revista ?Noi?, editata de catre Inspectoratul Scolar.

Primarul Minea – un sustinator al invatamantului de calitate in Chiajna Investitiile consistente, efectuate pe parcursul mai multor ani de catre Primaria Chiajna in unitatile de invatamant  invatamant din localitate, dovedesc interesul deosebit pe care primarul Mircea Minea impreuna cu membrii Consiliului Local il acorda actului educational din comuna. Constienti ca formarea noilor generatii depinde atat de calitatea predarii, cat si de conditiile in care elevii si cadrele didactice isi desfasoara activitatea, alesii locali au sustinut financiar realizarea mai multor proiecte in scolile din Chiajna. Ultima mare investitie derulata in comuna a fost constructia salii de sport la Liceul Doamna Chiajna. Lucrarile au fost demarate anul trecut si in cateva luni complexul a fost pus la dispozitia elevilor si a profesorilor. Conditiile oferite sunt unele de exceptie si asta, deoarece administratia nu a fost zgarcita la momentul alocarii fondurilor necesare ridicarii acestei constructii.

Invitati de seama la inaugurare
La inaugurarea fastuoasa au raspuns invitatiei primarului Mircea Minea oaspeti de seama din viata politica, sportiva si economica. Au fost prezenti secretarul de stat Marin Petrache, comandantul Clubului Sportiv Steaua, George Boroi, directorul Directiei de Sport Ilfov, Dan Radulian si inspectorul general Ion Cornaciu. La unison, invitatii au avut doar cuvinte de lauda in ceea ce priveste noua sala de sport. Conditiile pe care le au la acest moment elevii Liceului Doamna Chiajna sunt unele de exceptie, dar si de invidiat de alte unitati scolare. Utilata modern, noua sala raspunde cerintelor elevilor si ale profesorilor in ceea ce priveste practicarea mai multor sporturi. De asemenea, spatiul generos aflat la dispozitie permite desfasurarea in respectiva incinta a mai multor ore de educatie fizica deodata.

Intransigent. Un jandarm n-a tinut cont de notorietatea patronului echipei Steaua

Intransigent. Un jandarm n-a tinut cont de notorietatea patronului echipei Steaua, pe care l-a  sanctionat, dupa propriile spuse, conform legii

„Plutonier major Cojocaru ma numesc, va rog sa prezentati legitimatia  dumneavoastra!”. Anunt oficial, clar, spus pe un ton civilizat. Miercuri seara,  la intrarea pentru mass media a Salii Concordia din Chiajna, acest apel s-a  auzit de nenumarate ori. Politicos, dar ferm. Jandarmul cu trese bleu n-a fost  deloc impresionat de cartea de vizita a celor care doreau sa patrunda in arena,  insa n-aveau voie prin locul respectiv. „A fost un sef de politie din Bucuresti,  un primar, vreo cativa consilieri municipali. Nu pot sa le spun numele, insa nu  i-am lasat sa intre, chiar daca au incercat sa ma ia cu binisorul. „Colega, te  salut, doar dau si eu o raita sa ma uit”, mi-a spus un colonel de politie. I-am  raspuns ca poate sa intre, dar prin fata, nicidecum pe aici”, povesteste omul in  uniforma bleumarin.
Nu suporta nedreptatea, n-are nevoie de spaga, ar vrea doar sa se respecte  legea. „Putini inteleg ca a fi jandarm chiar nu e floare la ureche. Sunt in  armata de 10 ani, caci aici e disciplina, depunem juramant, iar eu chiar il  respect. Mai lucrez cinci ani, apoi ies la pensie. De ce sa ma complic?!”, zice  omul cu bereta.

ECHIDISTANT.  Jandarmul care i-a trimis mutarea-n plic, acasa, lui Gigi Becali (medalion) n-a  avut de suferit
„L-am vazut pe Becali, la Universitate, cand s-a urcat pe masina si se adunase  lumea buluc. I-am spus: „Va rog sa coborati, altfel voi proceda conform legii.  Stiu unde locuiti, veti primi amenda acasa”. Si l-am amendat cu 30 de milioane  de lei vechi. Ce daca-l cheama Gigi Becali?!”. Intrebat daca nu ii e teama,  jandarmul a replicat hotarat: „N-am motiv, sunt corect, nu iau spaga. Am  familie, copii de crescut, traiesc din munca mea, am casa, tot ce-mi trebuie. Sa  stiti ca Becali m-a vazut cand a fost cu demolarea bordurii, a trotuarului,  acolo unde era casa aia mare, in centru. S-a uitat la mine, a clatinat din cap,  razand. Si atat”.

Premiera

George Parvan

Steaua va juca, pentru prima oara, in afara Capitalei. Toate starurile formatiei „ros-albastre” vor ajunge zi de zi in comuna situata in partea de vest a Bucurestiului. Chiajna, aflata la noua kilometri de centrul Capitalei, insa, practic, invecinata cu o parte a cartierului bucurestean Militari, este compusa din trei sate: Rosu, Dudu si… Chiajna, si numara, dupa spusele primarului Minea Mircea, 15.000 de suflete, si cam tot atatea „focuri”. In Chiajna s-a construit un complex sportiv, format dintr-o sala cu 1.500 de locuri si un stadion (cu terenurile de antrenament aferente) care poate gazdui 3.000 de spectatori. Sala fiind lipita de stadion, exista si opt camere cu doua sau trei locuri, la etaj. In aceeasi incinta se afla si bucataria, iar alaturat, un mic restaurant. Miercuri, jucatorii pregatiti de Radu Voina si Nicu Munteanu au ajuns pentru prima oara in noul lor loc de munca. „Are aer conditionat, e curat, avem vestiare bune, sper ca spectatorii sa umple sala la refuz”, a declarat Voina, fost campion mondial si ex-selectioner al nationalei masculine de handbal a Romaniei. In satul Rosu, la trei kilometri distanta, mai exista un stadion cu gazon artificial si o sala cu 200 de locuri.


Ambele complexuri sportive au costat, conform primarului, patru milioane de euro si au fost construite in doi ani, intre 2005 si 2007. Constantin Cazazu, sponsorul celor de la CSA Steaua, si George Boroi, comandantul clubului din bulevardul Ghencea, pe de o parte, primarul Mircea Minea, de cealalta parte, sunt cei care au parafat o intelegere conform careia Steaua va disputa meciuri din campionatul intern si din cupele europene la Chiajna. In timp, se va construi un hotel de 100 de locuri, astfel incat stelistii sa nu mai faca naveta.

Statia de mixturi asflatice Bucuresti

Pentru a aplica o politica de pret corecta si stabila in domeniul  infrastructurii, Alpine a investit in 2006 peste 5 Mil Euro in achizitionarea  celei mai moderne statii de asfalt din zona Bucurestiului, amplasata in comuna Chiajna, pe Soseaua de  Centura.

Datorita tehnologiei moderne folosite si instalatiei de ultima ora, aceasta  prezinta o performant,a ridicata atat cantitativ, 240 tone/ora, cat si  calitativ.

Toate procesele sunt controlate de sisteme electronice, asigurand dozarea  precisa, controlul temperaturii materiilor prime si calitatea ridicata a  mixturilor asfaltice.


Laboratorul propriu de testare, acreditat conform legislatiei in vigoare,  echipat cu tehnologii germane de ultima generatie, asigura respectarea calitatii  de care numele ALPINE a dat dovada pe parcursul intregii activitati atat in  Romania cat si in intreaga lume.

Astfel, speram sa dovedim un angajamentul ferm, pe termen lung, pe piata de  constructii din Romania.

Chiajna, comuna sportului

Daca edilii Capitalei au ramas doar la stadiul de promisiuni in ceea ce priveste demararea lucrarilor pentru construirea sau modernizarea bazelor sportive din Bucuresti, in schimb, in comuna Chiajna lucrurile se misca mult mai repede.La 15 decembrie va fi inaugurata in localitatea ilfoveana o moderna Sala Polivalenta, cu o capacitate de peste 2.000 de locuri. Sala a€ Concordiaa€ din Chiajna a fost proiectata si executata respectandu-se toate cerintele pentru a putea gazdui meciuri internationale de handbal, baschet, volei sau futsal. De altfel, presedintele Federatiei Romane de Handbal, Cristian Gatu, a vizitat in cateva randuri noua constructie, aratandu-se impresionat de cele vazute. Acesta chiar a promis ca va lua in calcul varianta organizarii meciurilor echipelor nationale de handbal la Chiajna. Pana atunci, in comuna de langa Bucuresti s-a disputat un meci international de fotbal feminin, Romania – Bulgaria, scor 1-0. Situat chiar langa moderna Sala Polivalenta, stadionul pe care a avut loc aceasta partida se afla intr-un proces general de cosmetizare.

Concret, s-a turnat fundatia pentru instalarea nocturnei, se lucreaza la marirea capacitatii tribunelor pana la 10.000 de locuri, se construieste o noua tribuna oficiala, cu loja si restaurant, s-a aprobat proiectul acoperirii in intregime a tribunelor si s-a dat comanda pentru o tabela electronica de ultima generatie. In plus, echipa locala, pregatita de Lita Dumitru, va avea un cantonament ultramodern, aflat la stadiul de finisaj, iar vestiarele si celelalte camere destinate observatorilor, arbitrilor si conferintelor de presa arata ca in Vest. Mai mult, in satul Rosu, ce apartine comunei, s-a dat in folo-sinta si un teren sinte-tic de fotbal, care a fost omologat de forurile competente, iar primarul din Chiajna, Mircea Minea, promite in scurt timp si alte investitii in sport.

Adrian Bumbescu: „Am venit  la Chiajna de foame!”  Clubul de fotbal din Chiajna dispune deja de un important centru de copii si juniori. Printre antrenorii de la Concordia se numara Radu Troi, Costica Zamfir si Adrian Bumbescu. Am venit la Chiajna de foame!, a precizat ultimul, castigatorul Cupei Campionilor Europeni din 1986 fiind impresionat de ceea ce a gasit la doi pasi de Bucurestia. Este si normal daca ne gandim ca la Chiajna copiii nu platesc sedintele de pregatire, primesc echipament gratuit, mingile li se schimba la fiecare trei luni, iar de Sarbatori chiar sunt recompensati. Ultima prima, de Craciun, va fi in valoare de cate 150 RON.

Vremea Chiajna

Chiajna
cer senin
22.4 ° C
23 °
22 °
53 %
4.1kmh
0 %
lun
28 °
mar
22 °
mie
23 °
joi
25 °
vin
21 °