English Version Deutsch Version Holland Version

 

10 years of chiajna.com

Chiajna.com



  O maşină de poliţie de la Poliţia Chiajna a fost implicată într-un accident rutier produs, miercuri, în zona Pieţei Victoria din Capitală, o femeie care se afla în autoturism fiind rănită uşor, potrivit Brigăzii Rutiere Bucureşti. În accident a fost implicată o maşină de poliţie de la Poliţia Chiajna în care se aflau doi poliţişti, dar şi o femeie pe care aceştia o conduceau la sediul Institutului Naţional de Medicină Legală (INML) pentru recoltare de probe după ce aceasta provocase un accident rutier pe raza localităţii Chiajna.   Maşina de poliţie avea semnalele acustice şi luminoase în funcţiune şi a fost lovită de un alt autoturism, iar în urma impactului, femeia a fost rănită uşor şi transportată la Spitalul Clinic de Urgenţă ...

Citeste Articolul complet »

480 Views • Categorii: Massmedia
________________________________________________________________________

 

BildÎn localitatea Chiajna din judeţul Ilfov, o curte ocupă aproape jumătate dintr-o stradă nou construită. Proprietarul nu vrea să îşi mute gardul, aşa cum au făcut vecinii lui care acum se plâng că primăria nu i-a despăgubit şi nici nu a plătit lucrările. Primarul comunei a găsit o solutție: dacă nu îl va convinge pe om să-şi mute gardul, va face sens unic pe stradă. 

Strada din localitatea Chiajna se îngustează, brusc, pe o porţiune de aproape 20 de metri. În locul trotuarului, sau al sensului de mers, pietonii şi şoferii dau de un gard înalt de doi metri.

Mi se pare o porcărie că nu s-a făcut şoseaua dreaptă. Aici o bandă dispare pentru 20 de metri. Este periculos şi este foarte incomod”, spune un șofer.

Totul a pornit în urmă cu un an. Locuitorii de pe stradă au primit un document prin care erau rugaţi să mute gardurile curţilor, ca să facă loc unui drum asfaltat.

Ne-au spus că este nevoie de un metru, am fost de acord, dar mi s-au luat doi metri. Nu am fost despăgubiţi”, spune un localnic.

Unul dintre oameni a refuzat să răspundă cererii, până nu primeşte asigurări că primăria va achita toate chletuielile.

Să facă primăria şi să suporte cheltuiala gardului, curentul, gazul şi să dea un termen şi să-l respecte. Vecinii au avut chestia asta şi nu s-a respectat niciun termen, nu pot să zic da”, spune el.

„S-a discutat cu domnul, se discută în continuare, să vedem cum se poate, ori expropriere, ori să mute. Dacă nu, de la anul o să fie sens unic acolo şi o să fie loc atunci. Ştiu că arată inestetic dar, asta este”, spune viceprimarul din Chiajna, Viorel Trifu.

E singura casă aflată în mijlocul drumului! Te pun cei de la Primărie în situaţia să fii rău”, spune un vecin.

Activiştii spun că proprietatea din mijlocul străzii are explicaţii.

Acea şosea trebuia făcută cu autorizaţie de construire şi trebuia ca proprietarul, Primăria Chiajna să fie proprietar pe şosea. Pentru toate curţile, Primăria nu are titlu de proprietate. Este doar o întâmplare că avem doar o curte că de fapt am putea să avem mult mai multe”, spune Nicușor Dan, președintele unui ONG.

Localnicii spun că zona nu este semnalizată şi, mai ales seara, există risc de accidente.

SURSA DIGI24

937 Views • Categorii: Massmedia
________________________________________________________________________

BildDl Primar va rugam frumos,daca se poate sa rezolvati problema du domnii care isi tin masinile (dubitele si camioanele)la poarta de ani de zile sau care parcheaza masiniile pe trotuar, Uitati-va numai pe langa cimintir sa vedeti cum se blocheaza trotuarul neregulamentar. Daca un cetatean este nevoit sa treaca pe acolo, atunci sa ocoleasca masiniile folosind soseaua ? .Copiii au crescut,vor sa iasa si iei la poarta...nu avem timp sa mergem mereu in parc... Va rugam frumos O zi buna !

www.chiajna.com

2003 Views • Categorii: Massmedia
________________________________________________________________________

Nemultumire mare în autobuzul de Chiajna!

Scris de tornado la 01.11.15 Ora 4:48 - • Comentarii (0) • Citeste Articolul

 

BildÎn multe dintre cartierele orașului, fără stadioane, ajung destul de rar. În schimb, drumul în afara orașului către vest îl bat destul de frecvent, cu taxi-ul, autobuzul de Chiajna sau pe jos, în această ultimă variantă când meciul se joacă la Roșu.

Ieri am fost la Roșu pentru un meci de juniori, dar am prins destul și din al doilea, până am umplut cardul de memorie. Dacă inițial am avut intenția să fac puțină mișcare la întoarcere, frigul și vântul m-au determinat să renunț la idee și am preferat să iau autobuzul până la Lujerului. Înghesuială mare ca de obicei, însă ce mai contează când cu 2 lei ajungi până la Cora să faci aprovizionarea în drum spre casă.

Astfel, am avut posibilitatea să aflu o informație extrem de importantă pentru foarte mulți dintre cetatenii județului Ilfov. De la 1 martie, liniile de autobuz județene vor avea capăt de linie comun cu liniile RATB. Ce înseamnă asta? Luând ca exemplu tot Chiajna, capătul liniei actuale nu va mai fi la pasajul Lujerului, ci la complexul comercial Apusului, unde se va face legătura cu 336 și 178.

Nemulțumirea călătorilor din Chiajna se manifestă evident, deoarece vor pierde legătura directă cu metroul. Nemulțumirea firmei de transport este ceva mai mare, deoarece va pierde mulți pacienți, în special pe cei din Roșu, care vor prefera o plimbare pe jos de 1-2 km, decât să achite noul tarif de 2,5 lei.

Din acest motiv am început să mă documentez cu privire la ultimele mișcări executate de autoritățile locale. La sfârșitul anului 2013 a avut loc o întâlnire a primarilor din Ilfov și a Consiliului Județean, în urma căreia s-a format o echipă de negociere cu Primăria Capitalei și Ministerul Transporturilor. Aleșii ilfovenilor doreau să obțină extinderea liniilor RATB în toate localitățile importante din județ la un cost cât mai mic. Însă, acest deziderat nu e posibil și nici corect până nu va fi înființată Zona Metropolitană București. Culmea e că există deja pe hârtie Autoritatea Metropolitană de Transport București, în subordinea Ministerului Transporturilor (aberant, dacă ținem cont că doamna ministru și al ei bărbate de la 6 au alte treburi mai importante, cum ar fi pupat Piața Independenței cu sputele regaliste). Din câte știu se încearcă trecerea AMTB în subordinea Primăriei Generale, însă din ce scrie pe site-ul instituției încă nu s-a reușit.

Deci, cel mai mare oraș din sud-estul european nu are o Zonă Metropolitană (în schimb, cătune precum Târgu Mureș au, pe o rază de peste 10 km), dar Ministerul are în subordine o Autoritate Metropolitană. Legile sunt făcute în țara asta cu curul pentru deliciul și bunăstarea unor politruci.

Orice individ normal la cap își dă seama că banii din București nu pot pleca în servicii care deservesc alte zone, decât dacă există un cadru legal. Iar acest cadru legal trebuie să fie o lege care să reglementeze, din toate punctele de vedere, teritoriul de aplicare.

Când vine vorba de o astfel de lege, ilfovenilor nu le mai convine situația. Vrem impozite mici, ca la țară, dar să beneficiem de servicii edilitare ca la Paris. Nu prea merge așa.

Mai mult,destui primari, dar și cei de la județ, vor pierde controlul absolut asupra unităților administrative pe care le conduc și asta iar nu le convine.

Președintele Consiliului Județean a învățat o poezie și o repetă cu fiecare ocazie. Nu e vorba de “un pitic atât de mic, a căzut într-un ibric”, ci de “60000 de ilfoveni muncesc în București și contribuie la bugetul Capitalei cu 150-200 de milioane de euro”. Deci numai directori de multinaționale, dacă fiecare dintre ei produce aproximativ 3333 de euro, doar impozit local. Iar apoi trece pe boceală: „Ce fac cei care câștigă 7-8 milioane pe lună? De unde plătesc aceștia transportul?” Scuză-mă, Gogule, că nu ți-am reținut numele, dar cam cât impozit încasează Capitala de la cel care câștigă 7-8 milioane pe lună? Sper că nu era vorba de lei noi …

Ninel Boșcu, primar de Domnești, spune una și mai bună: „În Domneşti sunt 500 de copii care merg zilnic la școală la București. Ministerul Transporturilor trebuie să țină cont și de ei.” Perfect de acord, dar mai-marele din Domnești uită să ne spună și cu ce contribuie instituția pe care o conduce la bugetul învățământului bucureștean și așa ciuntit în toate felurile? Pentru cei 500 de copii școlarizați…

Totul pe de-a moca sau mai bine zis pe spatele cetățeanului cu buletin de București, că e fraier și înghite. Personal, nu fac donații și nici nu sunt instituție de binefacere. Lunar îmi plătesc abonament pe RATB, pe toate linii, iar în perioadele cu activitate intensă și la Metrou. În total, 110 lei pe lună, iar când merg la Chiajna, Domnești, Berceni, Buftea, Mogoșoaia, Popești Leordeni, Cernica, Jilava, fie mă cuplez cu careva, fie îmi plătesc biletul de autobuz, fie îi fac ziua frumoasă unui taximetrist.

Transportul se plătește pe kilometru, nu pe vorbe frumoase de politician din Ilfov.

În ceea ce privește măsura de a pune capăt de linie comun, RATB – Ilfov, mi se pare foarte bună și corectă. În ceea ce privește linia pe relația Chiajna, deranjul nu era foarte mare cu întoarcerea de la Lujerului, în schimb la Obor e crimă și pedeapsă cu microbuzele care sunt parcate precum tractoarele pe câmp.

Înainte de a încheia, fac o remarcă pentru a corecta o imbecilitate spusă de un gagiu la emisiunea Raport de țară de la Digi 24, în urmă cu ceva timp. Dăștepul slobozi la un moment dat că Ilfovul nu are o tradiție pentru că existența sa ca județ e de scurtă durată. Fals! Ilfovul a fost județ și înainte de al doilea război mondial, până să fie transformat administrativ în sector agricol. București era capitala României și reședința județului Ilfov. Legătura e foarte strânsă între București și Ilfov, mult mai strânsă acum decât era în perioada interbelică, însă politicienii noștri se încăpățânează să nu țină seama de realitate.

Dacă dorim extinderea rețelei edilitare, atunci toți trebuie să contribuie la buget. Zonă Metropolitană, rețele edilitare, gândire strategică la nivelul întregului teritoriu. Ecuația e simplă și poate fi rezolvată extrem de ușor, dacă există puțină voință și un nivel mediu de inteligență.

1964 Views • Categorii: Massmedia
________________________________________________________________________

FOCUS   • 17 August 2015 - 07:30   • Călin Cociș

BildCel mai mare lac al Capitalei, Lacul Morii, arată deplorabil. Gunoaie plutind pe apă, deșeuri care înconjoară apa, mobilier stradal deteriorat sau inexistent, infrastructura pietonală dezafectată și foste zone de agrement lăsate în paragină - acesta este peisajul pe care bucureștenii îl întâlnesc când merg la Lacul Morii. Deși autoritățile au dezvoltat planuri de amenajare, acestea au rămas pe hârtie. Bucureștenii sunt nemulțumiți de starea în care se află zona și atrag atenția că potențialul imens al acesteia se va pierde. B365.ro vă invită să vedeți cum arată astăzi cel mai mare ochi de apă din oraș.  Așteptăm opiniile dumneavoastră, în comentarii.

 

Lacul Morii, cel mai mare lac din București, atrage sute de bucureșteni, care aleg să se plimbe pe aleea pietonală care înconjoară ochiul de apa. Cu toate acestea, cei care preferă această zonă pentru a se relaxa, sunt nemulțumiți de condițiile pe care arealul le oferă.

Imaginea zonei este una dezolantă, cu gunoaie care plutesc pe apă, deșeuri lăsate în spațiile din vecinătatea acestuia, mobilier stradal deteriorat, trotuare pline de gropi și crăpături, scări de acces denivelate și foste zone de agrement lăsate în paragină de autorități. 

Autoritățile au venit, de-a lungul timpului, cu mai multe propuneri de amenajare a zonei. Acestea nu au fost, însă, implementate, fiind, de multe ori, uitate în sertare. 

Lacul Morii (luciul de apă) este administrat de Administrația Națională Apele Române, care are în îngrijire și insula de pe lac, alături de baraj (digul interior). Aleea de promenadă din jurul apei și digul exterior se află în administrația Primăriei Sectorului 6.

Bucureștenii se plâng de faptul că autoritățile nu curăță zona în mod eficient, dar și de faptul că unii dintre cei care vin să se relaxeze în zonă nu păstrează curățenia.

Lacul Morii, cel mai mare lac din București, atrage sute de bucureșteni, care aleg sa se plimbe pe aleea pietonală care înconjoară ochiul de apa Cu toate acestea, cei care preferă această zonă pentru a se relaxa, sunt nemulțumiți de condițiile pe care arealul le oferă.

Imaginea zonei este una dezolantă, cu gunoaie care plutesc pe apă, deșeuri lăsate în spațiile din vecinătatea acestuia, mobilier stradal deteriorat, trotuare pline de gropi și crăpături, scări de acces denivelate și foste zone de agrement lăsate în paragină de autorități. 

Autoritățile au venit, de-a lungul timpului, cu mai multe propuneri de amenajare a zonei.

 

Acestea nu au fost, însă, implementate, fiind, de multe ori, uitate în sertare. 

Lacul Morii (luciul de apă) este administrat de Administrația Națională Apele Române, care are în îngrijire și insula de pe lac, alături de baraj (digul interior). Aleea de promenadă din jurul apei și digul exterior se află în administrația Primăriei Sectorului 6.

Bucureștenii se plâng de faptul că autoritățile nu curăță zona în mod eficient, dar și de faptul că unii dintre cei care vin să se relaxeze în zonă nu păstrează curățenia.

 De asemenea, printre nemulțumirile oamenilor se numără faptul că cei care administrează zona (Apele Române și Primăria Sectorului 6) nu au implementat proiecte de amenajare a zonei.

INSULA DE PE LACUL MORII, PARADIS ÎN PARAGINĂ

Candva una dintre cele mai de succes zone de agrement din acest areal, insula de pe Lacul Morii, se află astăzi în paragină, fiind complet uitată de autorități. Spațiul izolat, înconjurat de apă, ar putea deveni o adevărată atracție turistică dacă ar fi amenajată, sunt de părere cei din zonă.

Insula, cu o arhitectură deosebită, a ajuns acum pajiște pentru cai și loc de depozitare al gunoaielor. Clădirile se apropie de dărâmare, iar buruienile și deșeurile fac acum parte din peisaj.

Administrația Apele Române susține că a demarat un proiect care prevede modernizarea lucrărilor hidrotehnice aferente Lacului Morii. Cu toate acestea, în răspunsul la solicitarea B365.ro, reprezentanții instituției susțin că insula nu este prevăzută în proiectul de modernizare a amenajării hidrotehnice.

Oamenii vin cu soluții și propuneri pentru insulă: parc, zonă de agrement amenajată modern și întreținută, sau chiar spațiu pentru festivaluri și alte evenimente culturale.

Cu toate acestea, reprezentanții Administrației Apele Române au precizat, pentru B365.ro, că zona nu este declarată zonă de îmbăiere, la acest moment: „În conformitate cu prevederile H.G. nr. 546/2008 privind aprobarea normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere, lacul de acumulare Lacul Morii nu este declarat zona de îmbăiere şi deci sunt interzise activităţi de îmbăiere sau scufundări în acest lac, nu are o zona amenajată pentru agrement nautic deoarece H.G. nr. 452 din 2003 privind desfăşurarea activităţii de agrement nautic, prevede la art. 3 că „activitatea de agrement nautic se poate desfăşura numai în zone de agrement nautic, stabilite în baza planului de urbanism al zonei, în perimetre delimitate ca spaţii pentru agrement stabilite de primari, cu avizul Ministerului Turismului, al Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, al Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, Ministerului Sănătăţii şi Familiei, Ministerului de Interne şi cu consultarea asociaţiilor profesionale din domeniul turismului şi federaţiilor sportive de specialitate, la solicitarea ti.tularului zonei respective", iar în conformitate cu H.G. nr. 665/2008 pentru stabilirea nominală şi pe porţiuni a căilor navigabile interioare ale României, Lacul Morii nu este cale navigabilă interioară.”

SLALOM PRINTRE GUNOAIE

Una dintre problemele semnalate cel mai des de bucureșteni, în ceea ce privește zona Lacului Morii, este cea a gunoaielor și deșeurilor. 

Într-un răspuns la solicitarea B365.ro, reprezentanții Primăriei Sectorului 6 dau asigurări că firma de salubritate care curăță zona intervine de două ori pe săptămână. Aceștia sunt, însă, contraziși de unii bucureșteni, care spun că nu se face curățenie și dacă se face, aceasta este ineficientă.

Nici barajul Lacului Morii nu este ferit de deșeuri. În imediata vecinătate a barajului pot fi observate peturi de plastic, pungi și alte deșeuri, care murdăresc apa și zona de promenadă din jur. 

Autorităție își pasează responsabilitatea între ele

 

Într-un răspuns la solicitarea B365.ro, Administrația Apele Române susține că deșeurile trebuie curățate de Primărie: „Deșeurile a căror prezență este semnalată pe suprafețele adiacente terenului administrat de instituția noastră sau în cuveta lacului de acumulare nu provin din activitatea noastră sau din resursa de apă a râului Dâmbovița, acestea fiind în totalitate „aportul" nedorit al concetățenilor noștri, fiind deșeuri provenite de la locuințele din zonă sau din depozitele ilegale existente pe terenurile neîmprejmuite din zona adiacentă. Precizăm că din art. 8, al O.G. nr. 21/2002 aprobată cu completări și modificări prin Legea nr. 515/ 2002 rezultă că menţinerea curăţeniei în zonele malurilor acumulării Lacul Morii revine autorităţilor locale, iar stoparea descărcării deșeurilor în aceste zone se poate face numai cu ajutorul organelor locale abilitate să constate și să sancționeze pe cei care comit asemenea fapte, readucând astfel spiritul civic în limitele normale”, se arată în răspunsul remis B365.ro.

 

În 2014, Admintrația Apele Române a acordat 276.365 lei pentru activitățile de întreținere luciu de apă, defrișare de arboret, întreținere platforme și cosire taluze și jardiniere aferente formației Lacul Morii.

 

De asemenea, într-un răspuns la solicitarea B365.ro, Primăria Sectorului 6 susține că „aleea de promenadă care mărgineşte Lacul Morii a fost amenajată de Primăria Sectorului 6, prin Administraţia Domeniului Public şi Dezvoltării Urbane (ADPDU) Sector 6 iar curăţenia în zonă este realizată de lucrătorii ADPDU 6, iar frecvenţa intervenţiilor este bisăptămânală".

 

Cu toate acestea, se poate observa că marea parte a deșeurilor sunt mult mai vechi.

 

Aleea de promenadă care înconjoară luciul de apă este și ea plină de gunoaie, în timp ce spațiul din imediata vecinătate a aleii, în special în zona care merge spre insulă, are grămezi de deșeuri care seamănă cu adevărate gropi de gunoi. Acestea nu sunt doar inestetice, dar reprezintă un adevărat focar de infecție pentru locuitorii din zonă și pentru cei care aleg zona pentru a se recrea. 

O mare parte a gropilor și canalelor sunt pline de gunoaie și nu sunt semnalizate.

MOBILIERUL STRADAL, INSUFICIENT ȘI AFLAT ÎN STARE PROASTĂ Aleea de promenadă din imediata vecinătate a apei (în zona Crângași a lacului) are un mobilier vechi și neîntreținut. Băncile sunt deteriorate de temperaturi și ploi iar unele coșuri de gunoi sunt rupte. Oamenii se plâng de faptul că acestea nu au mai fost schimbate de autorități de ani de zile.

Nici iluminatul public nu este punctul forte al zonei. Acesta există doar pe o porțiune mică a zonei, din dreptul blocurilor din zona Crângași, până la baraj. Stâlpii existenți, însă, sunt ineficienți, întrucât cei mai mulți dintre ei au becuri lipsă, despre care oamenii spun că au fost rupte sau furate. Nici acestea nu au fost, încă, înlocuite de primăria de sector.

INFRASTRUCTURA PIETONALĂ: TROTUARE CRĂPATE, SCĂRI DENIVELATE, ALEE PLINĂ DE BURUIENI Pe lângă scopul utilitar, pentru care a fost amenajat Lacul Morii, oamenii se raportează la zonă ca la un spațiu de recreere. Deși foarte mulți bucureșteni aleg să își petreacă timpul liber în acest areal, foarte mulți dintre aceștia sunt nemulțumiți de infrastructura pe care o au la dispoziție.

Trotuarele vechi, într-un stadiu avansat de degradare, pline de crăpături, la care se adaugă scările cu denivelări, trepte rupte, fac parte din peisajul unei zone despre care locuitorii Capitalei spun că ar putea fi amenajată pentru a deveni o atracție atât pentru bucureșteni, cât și pentru turiști.

Gardurile decorative sunt și ele rupte și ruginite, nefiind recondiționate de către autorități. De asemenea, mai multe guri de canal sau gropi din trotuare sunt nesemnalizate și pline de gunoaie.

 

DESPRE LACUL MORII

 

Cel mai mare lac din București, Lacul Morii, este un lac de acumulare de pe râul Dâmbovița. Principalul scop pentru care a fost construit inițial lacul, alături de baraj, este protecția Capitalei împotriva indundațiilor.

 

Construcția lacului a început în 1985, iar în 1986, apele râului Dâmbovița au început să se adune în spatele barajului, potrivit wikipedia.org.

 

Este cel mai mare lac din București, cu o suprafață de 246 hectare. Lacul se află la circa 6 km de centrul orașului și este situat între cartierul Crângași la est și sud-est, cartierul Giulești la nord și nord-est și satul Roșu (comuna Chiajna) la sud-vest. 

 

 

2117 Views • Categorii: Massmedia
________________________________________________________________________

1/11 Du-te la pagina 2 » 11»
RSS-Feed (Einträge) abonnieren Articole