CULISELE STATULUI PARALEL. Elena Ceaușescu, tiranul din spatele dictatorului

Profesorul universitar Lavinia Betea spune că ar fi multe politicene de azi cu profilul Elenei Ceuașescu. Ea este prototipul nevestei perfecte, dar în contextul poziției soțului și a societății totalitare și-a permis mul mai multe decât ar fi fost capabilă în condiții normale.

„Normal este să prezinți personaje pozitive și nu face deloc bine să vii cu un exemplu negativ. Dacă am prezenta oameni buni și toți ne-am lua după ei, ar fi din calea afară de simplu. Eu am trăit sub semnul Elenei Ceaușescu și al lui Nicolae. Mă refer la destinul nostru de femei, care am suportat decretul antiavort, cea mai cruntă experiență din viața mea. În România nu se comercializau anticoncepționale, iar dacă ajutai o femeie să avorteze, făceai închisoare. Chiar și soțul dacă făcea asta era judecat. Sunt unii care vor spune că e bine să ai copii atâția câți îți dă Dumnezeu. Cum ai fi putut să ai mulți copii, când erai obligată să muncești 8 ore. Româncele aveau drepturi egale cu bărbații, dar pe umerii femeilor erau puse mari poveri. După ce venea după 8 ore de muncă, trebuia să muncească și acasă. De la 2 ani conediu natal, în prezent, pe vremea lui Ceaușescu aveai dreptul doar la 3 luni. Cum puteai să-ți alăptezi copilul, nu aveai lapte praf, nu găseai scutece, nu găseai pânză, mai era și frigul din locuințe. Am terminat facultatea cu 9,70 și eram 75 de oameni pe toată țara cu specializarea mea. Am zburat toți la țară, ca profesori de istorie. Nimeni nu a rămas în învățământul superior, în cercetare. Am fost repatizată în orașul Reghin la școala nr 1. Eu eram căsătorită, băiatul meu avea 1 an, soțul era sculptor și ajunsese la Pâncota, iar copilul a tărit la părinții mei în Apuseni. Te întrebai ce ai făcut rău. Noi eram fruntași la învățătură. Alții făceau liceul la seral și aveau toate șansele să promoveze pentru că erau proletari. Aceasta era politica de cadre a Elenei Ceaușescu. Era decizia ei politică, nu o gândire strategică. Ar fi multe politicene de azi cu profilul Elenei Ceuașescu. Este prototipul nevestei perfecte, dar în contextul poziției soțului și a societății totalitare și-a permis mul mai multe decât ar fi fost capabilă în alte condiții. Este singura femeie executată din România și singurul savant cu 4 clase. În zilele noastre ar putea avea o strălucită „carieră” universitară, în sistemul actual corupt. Am sperat ca după 1989 să nu mai fie așa prezentă imixtiunea politicului peste tot și să nu ne mai întâlnim cu așa cazuri. Ea ar putea să conducă un minister, cu toate diplomele luate pe bani. Aici întâlnim arhetipul lui Adam, care cedează ispitei Evei. Dar, vin și spun, dacă era inteligent, de ce a cedat Adam? Așa a fost și cu demnitarii comuniști, care l-au urmat obedienți pe Ceaușescu. Ei spuneau că el era un om foarte bun, iar ea era iadul de Pământ. Datoriile externe de azi sunt de 10 ori mai mare față de cele din anii 80, o perioadă cruntă pentru mulți româno. Dar politicianul de azi nu spune nimic. Se rezumă la faptul că și alte țări are datorii. Dar ale noastre te fac să-ți fie spaimă să te gândeșlti la viitor. Sunt curioasă dacă cei care sunt nostalgici, dar nu au trăit acele vremuri, ar fi bucuroși să se întoracă în timp. Sunt milioane de români care au spus că odată cu plecarea ceaușeștilor vor veni vremuri bune. Acum se face reclamă la medicamente, chestiuni de dezvoltare personală, iar în spatele lor e doar interes financiar. Biografia Elenei Ceaușescu este o carte perfectă de manipulare. Cartea se deschide cu capitolul procesului, acolo unde ea afirmă „cum să plecăm, să lăsăm poporul nostru?”. Este o exprimare demnă de un regim monarhic. Ea spune mai departe…„am muncit și luptat pentru popor de la 14 ani”. Ajunsese să se identifice cu biografia ei falsă. Poporul nu știa adevărata ei poveste de viață. La fel se întâmplă și cu politicienii din ziua de azi, sunt lucruri foarte asemănătoare. Meseria de cizmar era bine văzută atunci, iar dacă făceai 4 clase nu era deloc o rușine, ba chiar dimpotrivă. Nicolae Ceaușescu este extrem de derizabil pentru orice femeie. Cei care l-au cunoscut au spus că a fost bărbatul unei singure femei – Lenuța. Dar, există o poveste cu o presupusă relație homosexuală cu un deținut, din anii temniței. Cert este că în afara soției nu se știe de altă femeie, deși tentațiile nu aveau cum să lipsească. Șeful comunuiștilor iugusolavi venise în România, iar el a cerut muzică și distracție, iar în 30 de minute a apărut grupul „Floricile Bihorului”, formate din trei cântărețe. Elena Ceaușescu a plecat la culcare. Florica Duma, una dintre cele trei fluiera cu degetele în gură, s-a apropiat de Ceaueșscu, iar exact în acel moment a apărut Elena. A doua zi cele trei femei aveau dosarul de cadre pe biroul Elenei, iar ea l-a certat pe Ștefan Andrei. Florica Duma niciodată nu a povestit episodul. Despre Elena se spune că a avut aventuri. Una dintre ele este susținută de nepoata Elenei, care spune că Elena ar fi fost, în primă instanță, iubita lui Marin Ceaușescu. O altă variantă unchiul lui Ion Iliescu, Eftimie, care ar fi curtat-o. Se spune că el a plătit acele cărți poștale cu care Elena a câștigat consursul de furmusețe. Nicoale este nedespărțit de Elena chiar până în clipa morții. Chiar și în decembrie 1989, înaintea execuției, au dormit împreună în pat. Există o poză cu Stănculescu în care îi sărută mâna. Chiar dacă ar fi fost tentată de cineva, nu prea avea de ce și nici cum. Avea mereu paza cu ea. Cuplul Ceaușescu primea sute de scrisori, unele rămâneau în dosare la Cabinetul 2, altele plecau. Când scriai pe un plic destinatar tovarășa Elena Ceaușescu, sigur ajungea la palat, pentru că celor din servicii le era teamă ca nu cumva să fie o înscenare a unei alte structuri. Ea nu citea, fiind mărturii că niciodată nu trecea de pagina a patra. Puterea e un mediu toxic și deformează moralitatea, iar puterea Ceușeștilor a fost prea lungă. Niciun om nu ar fi rămas „sănătos” atât de mult timp. Șapte ani este perioada în care un om poate schimba ceva. S-a văzut la Ceaușescu cum a reluat metehnele anilor 50. Când avea nevoie de cineva, se folosea de el. După ce ajungea unde voia, se descotorosea de acel personaj. Opțiunea de a fi politcian în zilele noastre vine pe fondul motivației de a fi cineva, dar cu foarte puține reusre. Dacă nu este capabil să facă ceva pe plan profesional, atunci alege politica. Acolo se realizează”, concluzionează profesorul universitar Lavinia Betea.

Analistul politic Dorin Iacob spune că, pentru Nicolae Ceaușescu, Elena a fost soția perfectă. Pentru popor, ea a fost tiranul din spatele președintelui.

„A fost o soție ok pentru președintele Ceuașescu. Dar atât! Pentru restul țării a fost altceva. Fiind ofițer de poliție la sfârșitul anilor 80 eu am urât-o pe Elena Ceaușescu. Pe ea. Noi resimțeam cum populația ne considera pe noi cei mai vinovați. Noi eram paratrăznetul societății. Sentimentul ăsta m-a încărcat foarte mult. Execuția lor a fost în contradicție cu ce s-a întâmplat. În afară de Gelu Voican, care și acum se crede erou, toți cei care au particpiat la uciderea Ceaușeștilor au avut de suferit. Și la vârful partidului se povestea cât de rea era Elena. Stau și mă întreb dacă Europa Liberă și Vocea Americii criticau diplomele oferite Elenei de occidentali. Este o ipocrizie. Ni se trage de la Imperiul Otoman. Dacă trădezi, te fac agă! Evident, occidentalii căutau să se apropie de Ceaușescu din interes. Nu am reușit după 1989 să menținem bunele relații de atunci cu statele arabe sau China. Epoca aceea a fost gri, anii 80, plata datoriilor, mediocritatea pe care o reprezenta ea se perpetuează și acum, ba chiar e mai rău. Vorbim despre trecut tocmai în ideea de a nu se mai repeta așa ceva. Puterea unei Elene lângă șeful statului este veche. Elena Lupescu l-a influențat pe Regele Carol I. Oamenii politici îi erau adversari ei, iar cei care nu o atacau o făceau din interes. Militarii considerau că este tot ce e mai rău, politicienii la fel. Regele era considerat o victimă a camarilei. Elena Lupescu nu creedea în serviciile de informații. Ea a vrut un serviciu secret propriu. Revenind la Elena Ceaușescu, era paralizant pentru tot sistemul dacă urmărea un caz despre care ea spunea să se rezolve sau situații în care se intervenea. Existau dese amestecuri ale tovarășei”, conchide Dorin Iacob.

…articolul original …

Related Articles

Stay Connected

2,867CititoriConectați-vă
0AbonațiAbonați-vă
- Advertisement -spot_img

Latest Articles