Misterioasa Manastire Chiajna

225

Manastirea Chiajna

Cu secole în urmă, clopotele mănăstirilor din Ţara Românească se auzeau în timpul slujbelor  sau atunci când turcii se vedeau la orizont.

Astăzi, în ruinele Mănăstirii  Chiajna de la marginea Bucureştiului, clopotele bat doar pentru slujbe  dar în noua bisericuță parcă păzită și ascunsă de ruinele impunătoarei mănăstiri.

Despre Mănăstirea Chiajna circulă tot felul de legende, legende care ne-au făcut să trecem pe lista din mintea noastră, monumentul pentru vizitare.

La începutul lui 2014 s-a ivit ocazia unei excursii la acest edificiu. Exucrsie organizată de Asociația Bucureștiul Meu Drag.

Ne-am dat întâlnire în Gara Basarb în jurul prânzului. Ne-am strâns peste 50 de persoane, dornice să brăzdeze zăpada și să fotografieze ruina.

Am coborât în Halta Cheajna, aici am făcut și memorabila poză de grup, după care am pornit la pas pe câmp prin zăpada înaltă de peste jumătate de metru.

 Am stat la povești cu preotul bisericii mai bine de o oră, ne-a povestit despre noua biserică despre împrejurimi și desigur despre misterioasa Mănăstire Chiajna.

Ctitorie a domnitorului Nicolae Mavrogheni, începută în timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti, construită în stil neoclasic cu ziduri groase de 1-2 metri și dimensiuni mari pentru acele vremuri.

Acesta nu a apucat să se bucure de ctitoria sa fiind bănuit de trădare, a fost mazilit şi ucis de turci, sosiţi la Bucureşti în vederea războiului cu austriecii şi cu ruşii, la care era nevoită să ia parte şi oastea Ţării Româ­neşti.

             Deși peste tot se spune că preoții nu au slujit niciodată în ea, părintele paroh infirmă acest lucru.

Acesta s-a documentat  și încă mai face cercetări pentru a stabili cu exactitate detaliile despre ea pentru restaurare, este inclusă pe o listă a restaurărilor.

Însă aceasta trebuie făcută  circular începând de la fundație, nu se poate repara un perete apoi altul, datorită gradului înaintat de deteriorare.

           Cu toate invaziile și războaiele și bombardamentele mănăstirea a rămas în picioare deseori fiind confundată de inamici ca fiind o cetate.
Doar la cutremurul din 1977  i-a căzut turla.

Un argument la cele spuse de preot că s-a slujit în această biserică este că  unele surse spun că a fost locuită până în 1792, altele menționează că a fost părăsită în timpul ciumei.

            Numele Mănăstirii Chiajna  vine de la faptul că a fost construită pe moșiile aprigei doamne Chiajna. Doamna Chiajna, soția domnitorului Mircea Ciobanul al Țării Românești, fiica lui Petru Rareș și nepoata lui Ștefan cel Mare.

Viețuitorii din acest moment de la mănăstire sunt veniți de la Mănăstirea Radu Vodă. Aceștea s-au mutat aici în 2011, au strâns gunoaiele din jurul mănăstirii și au făcut posibilă locuirea în apropiere.

Din ce ne-a povestit părintele încă se mai luptă cu indivizii rău intenționați care încă aduc gunoaie în apropierea mănăstirii uneori aruncă leșuri de animale chiar peste gard.
Pe terenul din apropierea mănăstirii au fost aduse materialele de construcție din urma cutremurului din 1977, vara țiganii scormonesc după fier vechi lăsând în urmă șanțuri adânci.

Pentru a da viață ruinelor este nevoie de multă susținere financiară, părintele era tare optimist și vrea ca visul lui să devină realitate, vrea să renască Mănăstirea Chiajna.

           Noi ne dorim același lucru, să renască, să fie refăcută, să nu se piardă de tot acest monument istoric  care se încăpățânează să reziste de mai bine de 300 de ani.

Manastirea Chiajna

primariachiajna.ro

copyright – www.chiajna.com