Interviu CONSTANTIN BEBE IVANOVICI
Judetul ILFOV Renåscut si intrat în rândul judetelor tårii relativ recent, prin Legea 50/1997, ca urmare a reorganizårii „Sectorului Agricol Ilfov“, judetul Ilfov îsi scrie o identitate nouå.
In lipsa unor informatii coerente si consistente, suntem tentati så consideråm Ilfovul mai degrabå ca o însiruire de sate si comune cu profil agrar, însirate mai aproape sau mai departe de magnetul dintotdeauna al oamenilor acestor locuri – Bucurestiul.
Si totusi judetul Ilfov are azi o identitate inconfundabilå, în plinå consolidare, o identitate care stârneste ambitii surprinzåtoare.
Despre judetul Ilfov, despre ilfoveni si despre problemele administrårii unui tinut care înconjoarå Capitala României am discutat cu presedintele Consiliului Judetean Ilfov,
– V-ati gândit dupå Revolutie cå veti conduce destinele unui judet? Ce vå mai leagå de Revolutia din ’89? domnul CONSTANTIN BEBE IVANOVICI.
– Domnule Sålågean, vå propun så låsåm Revolutia si oamenii ei acolo unde le este locul, în istorie si în sufletele noastre.
De aproape doi ani si jumåtate, de când må aflu în fruntea Consilului Judetean Ilfov, m-am izbit de atâtea probleme, m-am confruntat cu atâtea situatii complicate încât, pot spune cå, la 13 ani de la Revolutia în care au luptat, au visat si au murit oameni, e timpul så le asiguråm tuturor ceva din ce au sperat så obtinå.
Libertatea si democratia sunt bune, dacå lângå ele societatea poate asigura locuri de muncå, salarii bune, pensii acceptabile, locuintå s.a. Or, în aceste privinte, råmânem profund datori fatå de oameni. Eu våd zilnic 2-3 comune, vorbesc cu oamenii si întâlnesc multi såraci, oameni necåjiti.
– Reprezentati un partid care a avut în mânå destinele tårii în cea mai mare parte a timpului dupå Revolutie. Vå simtiti responsabil de aceastå situatie, de faptul cå si în Ilfov, ca si în tarå, sunt multi oameni såraci?
– Categoric. Dar må întreb la ce ar putea så foloseascå asumarea la nesfârsit a acestei råspunderi, dacå nu gåsim solutii. Iatå de ce, de când am fost ales în fruntea Consiliului Judetean, mi-am propus ca atitudine un singur lucru: så må implic.
Aceastå atitudine de implicare în rezolvarea imediatå, directå, a problemelor caut s-o impun si echipei pe care o conduc.
Concret, dacå merg într-un sat si aflu cå scoala sau grådinita sunt ca vai de ele, cå plouå prin acoperis sau cå un functionar public face abuzuri sau cå, de toamna pânå primåvara, oamenii înoatå în noroaie intervenim imediat si cåutåm solutii.
Unele pot fi aplicate imediat, altele necesitå timp. Oricum, minuni nu se pot face peste noapte, dar nici nu putem sta indiferenti.
– Da, iatå, avem 37 de comune cu 101 sate. stiti în ce hal au fost gåsite majoritatea scolilor si grådinitelor din aceste localitåti? Jalnicå! Pereti scorojiti, geamuri sparte, låcasuri fårå apå, fårå grupuri sanitare functionale, fårå garduri s.a.
Reabilitarea tuturor scolilor si grådini telor a fost una dintre primele actiuni ale Consiliului Judetean pe care, acum, pot spune cå am finalizat-o cu succes, desi mai avem de lucru. Avem acum scoli, în mediul rural, care au încålzire centralå, apå caldå, apå rece. Uneori a trebuit så actionåm pompieristic, adicå nu mai aveam timp de tatonåri.
In satul Cozieni, am fost înstiintat, în iunie a.c., cå localul scolii (aflat într-un conac) a fost revendicat si câstigat legal de mostenitorii îndreptåtiti. Ce era så facem?
Am decis urgent construirea unei scoli noi. Pe 15 septembrie, copiii din Cozieni au intrat în noua lor scoalå, cu patru såli de claså, iar prescolarii au avut surpriza så vadå cele douå noi grådinite.
Ce så vå spun, asanarea si modernizarea a tot ce înseamnå institutii publice – scoli, grådinite, låcasuri de culturå, primårii s.a. – este un obiectiv pe care îl urmårim fårå pauzå. In majoritatea primåriilor din Ilfov îti era rusine så intri. Mergeti acum så vedeti cum aratå.
Nu vå uitati numai la tencuialå sau la sobe, geamuri s.a., dar aruncati o privire si asupra celor care lucreazå. Veti avea o surprizå mare, mare de tot: în fiecare din cele 37 de comune veti vedea într-o încåpere calculatoare. Nu ca mobilier, ci ca instrumente de lucru.
– Nu erau alte lucruri mai utile, mai urgente de fåcut? De exemplu, alimentarea cu apå, canalizarea etc. … De ce, neapårat, ati pus calculatoarele ca o prioritate?
– Cum de ce? Domnule Sålågean, era o rusine så vezi cå la începutul Mileniului III în primåriile din România se lucreazå cu pix si chiar cu creion chimic si cu indigou. Nu uitati cå multe din primåriile noastre comunale sunt „cålcate“ de stråini, care vin så investeascå în Ilfov, pentru cå sunt conditii foarte favorabile.
– Opinii corecte, dar oamenii asteaptå fapte. La doi ani si jumåtate puteti vorbi si de rezultate…
PROFILUL JUDETEAN îsi recâstigå identitatea måsurându-si forta. Continuåm så fim profund datori fatå de oameni. Când vedeau cât de greu se redacteazå un act si cum se lucreazå în primåriile noastre se cruceau.
Asa cå 2002, am decis trecerea cu toate fortele la implementarea programului guvernamental de informatizare a administratiei locale. Dupå ce a apårut programul de informatizare, am cerut la Ministerul Administratiei Publice si la Guvern bani si asistentå din partea specialistilor.
Am fost luati la rost si ni s-a spus franc: aveti autonomie, descurcati-vå. Asa cå, în iarna trecutå, am trecut la implementarea unui program judetean de informatizare.
Am avut noroc si de o conlucrare de exceptie cu o firmå româno-americanå, care, împreunå cu specialistii Consiliului Judetean, a stabilit si a fåcut ceea ce nici nu-mi închipuiam cå se poate face atât de repede si cu rezultate atât de spectaculoase.
– In ce constau aceste rezultate? Iaråsi întreb, este informatizarea într-adevår o prioritate realå pentru Ilfov?
– Asupra utilitåtii nu mai discut. Iatå faptele. Azi, judetul Ilfov este primul judet din România în care primåriile sunt informatizate în sistem integrat.
In fiecare comunå a fost implementat „Sistemul integrat de gestiune si evidentå pentru primårii“ – SIGEPRIM. Insirarea câtorva module componente este, cred, sugestivå pentru avantajele acestui sistem.
Astfel, „Evidenta populatiei“, „Evidentå firme“, „Evidentå proprietari“ sunt module care permit afisarea/prelucrarea de informatii din baza de date respectivå;
– în cadrul modului „Impozite si taxe“ toate încasårile realizate se actualizeazå automat în executia bugetarå si în contabilitate fårå interventia operatorului.
Se tine evidenta rolurilor fiscale atât pentru persoane fizice, cât si pentru persoane juridice. „Agentii fiscali“ este modulul unde se introduc încasårile în numerar pentru taxe si impozite.
Se face stingerea automatå în „Rolul fiscal“ si este emiså o chitantå. „Bugetul“ este modulul care se gestioneazå pe capitole, subcapitole, articole si alineate. La fel de utile sunt si celelalte module „Contabilitate“, „Registrul agricol“, „Salarii“, „Inventar de bunuri“ s.a.
Prin sistemul de interconectare între primårii si Consiliul Judetean sau Prefectura judetului Ilfov pot fi obtinute în doar câteva minute date privind fiecare comunå, zonå sau pe ansamblu judetului.
Suntem pregåtiti ca, în primåvarå, så facem o prezentare de ansamblu a acestui sistem informatic integrat, deja functional în Ilfov, si în fata altor judete. Subliniez cå, prin introducerea calculatorului, întreaga muncå din primåriile comunale s-a schimbat radical Fata unei comune începe cu înfåtisarea scolilor, grådinitelor, a primåriei.
Care este forta industrialå a judetului Ilfov? Este Ilfovul un judet dominant agrar, ca înainte?
Dacå în prezent, Ilfovul este al patrulea judet pe tarå în privinta furnizårii de resurse la buget, dupå Bucuresti, Prahova si Timis, asta se datoreazå în primul rând dezvoltårii industriei.
Nu cred cå existå un judet în România în care economia så fi cunoscut o schimbare atât de spectaculoaså ca în Ilfov.
Vå rog så må credeti cå nu exagerez când vå spun cå în curând Ilfovul se va måsura în performantele sale economice – industrie, investitii – în primul rând cu Bucuresti, de care suntem legati prin toate firele.
Sau putem spune cå si Bucurestiul este legat din ce în ce mai mult de Ilfov prin cartierele satelit, care sunt construite în judet de mii si mii de bucuresteni. Snagov, Corbeanca, Balotesti, Voluntari, 1 Decembrie, Cernica, Pipera, Tunari – iatå doar câteva localitåti care au înflorit edilitar spectaculos în ultimii ani prin construirea unor cartiere întregi de locuinte ultramoderne, luxoase.
As îndråzni så spun cå desi Ilfovul este considerat din punct de vedere statistic un judet excesiv rural – cu doar douå oråsele (Buftea si Otopeni), având o populatie urbanå de doar 15%, fatå de peste 50%, cât este media pe tarå, gradul de urbanizare al marii majoritåti a comunelor din judet este printre cele mai ridicate din tarå.
– Så ne întoarcem la economia judetului. Ce înseamnå industria, azi, pentru judetul Ilfov? Este ea o sanså realå pentru ilfovenii, pânå mai ieri tårani?
– Ce så vå spun, diferenta este enormå fatå de ce era înainte de 1989 – douå fabrici de conserve, o fabricå de bere si alte 3-4 fåbricute. In esentå, pentru Ilfov industria înseamnå cea mai spectaculoaså sanså.
Structura culturilor si rezultatele din agriculturå råmân probleme nerezolvate de dezvoltare, dar si sansa de a se numåra printre primele 3-4 judete din tarå cu cel mai scåzut procent de someri – între 5-6%. In prezent, industria ilfoveanå se remarcå printr-o gamå variatå de produse, de la energie electricå si termicå, la anvelope si articole din cauciuc, acumulatori, aparate si instrumente de måsurare si control, pânå la utilaje pentru transporturi, fire si fibre artificiale, produse chimice, oxigen industrial, ambalaje pentru industria alimentarå, confectii, tricotaje, tesåturi, fire de in si cânepå, prefabricate din beton, cåråmidå, plåci si dale din ceramicå, nutreturi combinate, mobilier si obiecte din lemn, seruri si vaccinuri, conserve din legume si fructe, preparate din carne si lapte, båuturi alcoolice, bere, båuturi råcoritoare, produse de panificatie.
O ramurå aparte o reprezintå industria cinematograficå, dezvoltatå mai ales de Studiourile Mediapro si Castel.
Numårul total al societåtilor comerciale active din industrie este de peste 500. Industria extractivå este reprezentatå de societåti de extractie a pietrisului, nisipului si a titeiului.
Existå industria prelucråtoare care dispune de 150 de unitåti în industria alimentarå si a båuturilor, 30 de unitåti în industria textilå si a produselor textile, 20 unitåti în industria confectiilor de îmbråcåminte, 20 unitåti în industria pielåriei si încåltåmintei, 40 de unitåti în industria de prelucrare a lemnului (exclusiv productia de mobilå), 34 de unitåti în industria hârtiei, celulozei, cartonului si a articolelor din hârtie si carton, 18 unitåti în industria chimicå si a fibrelor sintetice si artificiale, 45 unitåti în industria de prelucrare a cauciucului si a maselor plastice, 14 unitåti în industria altor produse din minerale nemetalice, 8 unitåti în industria metalurgicå, 37 unitåti în industria constructiilor metalice si a produselor din metal (exclusiv masini, utilaje si instalatii), 15 unitåti în industria de masini si echipamente, 17 unitåti în industria de echipamente electrice, 5 unitåti în industria mijloacelor de transport, 16 unitåti în productia de mobilier, 35 unitåti de recuperare a deseurilor si resturilor de materiale reciclabile.
Pe total industrie, valoarea productiei industriale a crescut în 9 luni din acest an cu aproape 20% fatå de anul trecut.
Ce le oferiti investitorilor stråini? De ce credeti cå vin ei så investeascå în Ilfov?
– Am amintit înainte de importanta pozitiei pe care o are judetul fatå de Capitalå. Dar acest avantaj ar dispårea dacå nu am sti så ne comportåm atenti cu investitorii stråini, de fapt cu orice investitor stråin sau român care vrea så investeascå. Ce le oferim? Cåutåm så înlåturåm birocratia si vå asigur cå reglementårile actuale potrivit cårora în 30 de zile un investitor trebuie så primeascå toate avizele necesare se respectå. Numai cå, din påcate, în întâlnirile pe care le avem cu investitorii stråini si români din Ilfov, acestia acuzå numårul excesiv de aprobåri, avize, hârtii care trebuie obtinute. Un mare investitor stråin a numårat 211 asemenea acte.
Ceva trebuie fåcut, dar asta nu depinde de noi. Faptul cå în Ilfov au investit firme cu renume international – „Philip Morris“, „Tuborg“, „Loulis“, „Carrefour“, „Metro“, „Selgros“ este, cred, semnificativ pentru ce înseamnå investitorii stråini pentru Ilfov. Numai compania „Philips Morris“ a investit în cea mai modernå fabricå de tigarete din lume, la Otopeni, peste 100 de milioane de dolari. Cu asemenea investitori de marcå – care se numårå cu zecile în Ilfov – nu mai trebuie så vå surprindå faptul cå la capitolul investitii stråine judetul nostru se aflå pe locul trei în România, dupå Bucuresti – iatå cå ne apropiem de Capitalå la acest capitol! – si Timis.
– Ce se întâmplå în agricultura judetului Ilfov? Se pare cå aceastå ramurå economicå este în declin. De ce?
– Ilfovul n-a putut face exceptie de la, så-i zicem, regula fatalitåtii: agricultura si-a diminuat si resursele, si rezultatele. Totusi, este o minune cå douå unitåti care au o anumitå contributie pentru aprovizionarea Capitalei – „Romsuintest“ – Peris (carne de porc) si „Agricola“ Buftea au supravietuit si sunt performante. Din påcate, agricultorii din Ilfov sunt tributari traditionalismului. Ei cultivå, cu încåpåtânare, grâu, porumb, orz s.a., cu toate cå cel mai bine ar fi så dezvolte puternic legumicultura – asa cum se procedeazå în câteva comune – si zootehnia, în special cresterea vacilor pentru lapte.
Asa se întâmplå în toate tårile dezvoltate cu judetele din jurul capitalelor. In ultima vreme au apårut si în agricultura ilfoveazå investitori semnificativi, care au început så concentreze suprafete de teren si så practice o agriculturå adecvatå pentru valorificarea avantajelor pe care le avem prin apropierea de Bucuresti. In ce ne priveste, avem în vedere ca, împreunå cu Prefectura judetului så lansåm un program de orientare si stimulare a fermierilor pentru o agriculturå modernå, adecvatå.
– Apropo, de Bucuresti, care este capitala judetului Ilfov?
– Nimic mai simplu, Bucurestiul. Asa cum a fost din totdeauna. Prin legea de constituire a judetului Ilfov se specificå limpede cå sediul administrativ al judetului Ilfov este municipiul Bucuresti. Aici se aflå si Consiliul judetean, si Prefectura, si institutiile descentralizate.
– Turismul este un sector important pentru economia judetului? Ce oferå Ilfovul turistilor?
– Din påcate este greu de måsurat numårul turis- tilor care „ne trec pragul“, pentru cå, în aceastå privintå interferenta cu Bucurestiul este foarte puternicå. S-a fåcut totusi o evaluare si se apreciazå cå anual peste douå milioane de turisti români si stråini viziteazå obiective turistice ilfovene sau beneficiazå de servicii turistice specifice. Ilfovul este plin de istorie la fiecare pas. Amintesc cå numele de „Ilfov“ a fost atestat pentru prima datå în 1482, printr-o donatie cåtre Mânåstirea Snagov a domnitorului Vlad Cålugårul. Potentialul turistic al judetului este legat de asezarea sa pe locul vechilor codri al Vlåsiei si a zonelor de pådure råmase, precum si prezentei în regiune a lacurilor si vechilor månåstiri ortodoxe, împreunå cu muzeele acestora.
O atractie deosebitå o reprezintå posibilitatea pescuitului, sporturilor nautice, vânåtorii si accesului la valori culturale de patrimoniu. Avem ca principale puncte de atractie: Cåldårusani, Râioasa, Cernica – lac unicat în România, prin spectacolul pe care îl oferå „plaurii plimbåreti“ – Snagov si Mogosoaia, ce reprezintå complexe alcåtuite din påduri, lacuri si månåstiri. Cele mai importante påduri sunt cele de la Cåldåru- sani, Snagov si Râioasa. Sunt alcåtuite din diverse specii de arbori, unele foarte rare, având o florå si faunå foarte bogatå. Pådurea Snagov face parte dintr-o rezervatie naturalå, conservând atât flora, cât si fauna. Lacul Snagov face parte din aceeasi rezervatie, conservându-si minunata florå, în special nuferii albi si galbeni, lotusul si stuful.
Aici avem de lucru serios pentru a stopa agresiunea poluårii. Månåstirile au fost construite în perioada evului mediu, pe malurile si insulele lacurilor. Majoritatea dintre ele au muzee în care sunt expuse manuscrise vechi, obiecte de cult si artå sacrå. O atractie specialå o reprezintå Palatul Mogosoaia, monument arhitectonic, istoric construit în 1702 de cåtre C. Brâncoveanu într-un stil specific românesc, cel brâncovenesc. Actualmente, muzeul si palatul se aflå în programul UNESCO pentru conservarea patrimoniului universal.
– Ce actiuni deosebite putem citi în viitorul apropiat pe agenda Consiliul Judetean Ilfov?
– Lista e lungå si parcå mereu fårå de sfârsit. Câteva exemple: vrem så ridicåm la rang de oras câteva comune care îndeplinesc acum din plin condi- tiile privind: populatia, forta economicå, scoli, nivel edilitar, servicii s.a. In cauzå se aflå Voluntari, cu 60.000 de locuitori, Bragadiru, Popesti Leordeni, Snagov, Pantelimon. De fapt, într-o perspectivå nu prea îndepårtatå si alte comune din apropierea Capitalei – Cernica, Mogosoaia, Tunari, Chitila, Domnesti, Mågurele s.a. – vor fi stimulate si orientate spre o dezvoltare de tip urban. Cred cå în urmåtorii 10-15 ani aceste comune vor deveni „oråsele satelit“ în jurul Bucurestiului. Apoi, avem programe, cu finantare externå, pentru introducerea de apå curentå la Snagov, Bragadiru, Jilava, Voluntari.
Vrem så finalizåm toate blocurile si locuintele råmase neterminate din ’89 si så oferim aceste locuinte tinerilor sau så le vindem. Avem un amplu program de ecologizare, în care sunt implicate toate primåriile din jurul Capitalei. Intentionåm ca în anumite zone så realizåm gropi ecologice comune pentru 2-4 localitåti. Concomitent am declansat un amplu program de educare a cetåtenilor din comune, pentru a-i determina så fie gospodari si så nu mai arunce gunoiul unde vor. Vå asigur cå în curând nu veti mai vedea mormane de gunoi nici la intrarea în comuna Cernica, nici în alte comune, pentru cå acolo unde oamenii nu vor întelege så fie civilizati, îi vom obliga, prin sanctiuni.
Dacå vrem så intråm în Europa, oamenii fiecårei comune, fiecårui sat trebuie så înteleagå cå este dator så învete måcar atât la început: så nu arunce gunoiul unde îi vine lui si så facå curat în fata curtii sale.
Celelalte lucruri vin dupå aceea. Stiti cum a procedat primarul din Chiajna? A fåcut contract cu RASUB pentru ridicarea gunoiului de douå ori pe såptåmânå. Cetåtenilor care nu s-au conformat si nu si-au asigurat pubelele sau au continuat så arunce gunoiul în capåtul satului, nu li se elibereazå nici un fel de act la primårie. Asa a hotårât consiliul local si azi, Chiajna este, cred, cea mai curatå comunå din judetul Ilfov.
Vom avea drumuri mai bune în judetul Ilfov? Ce noutåti ne puteti oferi în aceastå privintå?
– Va continua programul de modernizare a drumurilor judetene si comunale. Numai în acest an au fost modernizati sau reparati aproape 200 km de astfel de drumuri. Vom continua så modernizåm actuala sosea de centurå si vom asigura o reorganizare a traficului în intersectiile de pe aceastå cale, asa cum am fåcut la pasajul stefånesti.
Se lucreazå la douå proiecte foarte importante, iar lucrårile, realizate de Ministerul Transporturilor si Lucrårilor Publice, sunt incepute din 2003.
Este vorba de noua sosea de centurå a Bucurestiului, care va fi proiectatå prin zona Ciorogârla, Chiajna, Chitila, Mogosoaia, Buftea, Corbeanca, Balotesti, Tunari, stefånesti, Afumati, Brånesti, Cernica etc. De asemenea, vor demara lucrårile la autostrada Bucuresti-Brasov, care va porni din zona Voluntari spre Moara Vlåsiei, Snagov, Gruiu, Lipia s.a.
– Domnule presedinte, în seria de interviuri pe care le realizeazå „Adevårul economic“ punem cu insistentå o întrebare simplå:
Cine conduce, de fapt, judetul? Orgoliile si ambitiile fac în unele judete ca între Consiliul judetean si Prefecturå så existe neîntelegeri, uneori acutizate. Asadar, cine conduce judetul, Consiliul judetean sau Prefectura?
– Nimic mai simplu: totul este reglementat prin lege, extrem de limpede. Nu stim care este situatia în alte judete, dar, în Ilfov vå spun cu toatå convingerea cå existå o conlucrare exemplarå între Prefecturå si Consiliul judetean.
Asta poate si pentru cå avem prea multe lucruri de fåcut.
Dar så må întorc la Legea administratiei publice, care precizeazå cå presedintele consiliului judetean este seful administratiei publice, iar prefectul reprezintå guvernul în judet. Nu existå o ierarhie sau o subordonare.
Fiecare are drumul såu. Esentialå este conlucrarea si consultarea cu prefectul, zi de zi dacå e cazul.
Cåutåm cele mai bune solutii în chestiuni mai complicate. Eu sunt ales în aceastå functie, prefectul este numit.
Poate cå n-ar fi råu dacå s-ar ajunge la acea maturitate în care prefectul så nu fie colorat politic, ci så fie functionar public.
Sigur ar avea de câstigat cetåtenii, iar prefectii capabili ar råmâne în functie, indiferent de schimbarea politicii. N-ar fi råu.
Adevarul Economic – Viorel SÅLÅGEAN
www.chiajna.com
