Chiajna | Site-ul oficial al comunei Chiajna

Comuna Chiajna

Chiajna este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Ilfov, Muntenia, România. Situată în partea de nord-vest a municipiului București, în continuarea cartierului Militari, comuna Chiajna s-a dezvoltat pe malul drept al râului Dâmbovița. Este străbătută de șoseaua de centură a municipiului București, iar autostrada București–Pitești începe pe teritoriul ei. Satele comunei sunt însă deservite de șoseaua județeană DJ601A, care duce înspre est la București (cartierul Militari), și spre nord-vest la Dragomirești-Vale și mai departe în județul Giurgiu la Joița și în județul Dâmbovița la Brezoaele, Slobozia Moară (DN7), terminându-se în DN71 la Răcari.

Istorie

Conform site-ului primăriei comunei, denumirea comunei ar putea veni de la doamna Chiajna, soția vornicului Cernica-Știrbeiu, proprietarul moșiei pe care s-au stabilit primii cetățeni. Aceștia ar fi venit, conform tradiției orale, cândva în secolul al XVIII-lea, din Imperiul Otoman, o parte din Cernavodă și o parte din Stricleni (un sat din Bulgaria). Prima atestare documentară a satului Chiajna există din 1787, când se menționează în relație cu arderea palatului lui Constantin Ipsilanti de pe moșia Cotroceanca.

Monumente istorice

Patru obiective din comuna Chiajna sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Două sunt clasificate drept situri arheologice — așezarea din Epoca Bronzului (cultura Glina) de la Roșu, aflată pe malul drept al Dâmboviței, în colțul pădurii; și situl de la Chiajna, de pe malul înalt al Dâmboviței, între conac și cimitir, cuprinzând: o așezare neolitică, una din Epoca Bronzului (cultura Tei), una geto-dacică, una din secolul al VI-lea e.n. și una medievală din secolele al XVI-lea–al XVII-lea.

Politică și administrație

Comuna este administrată de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Mircea Minea, de la Partidul Alianța Liberalilor și Democraților, a fost ales în 1996.

PRIMĂRIA CHIAJNA

Adresa: Păcii, nr. 75
Localitate: Chiajna
Judet: Ilfov
Ţara: Romania
Cod postal: 077040
Telefon: 021-4361122, 4360067
Fax: 021-4361144

Prezentarea localitatii
Persoane din institutie:

Primar: Minea Mircea
Viceprimar: Ofițeru Ștefan Laurențiu
Secretar: Nae Ionel Florin
Contabil: Ispas Liliana Mihaela

Suprafata: 1651 ha
Intravilan: 1632 ha
Extravilan: 19 ha
Populatie: 14300
Gospodarii: 4500
Nr. locuinte: 4900
Nr. gradinite: 2
Nr. scoli: 2
Nr. licee: 1

Asezarea geografica:Data precisă a întemeierii satului Chiajna şi actuala denumire a comunei nu sunt cunoscute, dar se ştie că în anul 1787 când a ars palatul lui Constantin Vodă Epsilanti, de pe moşia Cotroceancă, satul Chiajna era deja înjghebat.
Din cronica orală şi din cele povestite de unii bătrâni ai satului, aflăm că începuturile sunt legate de cele 17 familii, 7 din care Cernavodă şi 10 din satul Strecleni, care au fost aduse de către împărăteasa Ecaterina al II-lea, a Rusiei şi aşezate pe moşia Boja. Se presupune că cernavodenii au fost strămutaţi mai întâi, întrucât ei au ocupat terenul din partea apei, fiind mai fertil.

Chiajna (Doamna) f. fiica lui Petru Rareș și soția lui Mircea Ciobanul, după a cărui moarte (1560) fu alungată peste Dunăre împreună cu fiul ei, Petru Șchiopul. Femeie diplomată și isteață, amică cu Sultana Validea; ea reuși cu bani a reda tronul fiilor săi Petru și Alexandru.

CHIAJNA, slav., feminin de la cnez; echivalențe: Doamna, Despina, Dukina, Afendia, etc.

1. Cneaghina subst. vechi, titlul soției unui boier; luat ca prenume, (Drăg); – j-sa (Sd XI 271); cu afer. Neghina f. (17 A I 85).

2. Cneajna (Pom; Cat; Drăg); Cneajna-Maria, fiica lui Ștefan cel Mare (C Ștef), n. luat aici ca epitet în sens de „principesă” „domniță”; vorniceasa (17 B IV 434); – j-ța (16 B VI.

3. Chineja, zisă și Cneaja (Dm 332; Tec II); Chineja s-a explicat de E. Petrovici ca adjectiv posesiv slav < knez (Studii lingv. IV 66); Chineja f. (Tec II); – s. (C Ștef); Chineaja sora pitarului Isaia (A Gen I 67); ca n. de fam. – D-tru, mold., 1705 (Sd VII 298).

Activitati specifice zonei:

Activităţi industriale: 10%
Activităţi comerciale: 70%
Servicii: 20%

Activitati economice principale:

Societăţi comerciale cu capital privat în diferite domenii de activitate

Obiective turistice:
Parc agrement Magic Word
Mănăstirea „Doamna Chiajna”
Pădurea Roşu
Lacul Morii
Lunca Râului Dâmboviţa
Hotel „Horneţ”
Hotel „Romtaş”
Motel „Ciobănaşu”
Restaurant „Rândunica”
Hotel Concordia

Evenimente locale:

Activităţi sportive – clubul Concordia
Prima vineri după Paşti – Hramul Bisericii „Izvorul Tamaduirii” – Roşu
Hramul Bisericii „Sfântul Gheorghe” – Dudu – 23 aprilie
Hramul Bisericii „Sfântul Nicolae” – 6 decembrie

Facilitati oferite investitorilor:

Acces la autostrada Bucureşti-Piteşti şi la şoseaua de centură a Municipiului Bucureşti cu ieşirea spre Târgovişte şi Ploieşti
Reţea de canalizare
Internet
Cablu TV

Proiecte de investitii:

Extindere reţea canalizare şi alimentare cu apă potabilă
Modernizare străzi
Amenajare parcuri noi şi locuri de joacă pentru copii
Clubul Sportiv Concordia

Metropola Chiajna

Chiajna de astăzi este percepută de către cei care o locuiesc – deopotrivă localnici și alogenii stabiliți aici, îndeosebi în ultimul deceniu – din ce în ce mai mult ca o „metropolă”, denumire șăgalnică ce trimite însă în modul cel mai serios și profund către un pronunțat aspect și caracter urban.

Modelul tradițional de locuire al Chiajnei din diferite perioade anterioare anului 1990 are încă o identitate certă dată de comunitățile coezive, de casele construite într-o relaţie de coerenţă cu vecinătăţile și cu mediul, ca și de unitatea stilistică a detaliilor lor arhitecturale, de străzile cu o identitate proprie

Acest model a început să fie puternic (și agresiv, am zice) concurat de construcțiile apărute pe teritoriul Chiajnei îndeosebi în perioada 2000 – 2015, cu densitate mare, cu localizări adesea improprii, realizate de cele mai multe ori într-un timp scurt, cu materiale ieftine și fără să fie respectate proporțiile reale, conforme normelor, ale unor spații de locuit, reflectând mai degrabă interesele financiare ale dezvoltatorilor imobiliari de diferite calibre decât modele de locuire coerente.